Catastrofele naturii si accidentele - pericole permanente pentru bunuri si persoane

Catastrofele naturii si accidentele - pericole permanente pentru bunuri si persoane

Producerea unor fenomene naturale sau evenimente poate avea urmatoarele efecte:

o     sa provoace pierderi materiale;

o     sa stanjeneasca activitatea economica;

o     sa puna in pericol viata sau integritatea corporala a oamenilor.

In concluzie, se poate spune ca omul este supus in permanenta unor pericole mul­tiple si variate, cauzate de fortele naturii, de folosirea tehnicii sau de anumiti factori sociali ori social-economici.

Pericolele la care omul este supus sunt generatoare de pagube, si de aceea, el trebuie sa le cunoasca pentru a se proteja de efectele lor, pentru a putea actiona impotriva lor.

Fortele naturii declanseaza calamitati cu efecte distructive puternice printre care se numara: seceta, inghetul, ploile torentiale, uraganele, inundatiile, cutremurele de pamant, trasnetul, incendiile, prabusirile si alunecarile de teren, avalansele de zapada s.a.

O multitudine de cauze naturale provoaca decese, boli si imbatranire la oameni, afecteaza evolutia plantelor ori pun in pericol viata animalelor.

Dezvoltarea stiintei si tehnicii face posibila cresterea rapida a productiei, usurarea muncii, progresul social, dar in anumite imprejurari, ea poate provoca accidente care sa avarieze sau sa distruga complet anumite mijloace de productie si bunuri de consum ori sa afecteze capacitatea de munca si chiar vietile oamenilor.

Omul, prin modul necorespunzator in care isi indeplineste uneori atributiile care-i revin in activitatea economica, sau prin comportarea sa reprobabila in societate, poate provoca pierderi semenilor sai. In aceasta situatie este vorba de nepricepere in folosirea tehnicii, neglijenta in indeplinirea obligatiilor de serviciu ori a indeletnicirilor gospodaresti, nerespectarea regulilor privind protectia si securitatea muncii, savarsirea de actiuni delictuale (furt, spargere, crima etc.).

Anumiti factori social-economici pot, de asemenea, provoca fenomene cu efecte negative asupra desfasurarii neintrerupte a activitatii economice. Din aceasta categorie fac parte: crizele economice, somajul, inflatia, conjunctura economica nefavorabila etc.

In functie de cauzele care genereaza pericolele, rezulta ca unele sunt independente de vointa omului, adica au un caracter obiectiv, in timp ce altele, legate de comportamentul omului, poarta un caracter subiectiv.

Cauze cu caracter obiectiv

o      pozitia terenului fata de sursa de apa, fapt care il face sa fie expus inundatiilor, sau sa fie ferit de acestea;

o      caracteristicile materialelor folosite la constructiile de cladiri care le fac sa fie inflamabile sau neinflamabile, rezistente sau mai putin rezistente la seisme;

o      sensibilitatea la grindina a unor culturi agricole etc.

Cauze cu caracter subiectiv

o      atitudinea inconstienta a unor persoane, care prin neglijenta, superficialitate, iresponsabilitate etc. pot sa provoace sau sa favorizeze inregistrarea de accidente, cu grave efecte umane si materiale.

Este extrem de importanta cunoasterea imprejurarilor, in care se pot produce diverse fenomene care perturba desfasurarea normala a activitatii economice si provoaca pagube. Acest fapt permite omului sa ia masurile de rigoare, pentru a evita aparitia unor asemenea fenomene, a le preveni, a limita actiunea lor distructiva sau a se pune la adapost de urmarile nefaste ale acestora.

In practica internationala a asigurarilor, evenimentele care tin de fenomenele naturii si care provoaca pagube materiale si/sau afecteaza viata si integritatea corporala a oamenilor sunt denumite generic 'catastrofe naturale'. In schimb, cele care nu tin de fenomenele naturii  sunt considerate 'catastrofe tehnice'.

In categoria catastrofelor naturale se includ:

a)     inundatiile;

b)     furtunile;

c)     seismele (cutremurele de pamant si seismele submarine);

d)     seceta si incendiile provocate de temperaturi caniculare si care transforma vegetatia forestiera in scrum;

e)     frigul si inghetul;

f)      alte catastrofe naturale, in care intra caderile de grindina, avalansele  de zapada s.a.

Amploarea pagubelor pe care le pot provoca catastrofele naturale depinde de:

puterea de distrugere a fortelor naturii,

actiunea factorului uman (materialele folosite in constructii, masurile de prevenire (protectie) a catastrofelor in zonele amenintate etc.),

elemente aleatorii (de exemplu, momentul producerii unui seism, al ruperii unui dig, al declansarii unor avalanse de zapada etc.).

In categoria catastrofelor tehnice sunt incluse sinistrele care au o legatura nemijlocita cu activitatea omului. Este vorba de:

a)     incendii si explozii;

b)     accidente de aviatie;

c)     accidente maritime, lacustre si fluviale;

d)     accidente rutiere si feroviare;

e)     accidente produse in mine si cariere;

f)      prabusiri de cladiri si de lucrari de arta;

g)     alte sinistre.

Pierderile datorate de producerea unor astfel de fenomene pot avea urmari deosebite in plan financiar.

Tabelele urmatoare infatiseaza cateva din sinistrele majore produse in lume, in perioada 1987-2005, si pierderile provocate de acestea.

Tabelul 1.1

Sinistre majore produse in lume in perioada 1987-2005

Sursa: Swiss Re. Sigma, Nr. 2/2006

Tabelul 1.2

Sinistre majore produse in USA in perioada 1989 - 2005

Sursa: Insurance Information Institute – U.S.A.

Tabelul 1.3

Pierderile asigurate pentru catastrofele produse in U.S.A

in perioada 1994-2005

Sursa: Insurance Information Institute – U.S.A.

Fig. 1.1. Pierderi asigurate datorate catastrofelor naturale si tehnice in perioada 1970-2005

Sursa: Swiss Re. Sigma, Nr. 2/2006

Tabelul 1.4. Cele mai mari catastrofe naturale, dupa numarul victimelor, produse in perioada 1970-2005

Sursa: Swiss Re. Sigma, Nr. 1/2005

Figura 1.2

Situatie comparativa privind amploarea catastrofelor naturale si a celor tehnice produse in perioada 1970-2004

Miliarde USD

Sursa: Swiss Re. Sigma, Nr. 1/2005

Daunele (pagubele) produse de catastrofele naturale ori de cele tehnice se  grupeaza in functie de marimea acestora in: mici, medii, mari.

Se mai face distinctie intre daunele totale inregistrate in urma unei catastrofe si daunele protejate prin masuri speciale (asigurare).

CATASTROFE NATURALE (calamitati)

Printre calamitatile naturale cele mai pagubitoare si mai de temut, avand o larga arie de raspandire pe glob, se numara: furtunile, inundatiile, seismele, seceta, incendiile si accidentele.

Pagubele pricinuite de furtuni, cicloane, vijelii, vartejuri, sunt numeroase: dezradacinari de pomi, distrugeri de recolte, ruperi de instalatii, smulgeri de acoperisuri, daramari de cladiri, moartea animalelor. Ca si inundatiile, aceste fenomene afecteaza intreaga gospodarie a agricultorului, facand sa se resimta multa vreme efectele financiare negative.

Furtuna si inundatiile produc pagube pe oriunde trec, pe portiuni intinse din sate si orase, afectand atat populatia de la sate cat si de la orase.

Regimul ploilor este diferit de la tara la tara si de la o regiune la alta. Cauzele acestor diferente se regasesc in pozitia geografica si microclimatul local (fig. 1.3.).

Figura 1.3. Zonarea mediei celor mai mari cinci valori ale intensitatii pluviale (1961-2000)

Sursa: „Mic atlas de risc agroclimatic” editia 2004, INMH Bucuresti

Inundatiile

Se produc, de regula, primavara in regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii bruste a zapezii ori a ghetii, si vara in regiunile cu climat tropi­cal ori musonic.

Precipitatiile sub forma de averse, ca si ploile linistite de lunga durata, cele cazute pe terenuri impermeabile ori in panta abrupta conduc, de asemenea, la iesirea raurilor din matca si la revarsarea lor.

Fisurarea digurilor, ruperea barajelor, blocarea unor cursuri de apa cu trunchiuri de copaci, crengi, pietre si alte aluviuni provoaca inundatii extrem de pagubitoare.

Figura 1.4. Zonalitatea cantitatilor maxime de precipitatii (mm) cazute in tara noastra 24 de ore (1886-2000)

Sursa: „Mic atlas de risc agroclimatic” editia 2004, INMH Bucuresti

Seismele

Constituie unul dintre fenomenele cele mai de temut ale naturii, deoarece ele pot provoca imense pagube materiale, la suprafata pamantului, precum si modificari profunde ale structurii subsolului, ale fundului marilor si ale regimului de scurgere a apelor.

Anual, pe intregul glob se produc circa 100 de mii de cutremure, dintre care putine la numar sunt percepute de oameni si, si mai putine provoaca mari pierderi materiale si umane (peste 90% din cutremurele inregistrate de seismografe nu produc nici un fel de pagube).

Dintre tipurile de cutremure inregistrate, sunt cunoscute urmatoarele:

- cutremurele de prabusire sunt violente, dar nu afecteaza decat zone restranse;

- cutremurele vulcanice insotesc eruptiile vulcanice si se resimt pe arii relativ limitate; 

- cutremurele tectonice sunt de departe cele mai importante. In general, cutremurele avand epicentrul la mica adancime (cateva zeci de km) sunt mult mai violente decat cele de la mare adancime (cu epicentrul situat la 300-600 km).

Regiuni seismice in Romania

In mod firesc, cand se vorbeste despre cutremurele din Romania, mai toata lumea se refera la seismele care se produc in Vrancea. Si pe buna dreptate, fiindca aceasta zona epicentrala este, de departe, cea mai activa din tara si printre cele mai active din Europa. In plus, prin caracteristicile sale, zona seismogena Vrancea se deosebeste considerabil de alte regiuni de pe glob unde se mai produc seisme subcrustale, de adancime. Totusi, nu poate fi neglijat faptul ca, pe teritoriul Romaniei, exista mai multe zone epicentrale care se manifesta diferentiat, ca magnitudine maxima si frecventa de aparitie a evenimentelor semnificative.

Zona epicentrala VRANCEA este de cel mai mare interes, deoarece aici se produc cele mai numeroase cutremure din Romania, cele mai puternice si cu efecte dezastruoase pe ansamblul teritoriului tarii. In fapt, in Vrancea se produc 2 tipuri de cutremure: cele crustale, de mica adancime (h<60 km), de energie relativ joasa si magnitudini destul de mici (maxim 5,2 grade pe scara Richter) si cele subcrustale, intermediare, de mare adancime (60<220 km). Acestea din urma sunt cu adevarat periculoase, deoarece ating cele mai mari magnitudini (Mw,max~7,8-8,0) si se resimt pe arii foarte intinse, producand distrugeri mari nu doar pe teritoriul Romaniei, dar si in tari vecine.

In fiecare secol se produc cam 4-5 cutremure majore vrancene de adancime intermediara, de obicei intre 80-160 km, si cu magnitudini Mw=7,0 sau mai mare; alte 10-15 cutremure vrancene din fiecare secol au magnitudini mai mici (6-6,9 grade), nu produc pagube mari, dar sunt totusi suficient de puternice pentru a fi resimtite pe arii intinse si a provoca panica destul de mare in randul populatiei.

Anumite evaluari au stabilit ca zona Vrancea genereaza cam 90% din totalul cutremurelor cu epicentrele pe teritoriul Romaniei, eliberand cam 95% din energia seismica totala. Interesant este ca in zona Vrancea activitatea seismica cea mai intensa este cea de la mare adancime, in timp ce in crusta terestra seismicitatea este relativ scazuta.

In celelalte zone seismice ale tarii se produc exclusiv cutremure superficiale, de mica adancime (5-35 km), cu magnitudini mai mici decat ale seismelor vrancene, dar si la intervale mai indelungate; de altfel, cutremurele crustale din zone precum BANAT, FAGARAS-CAMPULUNG, CRISANA, MARAMURES, TRANSILVANIA, DOBROGEA DE NORD s.a au efecte strict locale, manifestate pe arii mai reduse, limitate ca intindere.

In BANAT, in ultimii 200 de ani, au fost semnalate cutremure superficiale (la adancimi mai ales in jur de 10 km), dar cu magnitudini care nu au depasit 5,6-5,8 grade pe scara Richter; din cauza adincimilor mici, insa, aceste seisme au atins uneori intensitati destul de mari in epicentru, de pana la VIII grade pe scara Mercalli.

De altfel, regiunea BANAT se caracterizeaza printr-o activitate seismica destul de ridicata, cu numeroase evenimente seismice de magnitudine mai mare de 4,0 si intensitate de cel putin V grade pe scara Mercalli in ultimii 100 de ani. Foarte adesea, cutremurele banatice apar in secvente, serii de cutremure pe durata mai multor luni.

O alta zona seismica importanta este FAGARAS-CAMPULUNG. Aici se produc cele mai puternice cutremure crustale (de mica adancime, 5-30 km) din tara, dar cu o frecventa considerabil mai mica decat a celor din regiunea BANAT. Cutremurele fagarasene tipice au epicentrele localizate in lungul versantului sudic al Muntilor Fagaras, si o data pe secol (de fapt, la intervale de 80-100 de ani) ating magnitudini de ordinul 6, chiar 6,5 grade pe scara Richter. Ultimul cutremur fagarasan major s-a produs la 26 ianuarie 1916 si a atins o magnitudine de 6,4-6,5 grade pe scara Richter.

Alte regiuni seismice in care se pot produce cutremure cu magnitudini M>4,5 si intensitati mai mari de VI pe scara Mercalli sunt DOBROGEA DE NORD (Mmax=5,4 pe scara Richter, cu evenimente notabile la 13 noiembrie 1981 si 3 octombrie 2004, ambele avand magnitudini de 5,2-5,4 grade pe scara Richter, la adancimi de 10-20 km), CRISANA (unde in secolul 19 s-au produs cutremure de intensitate VII si chiar VIII pe scara Mercalli in 1829 si 1834, magnitudinea nedepasind probabil 5,5-6 pe scara Richter), TRANSILVANIA (cu evenimente mai puternice, de intensitate VIII si magnitudine 5,3-5,5 in 1223, 1523 si 1880, epicentrele in Podisul Tarnavelor, zona Medias-Sighisoara), MARAMURES (cu un numar destul de mare de cutremure cu magnitudini de 4,0-4,7 si intensitati maxime de VII grade pe scara Mercalli in zonele Halmeu-Oas, Baia Mare, Sighetul Marmatiei).

Nu in ultimul rand, trebuie mentionat si faptul ca uneori pe teritoriul tarii se mai resimt cutremure mai violente produse in Peninsula Balcanica, Serbia si Bulgaria, si chiar din Turcia.[1]

Figura 1.5.

Seceta

Indiferent de forma pe care o imbraca - afecteaza puternic activitatea economica si, prin aceasta, pericliteaza insasi viata oamenilor si a animalelor, pe intinse zone geografice.

Intreruperea procesului vegetativ, din cauza insuficientei sau a lipsei totale a precipitatiilor si/sau temperaturilor atmosferice ridicate, conduce la:

diminuarea sau la compromiterea intregii recolte din zonele calamitate;

infometarea populatiei care provoaca degradarea biologica a organismului uman,

accentuarea mortalitatii generale si in special a celei infan­tile;

diminuarea rezervelor de apa din bazinele de acumulare, rauri si panza freatica, cu consecinte nefaste asupra consumului populatiei, aprovizionarii industriei, functionarii centralelor hidroelectrice, desfasurarii normale a navigatiei fluviale.

Pe un plan mai general, seceta influenteaza negativ marimea produsului intern brut, echilibrul balantei comerciale si pe cel al balantei de plati.

Pe glob exista intinse zone frecvent afectate de seceta, printre care se numara:

• Africa - cea mai mare parte a nordului continentului;
• America de Nord - statele din centrul si vestul S.U.A;
• America de Sud - partea de vest a Argentinei si partial Peru si Brazilia;
• Asia - importante regiuni din China, Mongolia, India, Asia Mica s.a.;
• Europa - sudul continentului.

In tara noastra, sunt mai frecvent afectate de seceta: Dobrogea, estul Moldovei, Muntenia si Oltenia (figura 1.6)

Figura 1.6. Frecventa de producere a cantitatilor de precipitatii deficitare / an agricol (1961-2000)

Sursa: „Mic atlas de risc agroclimatic” editia 2004, INMH Bucuresti 

Grindina este un fenomen meteorologic care insoteste de multe ori ploile si in special furtunile. Caracteristica acestui fenomen este ca ploua cu mici particule de gheata de diferite dimensiuni si forme. In general, grindina produce stricaciuni daca diametrul particulelor este mai mare de 3 mm.

Caderile de grindina insotite de vijelie ori furtuna, care distrug culturile de camp, vita de vie si pomii fructiferi si avariaza cladirile si autovehiculele, se dovedesc a fi extrem de pagubitoare.

In tara noastra, grindina este un fenomen care se manifesta frecvent in numeroase regiuni, distrugand culturi agricole abia rasarite sau aflate in prag de recoltare, vita de vie, pomi fructiferi, acoperisurile caselor (mai ales cele din sindrila si tigla), precum si multe alte bunuri (fig. 1.7.).

Figura 1.7. Sezonul critic si frecventa de producere a fenomenelor de furtuna, grindina si ploaie torentiala din sezonul activ de vegetatie al culturilor agricole

Sursa: „Mic atlas de risc agroclimatic” editia 2004, INMH Bucuresti 

Frigul, inghetul si furtunile de zapada perturba adesea viata economica si provoaca importante pagube materiale.