ANALIZA CULTURII FLORII SOARELUI IN ROMANIA SI IN LUME

Raspandire

Dupa unele evaluari cu carbon 14, se estimeaza ca floarea-soarelui dateaza de la anii 2600 i.Ch. Se pare ca indienii din New Mexico cultivau aceasta planta si o foloseau in alimentatie, pentru fabricarea uleiurilor si pentru consumul direct al miezului, ca atare sau prajit, zdrobit si amestecat cu alte fainuri pentru a realiza turte plate, uscate la soare.

Floarea-soarelui a fost adusa in Europa de exploratorii spanioli, probabil spre mijlocul secolului al XVI-lea, fiind cultivata in principal ca planta ornamentala, apoi a patruns in Rusia, in zonele cu cernoziom. Primele dovezi ale extragerii uleiului de floarea-soarelui dateaza de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, dar abia intre anii 1830-1840, semintele de floarea-soarelui au fost prelucrate la scara industriala (Gh. V. Roman, 2006). La sfarsitul secolului al XIX-lea se cultivau 150.000 ha (cele mai mari suprafete in Ucraina si Kuban), iar la inceputul secolului XX se cultivau 1milion ha.

Dupa FAO, floarea-soarelui se cultiva in 65 de tari, fiind prezenta in cultura pe toate continentele. In lume, in anul 2002, floarea-soarelui s-a cultivat pe o suprafata de peste 19 mil. hectare, cu o productie medie de 11,6 q/ha. Suprafetele cultivate in ultimii ani la nivel mondial si in Europa sunt redate in tabelul 1.2.

In anul 2006, in Europa, cele mai mari suprafete sunt cultivate in tarile fostei URSS, in Federatia rusa s-au cultivat 5 942 690 ha cu floarea soarelui, in Ucraina 3 914 706 ha, Franta 644 828 ha, Ungaria 534 582 ha, Spania 633 400 ha, Bulgaria 750 521 ha, iar la nivel mondial in Argentina 2 194 574 ha, India 2 130 000 ha, China 1 030 000 ha, SUA 708 000 ha, Turcia 566 000 ha. Productiile obtinute la unitatea de suprafata in anul 2006, au fost de 1 136,33 kg/ha in Federatia Rusa, 1 360 kg/ha in Ucraina, 2232,67 kg/ha in Franta, 2 178 kg/ha in Ungaria, 958 kg/ha in Spania, 1594,32 kg/ha in Bulgaria, iar la nivel mondial, in Argentina 1 730 kg/ha, in India 525 kg/ha, China 1 766,99 kg/ha, SUA 1 362,47 kg/ha, Turcia 1975,27 kg/ha. Dintre tarile care cultiva floarea soarelui si obtin productii mari pe unitatea de suprafata amintim: Elvetia (2561,21 kg/ha), Grecia (2500 kg/ha), Austria (2 444,18 kg/ha), Egipt (2 388,89kg/ha), Croatia (2311,49 kg/ha), Liban (2 285,71 kg/ha), Republica Ceha (2 145,12 kg/ha), Italia (2 130 kg/ha) Mexic (2 106,95 kg/ha), Slovacia (2 100,85 kg/ha), Republica Serbia (2 064,81 kg/ha), Canada (2 045,39 kg/ha), Siria (2 044,18 kg/ha).

Tabelul 3

Suprafete cultivate cu floarea soarelui la nivel mondial si in Europa

* dupa FAOSTAT - faostat.fao.org/site

Situatia culturii de floarea soarelui la nivelul Uniunii europene in perioada 2005-2007 este prezentata in tabelul 4.

Tabelul 4

Situatia culturii de floarea soarelui la nivelul Uniunii Europene

2005-2007

*dupa FAOSTAT - faostat.fao.org/site

In Romania, floarea-soarelui a fost introdusa pentru producerea uleiului pe la mijlocul secolului XIX in Moldova, fiind principala planta producatoare de ulei alimentar (Gh. V. Roman, 2006).

In 1910 se cultiva pe suprafete mai mari, respectiv 672 ha, iar in 1938 s-a ajuns la 200 mii ha. Dupa al doilea razboi mondial, in 1948 de exemplu, s-au cultivat 416 mii ha, iar in perioada 1971-1975, 526,7 mii ha. Pana in anul 1989 s-a cultivat pe suprafete cuprinse intre 450-550 mii hectare, in 1990 suprafetele cultivate la nivel de tara s-au redus (395 mii hectare), apoi, datorita interesului manifestat fata de uleiul de floarea-soarelui pe piata interna si la export, in anul 2005 s-au cultivat 971,0 mii ha. Referitor la productii, acestea au crescut in ultimele decenii, de la 360 kg/ha in perioada 1948-1958, cand au fost cultivate soiurile Maslinica si Uleioasa, la 744 -1100 kg/ha in perioada urmatoare (cand au fost introduse soiurile rusesti Jdanov 8281 si Vniimk 8931).

Tabelul 5

Suprafata cultivata si productia medie obtinuta la cultura de floarea soarelui in Romania in perioada 1990-2000

* dupa Anuarul Statistic al Romaniei, 1990-2002 si FAOSTAT - faostat.fao.org-site

Dupa introducerea in cultura a soiului romanesc Record, productiile medii au fost de peste 1 400 kg/ha in perioada 1966-1970, iar dupa crearea si introducerea in cultura a hibrizilor romanesti de floarea-soarelui, cu noi cresteri de productivitate, de 1 630 kg/ha in 1979-1981. Evolutia suprafetelor cultivate cu floarea-soarelui in Romania in perioada 1990-2000 sunt redate in tabelul 5. In anul 2006, in Romania s-au cultivat 991,06 mii ha cu floarea soarelui, iar productia medie a fost de 1 381,0 kg/ha (date publicate pe site-ul Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale).

Tabelul 6

Suprafata cultivata cu floarea soarelui in Romania

si in judetul Constanta in perioada 2000-2007

* dupa Anuarul Statistic al Romaniei, 2007, Anuarul Statistic al judetului Constanta, 2007 si Site Ministerul Agriculturii;

**) estimat

Potrivit datelor publicate de Ministerului Agriculturii, in 2007 s-a cultivat cu floarea soarelui o suprafata de 831,4 mii ha, iar productia medie estimata a fost de numai 627,0 kg/ha, comparativ cu anii anteriori cand s-au obtinut 1540 kg/ha (2006), 1381 kg/ha (2005) sau 1595 kg/ha (2004).

Tabelul 7

Productia medie obtinuta la cultura de floarea soarelui

in Romania si in judetul Constanta in perioada 2000-2007

* dupa Anuarul Statistic al Romaniei, 2007 si site-ul Ministerul Agriculturii

In Judetul Constanta, suprafata cultivata cu floarea soarelui in 2005 a fost de 103 367 ha, cu o productie medie de 1661 kg/ha, iar in anul 2006 s-au cultivat 141 731 ha, cu o productie medie de 1 793 kg/ha.

Tabelul 8

Evolutia structurii culturilor in judetul Constanta

in perioada 2000-2005 (%)

*dupa Liliana Panaitescu, 2008, Calculate dupa Monitorul Oficial al Romaniei - judetul Constanta, 2006

Importanta florii-soarelui

Fructele acestei plante contin peste 50 % ulei, ulei semisicativ, excelent pentru gatit si salate, avand gust si miros placut si o buna comportare la conservare. Uleiul de floarea - soarelui are o proportie ridicata de acid linoleic, peste 40 %, dar frecvent ajunge la 60 -70 %. Practic uleiul de floarea - soarelui este lipsit de acid linoleic. Uleiul de floarea - soarelui se foloseste de asemenea in industria alimentara la prepararea margarinei si a conservelor. Uleiul de floarea - soarelui are si multiple intrebuintari industriale pentru obtinerea: sapunului, materialelor plastice, detergentilor, pesticidelor. Din cojile fructelor de floarea - soarelui se poate obtine furfurolul utilizat la fabricarea fibrelor artificiale, materialelor plastice sau folosit ca solvent la rafinarea uleiului.

Floarea - soarelui este una dintre cele mai importante plante oleaginoase cultivate pe glob, aproximativ 13% din productia mondiala de ulei se bazeaza pe aceasta cultura, ea fiind si cea mai importanta planta oleaginoasa din Romania. Uleiul extras din achenele de floarea - soarelui este semisicativ si se caracterizeaza prin culoare, gust, miros placut, continut ridicat in vitamine( A, D, E, K) si substante aromatice,in plus uleiul de floarea - soarelui se conserva foarte bine pe perioada indelungata.

Uleiul de floarea - soarelui este unul dintre cele mai echilibrate sub aspectul acizilor grasi pe care ii contine.El este utilizabil atat la rece cat si gatit si este bogat in acid linoleic - acid gras esential pentru alimentatia umana. Uleiul se extrage usor prin presare, randamentul normal la extractie fiind de circa 45%. La un hectar cultivat cu floarea - soarelui se pot obtine, la nivelul productiilor actuale, intre 900 si 950 kg de ulei, planta fiind astfel foarte economica. Fosfatidele rezultate in timpul procesului de extragere a uleiului permit fabricarea pe scara larga a lecitinei, mult apreciata in industria alimentara: in panificatie, la prepararea ciocolatei, a prajiturilor, a mezelurilor. Desi pretul sau este destul de ridicat in comparatie cu uleiul de soia, ceea ce ar limita utilizarea ca ulei industrial, proprietatile sale in fac apt pentru o gama larga de aplicatii tehnologice (industriale).Poate servi pentru producerea de lacuri speciale, rasini,vopsele albe si pentru numeroase utilizari in scopuri energetice.

Turtele de floarea - soarelui se situeaza printre cele mai valoroase avand in vedere continutul lor ridicat in substante proteice (45- 55%) si bogatia acestora in metionina; prezenta in cantitate mare a vitaminelor complexului B; floarea - soarelui contine mai multa riboflavina decat soia sau arahidele; are un mai bun echilibru fosfo calcic comparativ cu turtele de alta provenienta. Continutul ridicat in celuloza limiteaza folosirea lor la furajarea monogastricelor, turtele provenite din seminte decorticate nu prezinta acest inconvenient.

Prin prelucrarea miezului de floarea - soarelui se pot obtine faina, concentrate si izolate proteice. Incorporarea a 8- 15 % faina de floarea - soarelui in faina de grau sporeste densitatea aluatului si reduce volumul acestuia. In industria mezelurilor, concentratele de floarea soarelui pot fi incluse in carne in proportie de pana la 25 %; acestea pot fi folosite si in industria laptelui. Semintele de floarea - soarelui pot fi consumate direct ca seminte prajite, modalitate de consum intalnita in S.U.A., Europa. Aceste seminte sunt mai sarace in grasimi, in jur de 30 %, cojile sunt mai groase si mai putin aderente la miez pe langa aminoacizii esentiali bine reprezentati floarea - soarelui de "rontait" contine mai mult fier, glucide, saruri minerale, vitamine si asigura in jur de 550 calorii/ 100 g seminte consumate.

Calatidiile pot fi folosite ca resturi de furaj, mai ales pentru oi deoarece contin 7% proteine si pana la 57% glucide, apreciindu-se ca au o valoare nutritiva similara cu a unui fan de calitate mijlocie. Din cojile macinate sau din pericarp se extrag alcool etilic, furfurol, sau ele pot fi folosite pentru prepararea drojdiei furajere, un furaj proteic valoros pentru animale si pasari.

Tulpina este foarte bogata in potasiu si poate fi utilizata pentru obtinerea carbonatului de potasiu sau a altor produse. Tulpinile sunt inca folosite ca sursa de caldura local sau in industrie, pentru fabricarea de placi antifonice.

Floarea - soarelui este si o excelenta planta melifera. In tara noastra asigura cel mai important cules pentru familiile de albine alaturi de salcam si tei. La un hectar de floarea - soarelui se pot obtine intre 30 - 130 kg de miere.

Din punct de vedere agricol, este important ca floarea - soarelui elibereaza terenul devreme (sfarsit de august, inceput de septembrie) permitand o buna pregatire a terenului pentru graul care urmeaza fiindca starea structurala si de fertilitate a solului dupa floarea soarelui este in general benefica, ceea ce face ca floarea - soarelui sa fie o premergatoare buna pentru grau.

Cheltuielile cu floarea - soarelui nu sunt prea ridicate: ingrasare cu azot si fosfor este moderata, cerintele sunt mari fata de potasiu, dar avem aici restituiri abundente, costurile pentru samanta sunt comparabile cu cele de la porumb. De asemenea floarea - soarelui se acomodeaza mai bine decat porumbul, pe terenuri cu soluri de calitate medie si suporta mai bine stressul hidric. Totodata, calendarul lucrarilor agricole cum sunt pregatirea terenului, semanatul,combaterea chimica a buruienilor, recoltatul se pot realiza fara sa stanjeneasca lucrarile destinate celorlalte culturi agricole.

Exista si o serie de inconveniente ale florii - soarelui care impun restrictii foarte serioase in rotatie, fiind excluse monocultura si revenirea pe acelasi teren mai devreme de 6 ani, sensibilitatea la boli, dificultatile de amplasare dupa multe plante cu care are daunatori si boli comune, un consum ridicat de apa si elemente nutritive din sol, ceea ce impune fertilizarea culturilor postmergatoare prin aplicarea de doze mari de ingrasaminte.

Compozitia chimica

Semintele de floarea - soarelui se caracterizeaza printr-un continut ridicat in grasimi vegetale si substante proteice. Pentru actualul material biologic cultivat la noi in tara, in cele mai diferite conditii de clima si sol, continutul in grasimi al fructelor este cuprins intre 50% - 55,5% din substanta uscata. Proportia de grasimi raportata numai la samanta este mult mai mare , putand ajunge la peste 65%.

Lipidele din semintele de floarea - soarelui contin 14 - 70 % acid oleic, 20 - 72% acid linoleic si 9 - 16 % acid palmitic fiind lipsite de acid linoleic, fapt ce le asigura stabilitate si capacitate indelungata de conservare. Hibrizii cultivati in Romania se caracterizeaza printr-un continut mediu de acid linoleic de 64,5 %. Uleiul de floarea - soarelui contine si o serie de provitamine si vitamine liposolubile, cum sunt : A, D, E, B4, B8, precum si fosfatide (lipide complexe care contin in molecula acid fosforic esterificat cu componente alcoolice), fapt ce ii mareste valoarea nutritiva. Semintele de floarea - soarelui se caracterizeaza si printr-un continut ridicat in substante proteice si anume 15 - 22 % din substanta uscata. Peste 70- 75% din substanta uscata a semintelor de floarea - soarelui este formata din lipide si proteine. Proteinele din semintele de floarea - soarelui sunt bogate in aminoacizi esentiali, avand valoare nutritiva apropiata cu a proteinelor din soia.

Continutul de grasimi in semintele de floarea - soarelui este influentat in principal de materialul biologic cultivat, zona de cultura si conditiile climatice, tehnologia aplicata (epoca de semanat, densitate, fertilizare, irigare).

Conditiile climatice influenteaza semnificativ acumularea lipidelor si a substantelor proteice in semintele de floarea - soarelui. Cultivate in doua localitati diferite din punct de vedere climatic, continutul in proteine a fost cuprins intre 16,4% in zona umeda si 18,4% in zona secetoasa.

De asemenea numeroase date experimentale au pus in evidenta faptul ca procentul de lipide din semintele de floarea - soarelui creste pe masura ce creste umiditatea solului.

Aprovizionarea cu apa in perioada de formare si umplere a boabelor prezinta importanta deosebita pentru acumularea substantelor de rezerva in seminte. Deficitul de apa in aceasta faza de vegetatie conduce la uscarea prematura a frunzelor, situatie in care , lipsa fotosintezei face ca asimilatele din planta sa fie orientate pentru a forma produsi cu consumuri energetice mai reduse, respectiv glucide si proteine. Proteinele din bob sunt cel mai adesea legate de fenomenele de redistribuire a asimilatelor din frunze, in timp ce continutul in grasimi este legat de o asimilare tardiva. Aprovizionarea plantelor cu apa prezinta o importanta deosebita pentru intensitatea proceselor de asimilare tardiva si redistribuire a asimilatelor din frunze. Aprovizionarea cu azot a plantelor influenteaza continutul in substante proteice a semintelor de floarea - soarelui. La o nutritie abundenta cu azot continutul in grasimi al semintelor de floarea - soarelui are tendinta de reducere, deoarece o parte din glucoza si alti hidrati de carbon trec in procesul de formare a substantelor proteice, situatie in care continutul in proteine creste.

Este necesar ca prin tehnologia care se aplica la floarea - soarelui sa se realizeze o acumulare mai lenta cu azot inainte de inflorire si mai intensa dupa inflorire, dar in prezenta unei aprovizionari normale cu apa, pentru mentinerea frunzelor verzi in scopul favorizarii procesului de asimilare, care implicit duce la cresterea procentului de grasimi.

Sistematica. Soiuri

Floarea-soarelui apartine ordinului Compositalis (Asteralis), familia Compositae (Asteracae), subfamilia Tubuliflorae, genul Helianthus L.

Lista oficiala a hibrizilor de floarea soarelui (Helianthus annuus L.), admisi in cultura in anul 2007 este prezentata in tabelul 9.

In cultura se cultiva specia Helianthus annuus L. var. macrocarpus (DC) Ckll., forma monocefalica, cu flori radiale ligulate si cu achene mari, cu semintele bogate in ulei. Exista si forme ornamentale ale acestei specii (policefalice, cu numar mare de flori radiale ligulate).

Tabelul 9

Lista oficiala de hibrizi de floarea soarelui (Helianthus annuus L.)

admisi in cultura in anul 2007

Hs = hibrid simplu; HT = hibrid triliniar; SURSA: istis.ro - site

Tabelul 9- continuare

Lista oficiala de hibrizi de floarea soarelui (Helianthus annuus L.)

admisi in cultura in anul 2007

Hs = hibrid simplu; HT = hibrid triliniar; SURSA: istis.ro - site

In prezent sunt admisi in cultura hibrizii de floarea-soarelui creati in Romania, la ICDA-Fundulea, precum si hibrizi din import. Romania este considerata prima tara din lume care a cultivat hibrizi de floarea-soarelui obtinuti pe baza de androsterilitate nucleara marcata genetic (tabelul 9). Au mai fost admisi in cultura, conform unor decizii ulterioare ale Ministerului Agriculturii, hibrizii simpli ES Camila (inregistrat in 2008) si PR64A89 (inregistrat in 2007), precum si hibridul triliniar Leila (inregistrat in 2008).

Soiul Record a fost mentinut si admis in cultura pana la 30.06.2006.