MAZAREA Pisum sativum
Importanta culturii. Mazarea
de gradina se cultiva pentru boabele verzi care se
utilizeaza proaspete sau conservate la prepararea diferitelor
mancaruri. Constitue o importanta sursa de materie prima pentru
fabricile de conserve. In unele tari. se cultiva si pentru
pastaile verzi, folosindu-se in acest scop soiuri la care
pastaile sunt lipsite de stratul pergamentos. Mazarea de
gradina prezinta importanta deosebita si datorita
faptului ca imbogateste solul in azot asigurand un aport de
pana la 120 kg/ha, fiind astfel buna premergatoare pentru
majoritatea speciilor legumicole. Vrejii de mazare sunt un bun furaj
pentru animale. Originea si raspandirea.
La originea mazarii de gradina se gasesc doua
specii: Pisum syriacum si P. elatius. P. syriacum - rasp in Turcia de Est,
Siria, Palestina si Iran,
fiind adaptata la un climat uscat; P. elatius - rasp in zona M.Mediterane,
M.Neagra si e adaptata la un climat mai umed. Exista 2 specii diferite:
P.arvense (mazarea furajera) si P.sativum (mazarea cult pt boabe verzi). . Zone
favorabile se gasesc in campiile din sudul si vestul tarii
dar si in zonele colinare, pe luncile raurilor din Transilvania, Moldova
si Zona subcarpatica. Particularitati
biologice. Planta anuala. Sistemul
radicular, intr-un sol bine structurat, este pivotant, radacina
principala patrunzand pana la 1 m adancime. Datorita sistemului
radicular bine dezvoltat dupa mazarea de gradina ramane in sol o
cantitate de 500-600 kg s.u., contribuind astfel la imbunatatirea
solului in materie organica. Pe radacini, in special pe cele
tinere se gasesc nodozitati care contin bacterii fixatoare de
azot si care asimileaza azotul din aer. Tulpina este cilindrica, goala in interior, erbacee,
agatatoare datorita carceilor proveniti din transformarea foliolelor. Inaltimea
tulpinii variaza in functie de soi intre 30-40 cm pana la 1,5-2 m.
Cresterea tulpinii este de tip monopodial. Frunzele sunt paripenat compuse formate din 2-3 perechi de foliofe.
Ultima foliola este transformata in carcel, cu care planta se poate agata
de sistemul de sustinere, la soiurile cu talie inalta. Florile sunt de tip papilionat dispuse
cate 2-3 la subsuoara frunzelor si au culoare alba spre deosebire de mazarea
salbatica la care sunt violacee. Polenizarea este autogama, inregistrandu-se si
un procent de 3-5 % alogamie. Fructul este de tip pastaie, cu forma
si rnarime diferita in functie de soi. Soiurile cultivate
pentru boabe verzi au in interiorul pastailor un strat pergamentos,
care le face improprii pentru consum. In pastai se formeaza intre 5-6 pana la
9-12 seminte, care sunt de marime mijlocie, de culoare verde sau galbuie.
Suprafata semintelor este neteda la soiurile din convar. axiphyum sau zbarcita
la cele din convar. medulare. Soiuri
cultivate. Soiuri timpurii: Alaska, Prima,
Isalnita 60, Timpuriu de Craiova; s.semitimp: Fina verde, Bordi, Ema;
s.semitarzii: Isalnita 110, Armonia, Cornelia, Frila, Mantica,
Victoria, Adela; s.tarzii: Gotinga, Dinga, regina, Undine. Relatiile cu factorii de vegetatie. Mazarea
are cerinte moderate fata de caldura. Germinatia semintelor se realizeaza la
temp cuprinse intre 5 si 17 gr.C. Temp optima de germinatie este de 18-20 gr.C,
temp minima de germinatie este de 2-3 gr.C la soiurile cu bob neted si 4-5 gr.c
la soiurile cu bob zbarcit. Temp optima de crestere a plantelor este de 15-19
gr.C. Cresterea plantelor inceteaza la -1 g.C si peste 35 g.C. Dupa rasarire
plantele rezista pana la -5 . -10 g.C, iar in faza de inflorire sunt sensibile
la inghet. Fata de lumina, mazarea are cerinte moderate. Soiurile timpurii sunt
indiferente fata de durata perioadei de iluminare. Insuficienta de
lumina afecteaza insa formarea primelor flori prerum si
ramificarea tulpinii. Cerintele mazarii sunt mari in faza de germinatie si in
faza de inflorire - fructificare. Umiditatea solului trebuie mentinuta la
65-70% in per de crestere activa si 70-80% in per de inflorire fructificare.
Mazarea prefera solurile mijlocii, afanate bogate in humus cu
reactie neutra sau usor alcalina, pH= 6,5-7,5. Solurile
grele, in caz de exces de apa impiedica instalarea si functionarea bacteriilor
fixatoare de azot. Datorita simbiozei care se stabileste intre
plantele de mazare bacteriile fixatoare de azot, acestea isi asigura singure
necesarul de azot. Mecanismul simbiotic cuprinde 3 faze: - recunoasterea intre
bacterie si planta; - formarea si dezvoltarea nodozitatilor; -functionarea
fixarii azotului. Nodozitatile se formeaza de obicei pe radacina principala,
pana la o adancime de 20-25 cm si ajung la aproximativ 100/pl. Ele se formeaza
la temperaturi cuprinse intre 5-30 g.C iar pH-ul solului treb sa fie de
5,5-6,6. Azotul mineral in exces impiedica formarea nodozitatilor. Cantitatea
de azot fixata prin intermediul bacteriilor Rhizobium este de 90-120 kg/ha.
TEHNOLOGIA DE
CULTURA. Cultura mazarii de gradina se practica in camp
in perioada de primavara, pana la inceputul verii. Culturile
tirzii, nu dau randament corespunzator datorita temperaturilor ridicate
din timpul verii care accelereaza ritmul maturarii boabelor. Cultura
se amplaseaza pe terenuri plane sau usor inclinate, bine nivelate,
fara exces de umiditate. In asolament mazarea poate sa urmeze dupa
castraveti, tomate, ardei sau dupa porumb, orz. In acelasi an dupa cult de
mazare pot urma varza de toamna, conopida, ridichi de iarna, salata sau spanac.
Se evita cultivarea mazarii pe acelasi teren, succesiv mai multi ani, deoarece
scade productia. Pregatirea terenului incepe
toamna cand, dupa desfiintarea culturii anterioare se
fertilizeaza cu 300-350 kg/ha superfosfat si 150-200 kg/ha sare
potasica care se incorporeaza in sol, concomitent cu aratura de
baza. Primavara dupa graparea araturii se
administreaza 100-150 kg/ha azotat de amoniu si se eerbicideaza
cu Dual sau Treflan, cu 6-8 zile inainte de semanat. In continuare, cu grapa
cu discuri sau cornbinatorul se pregateste patul germinativ. La
pregatirea patului germinativ se vor evita pe cat posibil trecerile
repetate, pentru a preveni tasarea solului. Infiintarea
culturii se face prin semanat direct incepand de primavara devreme,
la sfarsitul lunii februarie. Pe suprafete mari se seamana
in 2-3 etape, folosind soiuri cu perioada diferita de vegetatie.
Pe suprafete mici se seamana la 25-40 cm intre randuri, pentru a
fi posibila combaterea buruienilor, manual. Pe suprafete mari se
seamana la 12,5 cm intre randuri. Adancimea de semanat este de
4-5 cm. Norma de samanta este de 180-300 kg/ha. Semanatul se face
mecanizat, cu SUP-21 iar pe suprafete mici, manual in rigole deschise cu
sapaliga. Lucrarile de
intretinere. In cazul in care nu s-a erbicidat la pregatirea patului
germinativ, se erbicideaza dupa semanat cu Gesagard sau Leguzin. Pe
suprafete mici, buruienile se combat prin 1-2 prasile manuale. In
perioadele secetoase se fac 1-3 udari, prin aspersiune cu 300-400 m3
apa/ha. Fazele critice sunt la germinatie, cea de crestere
vegetativa precum si la inflorire si fructificare, cand lipsa apei
determina reducerea drastica a productiei. Recoltarea se
realizeaza manual, prin 2-3 treceri, pe suprafete mici si
mecanizat, cu MRM-2,2 M pe suprafete mari. Se recolteaza cand 70-80%
din pastai au ajuns la maturitatea tehnica (pastaile sunt pline,
boabele dezvoltate si dulci, neamidonate - la apasare se strivesc si
nu se despart intre cele doua cotiledoane). Productia de pastai este de 6-8
t/ha, respective 2,5-4 t/ha boabe verzi.
Producerea semintelor
de mazare. Cultura mazarii pentru producerea de seminte este asemanatoare cu
cea pentru consum. Pentru a preveni impurificarea culturii se asigura
distante de izolare de 50-100 m fata de alte soiuri de
mazare. Spre deosebire de cultura pentru consum, la infiintarea
culturii semincere, semanatul se face in benzi de cate 8 randuri,
distantate la 12,5 cm iar intre benzi se lasa 62.5 cm in vederea
efectuarii lucrarilor de intretinere. Intretinerea culturii
se face in mod obisnuit. Obligatoriu se fac doua tratamente pentru
combaterea gargaritei mazarii (Bruchus pisorum): primul
cand 10% din plante au inflorit iar al doilea dupa 10-12 zile. In timpul
perioadei de vegetatie se fac 2-3 purificari biologice,
indepartandu-se plantele de mazare salbatica care se deosebesc
datorita inelului de culoare violeta. Se indeparteaza
si plantele apartinand altor soiuri de mazare. Recoltarea incepe cand
pastaile de la baza tulpinilor au ajuns la maturitatea fiziologica.
Plantele se smulg sau se cosesc, dimineata pe roua pentru evitarea
scuturarii semintelor, apoi se lasa 2-3 zile in brazde, pentru
uscare. Productia de seminte este de 1200-1600 kg/ha.
