	Afaceri	Agricultura	Economie	Management	Marketing	Protectia muncii
	Transporturi

Agricultura

Index » business » Agricultura
» Polenizarea plantelor agricole cu ajutorul albinelor

Polenizarea plantelor agricole cu ajutorul albinelor

POLENIZAREA PLANTELOR AGRICOLE CU AJUTORUL ALBINELOR

Rolul si importanta polenizarii plantelor agricole cu ajutorul albinelor, tehnologia aplicata pentru polenizarea pomilor si arbustilor fructiferi, a culturilor de camp, culturilor de sera si rasadnitelor

Polenizarea pomilor si arbustilor fructiferi

Definitia polenizarii

Importanta polenizarii

Încarcatura/hectar la polenizarea plantelor

Polenizarea pomilor si arbustilor fructiferi

Reguli de amplasare a stupilor in vederea polenizarii

Prin polenizare se intelege procesul prin care polenul ajunge de pe antere pe stigmatul florilor, iar prin fecundare, procesul biologic de contopire si asimilare reciproca a continutului polenului cu cel al ovarului. Dupa modul cum polenul ajunge pe stigmat, polenizarea poate fi anemofila, cand polenul este transportat cu ajutorul vantului si entomofila cand transportul acestuia este efectuat de insectele polenizatoare, ce realizeaza polenizarea selectiv incrucisata a plantelor. Plantele entomofile sunt adaptate pentru polenizarea incrucisata prin flori colorate, parfum specific, dar mai ales prin secretia nectarului. Din diversitatea mare de specii, cca 80% se polenizeaza cu ajutorul insectelor, din care: 77% de albine, 7,5% de bondari, 3,5 de diptere, 3,5 de furnici, 3,5% de coleoptere, 2,5% de catre albine solitare, 2,5% alte himenoptere.

Din numeroasele cercetari efectuate, s-a stabilit ca polenizarea selectiv incrucisata a plantelor de catre insecte asigura o descendenta cu vitalitate si capacitate de adaptare foarte ridicate, sporind astfel productia de seminte si fructe la hectar imbunatatind totodata si calitatea acestora. În conditiile actuale, datorita intensivizarii agriculturii si in special ca urmare a folosirii pesticidelor, numarul polenizatorilor naturali (bondari, albine solitare, diptere etc.) a scazut simtitor si, paralel cu aceasta, au crescut considerabil suprafetele ocupate cu plante tehnice entomofile, fapt pentru care importanta polenizarii plantelor cu ajutorul albinelor a devenit o necesitate de prim ordin, pentru realizarea de productii sporite la hectar. Importanta albinelor pentru polenizare creste datorita faptului ca bondarii se gasesc in numar redus in natura, familia acestora este foarte mica (200 indivizi) dar mai ales pentru ca, la inceputul iernii, aceasta moare, supravietuind numai o parte din matci, care, primavara, singure isi construiesc cuibul si isi agonisesc hrana pana la aparitia primei generatii, astfel ca familia reuseste sa fie refacuta abia la inceputul verii. Tocmai datorita faptului ca familia de albine supravietuieste si in timpul iernii, albinele reprezinta cei mai siguri polenizatori, atat primavara timpuriu cat si in tot cursul anului. Certitudinea unei bune polenizari a culturilor agricole cu ajutorul albinelor rezida si din intensitatea activitatii acestora, astfel ca numai in decursul unei zile o albina poate vizita cca. 4000 flori, iar o familie, intre 60 si 80 milioane, concomitent cu existenta la albine a fenomenului de florospecializare, care determina ca acestea sa viziteze numai o singura specie pe perioada de inflorire.

În scopul asigurarii unei polenizari eficiente a culturilor agricole cu ajutorul albinelor, trebuie cunoscut numarul de familii necesare pentru diferitele specii. Astfel, pe baza cercetarilor intreprinse s-a stabilit ca pentru polenizarea plantelor de pe un hectar de cultura sunt necesare: 0,1-0,5 familii de bostanoase, o familie pentru plantele oleaginoase si medicinale, 1-2 familii pentru bumbac si floarea-soarelui, 1-4 familii pentru coriandru, 2-3 familii pentru hrisca, pomi si arbusti fructiferi, 3-4 familii pentru sparceta, 5-6 familii pentru lucerna si trifoi si 15 familii pentru castraveti de sera. La stabilirea numarului de familii necesare polenizarii se va tine seama si de populatia acestora.

Pentru buna organizare si planificare a lucrarilor de polenizare a plantelor cu ajutorul albinelor, plantele se grupeaza dupa particularitatile lor biologice si gradul de cercetare de catre albine, in: pomi si arbusti fructiferi, culturi bine cercetate de albine, culturi slab cercetate de4 albine si culturi de sera si rasadnite.

Polenizarea pomilor si arbustilor fructiferi prezinta unele particularitati biologice specifice, concretizate prin inflorirea timpurie in primavara, cand numarul polenizatorilor naturali este foarte mic, iar coronamentul pomilor impiedica in mare parte repartizarea uniforma a albinelor.

Pentru polenizare, familiile de albine se amplaseaza direct in livada sau in vecinatatea acesteia, in vetre de 50-60 stupi, distantate la cca 500 m la fiecare 3-4 randuri de pomi, revenindu-i astfel fiecarei grupe de familii cca 25 ha. În conditii meteorologice nefavorabile, distanta dintre grupele de stupi se micsoreaza la 250 m sau chiar 125 m, concomitent cu marirea densitatii de familii la ha (3-4), masuri ce asigura o completa polenizare a pomilor. La orientarea stupilor se va avea in vedere ca zborul albinelor sa fie perpendicular pe randurile de pomi. Stupii se transporta in livada cu cateva zile inainte de inflorirea pomilor. La polenizarea speciilor pomicole se vor lua masuri pentru prevenirea intoxicatiilor albinelor, in care scop nu se efectueaza tratamente la pomi in aceasta perioada, sau, in cazuri de forta majora, albinele vor fi retrase la timp din zona, la distante de peste 6 km.

Test de autoevaluare 1 Scrieti raspunsul in spatiul liber din chenar.

Ce se intelege prin polenizare?

Raspunsul la test se gaseste la pagina 141.

Polenizare la

floarea-soarelui

Polenizarea culturilor de camp. Polenizarea culturilor de sera si rasadnite

Polenizarea culturilor de camp

Polenizarea culturilor de camp bine cercetate de albine

Din categoria acestor plante fac parte urmatoarele: hrisca, floarea-soarelui, sparceta, rapita, coriandru, bostanoasele, semincerii de crucifere, ceapa si altele. Întrucat aceste culturi sunt bune melifere, polenizarea lor se realizeaza prin asezarea familiilor de albine in imediata vecinatate a culturilor respectand normele de familii necesare polenizarii, transportul acestora facandu-se cu cateva zile inainte de inceperea infloritului, iar stupii se disperseaza in vetre, distantate la 0,5-2 km una de alta pentru a realiza o buna repartizare a albinelor. Se recomanda, de asemenea, ca stupii sa fie asezati in zona in care plantele infloresc mai tarziu, situatie in care albinele, zburand initial in partea opusa, vor asigura o cercetare uniforma a intregii culturi.

Polenizarea culturilor de camp slab cercetate de albine

Din aceasta categorie fac parte: trifoiul rosu, lucerna si sfecla de zahar. Întrucat fiecare din plantele amintite prezinta particularitati specifice, tehnologiile de polenizare a acestora le vom prezenta diferentiat.

Polenizarea culturilor de trifoi rosu. Datorita tubului floral lung al trifoiului (10 mm), in conditii mai putin favorabile de secretie a nectarului, acesta este slab vizitat de albine. Importanta polenizarii trifoiului cu ajutorul albinelor creste simtitor, intrucat, datorita distrugerii haturilor si aplicarii insecticidelor, fauna polenizatoare naturala a fost in mare parte distrusa.

Pentru a intensifica vizitarea florilor de trifoi de catre albine, se practica o tehnologie cunoscuta in literatura apicola sub denumirea de "dresajul albinelor". În acest scop, se prepara sirop de zahar aromatizat cu corole de flori sau polen de trifoi, care se administreaza familiilor de albine. Pentru intensificarea cercetarii si realizarii unei bune reparatii pe suprafata de polenizat, bune rezultate a dat alimentarea cu sirop aromatizat administrat in alimentatoare asezate in vecinatatea stupilor in lan, si care se dispersau progresiv, de cateva ori pe zi, in toata cultura. Vizitarea florilor de trifoi se poate intensifica suplimentar prin folosirea de familii cu mult puiet tanar, de la care s-au scos din cuiburi rezervele de pastura si polen, obligand astfel albinele, in scopul satisfacerii cerintelor de polen, sa cerceteze florile de trifoi pentru a colecta polenul necesar. Stupii se aseaza in vetre distantate la 500-800 m.

Polenizarea lucernei. În momentul vizitarii lucernei se produce deschiderea florii, iar vexilul loveste albina la baza proboscisului, fenomen de care aceasta este deranjata, astfel ca dupa scurt timp se adapteaza sa viziteze florile prin partea laterala a corolelor, caz in care floarea nu se deschide si polenizarea nu mai are loc. Cu tot efectul negativ al acestui fenomen, chiar si in scurta perioada de vizitare a florilor de catre albine, prin partea frontala, aceasta polenizare asigura o sporire apreciabila a productiei de seminte. Intensificarea vizitarii florilor de lucerna se poate realiza ca si la trifoi, prin administrarea de sirop aromatizat. Stupii se aseaza in vetre de 10-12 familii, din 500 in 500 m, cu 3-4 zile inainte de inflorirea plantelor.

Polenizarea semincerelor de sfecla de zahar. Sfecla se polenizeaza de obicei prin intermediul vantului, intrucat insectele nu agreeaza florile datorita mirosului neplacut, respingator. Pentru polenizarea suplimentara a culturilor, albinele se "dreseaza" pentru formarea reflexului conditionat pozitiv fata de mirosul florilor de sfecla, in care scop li se administreaza seara sirop aromatizat, iar dimineata, alimentatoarele cu albine se transporta in culturile de seminceri.

Polenizarea culturilor de sera si rasadnite

Una dintre metodele importante pentru sporirea productiei plantelor de sera o constituie polenizarea acestora cu ajutorul albinelor, deoarece polenizarea suplimentara manuala necesita un mare consum de forta de munca, fiind astfel nerentabila si mai putin eficace din punct de vedere biologic.

Albinele, introduse in sere, intalnesc conditii cu totul deosebite fata de cele naturale, datorita limitarii spatiului de zbor, a rezervelor reduse de nectar si polen, precum si a temperaturii si umiditatii foarte ridicate, cauze ce determina o mortalitate foarte ridicata si distrugerea intregii familii intr-un timp foarte scurt. Tocmai pentru aceste cauze, polenizarea culturilor de sera este greu de realizat si reclama o tehnologie speciala.

S-a constatat ca imediat dupa introducerea albinelor in sera acestea cauta sa se indeparteze mult de stupi, se lovesc de geamuri, iar cand temperatura se ridica peste 35º C se aglomereaza pe peretele sudic al serei, incercand sa iasa in mediul ambiant.

Initial s-a incriminat ca temperatura si umiditatea foarte ridicate sunt factori determinanti care produc moartea albinelor, dar observatiile inteprinse au dovedit ca familiile de albine nu se dezvolta normal datorita insuficientei polenului, in special a celui proaspat. Îndata ce in peretele sudic al serei, unde se aglomerau albinele s-au efectuat deschideri ce le permiteau zborul liber, acestea se reintorc de la camp cu polen si in consecinta starea familiilor s-a ameliorat simtitor, astfel ca ele au supravietuit pe toata perioada activa. Pentru ca aceste deschideri sa fie vizibile pentru albine, ele se contureaza cu var, iar peretele sudic al serei se umbreste cu rogojini, prevenindu-se astfel aglomerarea albinelor pe acesta. Albinele se desprind repede pentru a folosi aceste deschideri, nu se mai agita pe pereti si nici nu zboara prin ferestrele deschise. S-a constatat, de asemenea, ca odata ce li se creeaza albinelor posibilitatea sa paraseasca sera se intensifica activitatea de cercetare a florilor plantelor de sera, iar familiile de albine se dezvolta normal si reusesc sa-si asigure chiar rezervele de hrana necesara pentru iarna.

Înainte de folosirea albinelor pentru polenizarea culturilor de sera se recomanda efectuarea unui zbor de defecatie intr-o sera libera.

Pentru a intensifica activitatea albinelor pe florile culturii de polenizat, acestora li se administreaza sirop de zahar aromatizat cu corolele speciei respective, in tot cursul perioadei de inflorire a plantei ce necesita a fi polenizata. De asemenea, pentru a obliga albinele sa cerceteze mai intens cultura e sera, dimineata deschiderile din peretele serei se inchid si astfel albinele se desprind repede pentru a cerceta un numar mai mare de flori din sera. Dupa ce intensitatea de vizitare a plantelor de sera incepe sa scada (orele 9-10), orificiile se deschid pentru a permite albinelor sa plece la camp.

Pentru polenizarea culturilor din rasadnite, ramele acestora se ridica la cca 5 cm, albinelor li se administreaza sirop de zahar aromatizat si, ulterior, alimentatoarele se transporta in imediata vecinatate a rasadnitelor.

Test de autoevaluare 2 Scrieti raspunsul in spatiul liber din chenar.

Cum putem clasifica polenizarea culturilor de camp?

Raspunsul la test se gaseste la pagina 141.

În loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul Unitatii de invatare Nr.

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea Lucrarii de verificare Unitate de invatare pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.

Lucrare de verificare Unitate de invatare

Prezentati in maxim o pagina care este importanta polenizarii plantelor.

Raspuns 1

Ce se intelege prin polenizare?

*Prin polenizare se intelege procesul prin care polenul ajunge de pe antere pe stigmatul florilor, iar prin fecundare, procesul biologic de contopire si asimilare reciproca a continutului polenului cu cel al ovarului.

Raspuns 2

Cum putem clasifica polenizarea culturilor de camp?

*Polenizarea culturilor de camp bine cercetate de albine, polenizarea culturilor de camp slab cercetate de albine.