Tehnologia de obtinere a fructelor de padure - murul

TEHNOLOGIA  DE OBTINERE A FRUCTELOR DE PADURE - MURUL

Notiuni generale ale murelor (Rubus fruticosus)

Murele sunt foarte bogate in vitamina E, C si contin cantitati utile de potasiu si pectina (o fibra solubila).

Sunt bune in afectiunile cardiovasculare, circulatorii si cutanate, dar si in tratamen-

tele diareei. Se consuma proaspete. Frunzele de mur contin acid tanic si sunt mult folosite in medicina naturista.

Denumiri populare mur de padure, mur negru, mur padurea salbatec, mura, mur tufos, rug, rug de mure.

Compozitie chimica- fructele-84% apa, acid izocitric, succinic, oxalic si malic, monoglucida cianidica, zahar, materii grase, proteine, tanin, flavone, un principiu colorant, saruri minerale, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, dar difera de solul in care au fost crescute. Vitaminele A, B1, B2, B5, B6, C, E.

Frunzele, mugurii, ramurile tinere: tanin, flavone, acizi organic, malic, succinic, lactoizocianic, oxalic, vitamina C, inozitol, celuloza si multe alte substante minerale.

Particularitati  de crestere, fructificare si recoltarea murelor

Murul se cultiva pe suprafete mici, deoarece creste spontan pe suprafete intinse iar cantitatea cea mai mare de fructe este obtinuta din flora spontana.

Cea mai mare parte a productiei de mure este destinata industriei alimentare, unde se prelucreaza sub forma de suc, sirop, gem, dulceata.

Murul este un semiarbust cu radacina perena si cu tulpini care traiesc 2 ani, in primul an tulpinile se dezvolta vegetative, iar in anul 2 fructifica, apoi se usuca. Infloreste in ultima decada a lunii mai la soiurile timpurii si in primele zile ale lunii iunie la cele tarzii. Desi majoritatea soiurilor sunt autorfetile, polenizarea incrucisata asigura obtinerea de productii maxime si de calitate superioara.

Maturarea fructelor se face esalonat, iar durata ei este legata de soi, variind de la 20-25 de zile pana la 80 de zile. In general, primele fructe care se maturizeaza sunt cele mari.

Murul cultivat in zonele cu climat temperat de tip continental creste si fructifica bine numai pe terenurile adapostite, pe versantii sudici, sud estici si estici, cu umiditate suficienta. Pe terenurile cu expozitie insorita, calitatea fructelor este superioara, iar tulpinile se lignifica suficient pana la venirea iernii.

Murul prefer solurile semigrele argilo-nisipoase, bogate in substante nutritive, cu panza freatica sub 0,6-0,7 m.

In perioada de repaus, la temperaturi de sub 0˚ C, vanturile reci si de durata, deshidrateaza tulpinile de mur, micsorandu-le astfel rezistenta la inghet.

Pentru a evita efectele daunatoare ale curentilor de aer, se recomanda amplasarea plantatiilor in locuri adapostite sau infiintarea unor perdele de protectie.

Recoltarea murelor incepe in prima decada a lunii iulie pentru soiurilor cu coacere timpurie si dureaza 25-30 de zile, iar pentru celelalte soiuri, de la jumatatea lunii august, esalonandu-se pe o perioada de 55-60 de zile. Murele sunt fructe perisabile. Momentul optim de recoltare este atunci cand se desprind usor, ceea ce corespunde inceputul coacerii depline.

Ca si zmeura, murele se recolteaza pe timp racoros, uscat sau dimineata dup ace s-a ridicat roua. Recoltarea se face in cosulete care se pun in navete si se depoziteaza in camera sau mijloace de transport frigorifice.

Recoltarea se face manual, esalonat din 4 in 4 zile sau o data pe saptamana. Ele se pot pastra maximum 2-3 zile la temperatura de 3-4˚ C.

Datorita perisabilitatii lor, murele se consuma in stare proaspata in cantitati foarte reduse, restul se prelucreaza sub forma de suc, sirop, dulceata, compot, jeleu, lichior, etc.