ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICE

1. Analiza productiei exercitiului Q_ex

Productia exercitiului se compune din totalitatea produselor si serviciilor produse de o intreprindere intr-o perioada de gestiune. Acest indicator se obtine prin insumarea elementelor componente :

productia vanduta

productia stocata

productia destinata consumului propriu.

Productia vanduta este formata din suma valorilor produselor si serviciilor evaluate la pret de vanzare si facturata beneficiarilor externi. Productia vanduta poate fi afectata ulterior facturarii ca urmare a unor reduceri de pret care se opereaza ca urmare a unor reclamatii de calitate in cadrul receptiei la beneficiar, sau din alte motive.

Productia stocata aferenta perioadei de gestiune se determina pe baza variatiei soldurilor conturilor ce urmaresc existenta productiei stocate, sub forma stocurilor de produse finite si a stocurilor de productie neterminata. Valoarea ei se calculeaza cu ajutorul relatiei :

Q_stocata = Stoc _final - Stoc _initial.

Valoarea indicatorului de productie stocata poate creste sau scadea ca urmare dupa caz.

Astfel vanzarea unor produse aflate pe stoc poate conduce la diminuarea soldului precum si la realizarea de produse fara desfacere imediata, poate conduce la cresterea soldului lungirea sau scurtarea ciclului de fabricatie cu efecte asupra soldului de productie neterminata.

Productia imobilizata, destinata nevoilor proprii apare si este realizata ca urmare a comenzilor interne. De exemplu, o intreprindere care produce masini unelte poate sa-si satisfaca nevoile de dotare din productia interna.

Indicatorul productia exercitiului are anumite particularitati din punctul de vedere al formarii valorii sale.

Revenind la cele trei componente ale sale observam ca fiecare are forme diferite de exprimare a valorii din punctul de vedere al inregistrarii lor in contabilitate, respectiv in contul de profit si pierdere.

Daca productia vanduta, indiferent daca provine din realizarile perioadei de gestiune sau din productia stocata este realizata si inregistrata la nivelul preturilor de vanzare.

Productia stocata este evaluata la nivelul costurilor de productie realizate. Chiar daca este purtatoarea potentiala a unui profit, acesta nu poate fi luat in considerare numai dupa momentul valorificarii prin vanzare.

Productia imobilizata, destinata consumului intern este evaluata si inregistrata la fel ca si productia stocata la nivelul costurilor de productie cu care a fost realizata.

Neaplicarea cotelor de profit este fireasca in contextul diminuarii efortului investitional sau a costurilor de productie in cazul producerii de materii prime sau materiale care pot face obiectul consumului intern.

Problematica analizei economice a productiei exercitiului poate fi abordata dupa parerea noastra din doua puncte de vedere :

din punctul de vedere al nivelului de realizare

din punct de vedere al analizei factoriale a abaterilor pe fiecare componenta a productiei exercitiului.

1.1. Analiza nivelului de realizare a productiei exercitiului.

Calea de urmat este cea clasica prin analiza abaterii si a indicilor de variatie relativa.

In acest context

O analiza factoriala a productiei exercitiului vine sa confirme si sa evalueze influenta celor trei componente si anume :

Am folosit urmatoarele notatii :

Q_ex1 - productia exercitiului realizata in perioada de analiza

Q_ex0 - productia exercitiului programata sau din baza de referinta

Q_fv1 - productia fizica finalizata si vanduta in perioada de gestiune

Q_fv0 - productia fizica programata cu destinatia de a fi vanduta

Q_fs1 - productia fizica realizata in perioada curenta si stocata

Q_fs0 - productia fizica programata in perioada curenta si destinata stocarii ; poate

sa existe o asemenea decizie din motive de marketing

Q_{f im1} - productia fizica realizata si destinata consumului intern

Q_{f im0} - productia fizica programata pentru a fi consumata intern.

Poate avea un prag de semnificatie corespunzator din punctul de vedere al nivelului de realizare a productiei exercitiului si calculul indicelui de realizare exprimat sub forma de coeficient sau procentual.

Astfel :

in functie de forma de exprimare.

Concluziile care se pot formula ca urmare a analizei abaterilor sau a indicilor de realizare pot sa sugereze actiuni care trebuiesc intreprinse pentru cresterea volumului de productie a exercitiului pentru perioadele care urmeaza. Indiferent de destinatia productiei pe cele trei componente ale productiei exercitiului este important sa abordam problematica acestora atat din punct de vedere fizic cat si din punct de vedere valoric.

Daca din punct de vedere valoric cele trei componente au abordari diferite, din punct de vedere fizic, indiferent de unitatea de masura in care sunt exprimate, au aceeasi abordare ce rezulta din necesitatea de a exista concret pentru a raspunde unei cereri fizice de produse.

1.2. Analiza productiei exercitiului din punct de vedere fizic.

Acest tip de analiza este foarte important pentru ca pana la urma productia in exprimarea ei fizica, concreta, sta la baza anticiparilor sau realizarii indicatorilor de rezultate.

Productia in exprimare fizica este cea care se realizeaza in procesul de vanzare-cumparare si este purtatoarea materiala a eforturilor si a efectelor.

Productia exercitiului se regaseste in proportii diferite in cele trei forme ale sale de manifestare.

Avand in vedere importanta indicatorului productia exercitiului, urmarirea volumului fizic al productiei trebuie sa se desfasoare sub aspectul realizarii concrete atat pe total cat si pe fiecare produs, grupe de produse.

Din punctul de vedere factorial cauzal, realizarea volumului fizic depinde de trei grupe mari de factori care se manifesta sub forma :

gradului de asigurare cu resurse

gradului de utilizare a resurselor

gradului de organizare a productiei muncii si conducerii.

a. Gradul de asigurare cu resurse se analizeaza din punct de vedere :

cantitativ

calitativ

in structura

in functie de termenele optime de asigurare

Necesarul de resurse neomogene se calculeaza cu ajutorul relatiei :

Comparativ necesarul se analizeaza in raport cu existentul sau cu posibilitatile certe de achizitionat.

Putem avea urmatoarele situatii :

Necesarul = volumul asigurat

Necesarul > volumul asigurat

Necesarul < volumul asigurat

Atat insuficienta cat si surplusul de resurse au urmari nefavorabile asupra procesului economic.

Desigur ca insuficienta resurselor poate induce riscuri mai mari asupra unei afaceri si intr-un timp mai scurt.

Surplusul de resurse conduce la scaderea eficientei economice si de regula induce riscuri pe termen mediu si lung.

b. Modul sau gradul de utilizare a resurselor este exprimat de eficacitatea consumului si se masoara, apreciaza, cu ajutorul consumurilor specifice de resurse pe unitatea fizica de produs.

Economia de resurse, in cazul ca exista, are doua forme de manifestare :

economie absoluta atunci cand ca urmare a realizarii programului de productie raman in stoc resurse nefolosite

economie relativa cand cu reducerile de consumuri se realizeaza un volum suplimentar de produse.

Efectele sub forma volumului de productie fizica pe cele trei tipuri de resurse analizate pot fi calculate cu ajutorul relatiilor:

• 

• 

• 

c. Gradul de organizare a productiei, muncii si conducerii poate sa aibe o influenta consistenta asupra consumului de resurse.

La un nivel asigurat de resurse, intreprinderile pot obtine rezultate si performante economice diferite ca urmare a unor grade diferite de organizare.

Procesul de organizare trebuie sa asigure folosirea rationala si eficienta a resurselor in spatiu si timp.

Principalele sarcini ale organizarii se refera la :

• asigurarea conditiilor de realizare a programului de fabricatie prin crearea conditiilor materiale necesare si prin punerea in miscare a procesului economic
• corelarea folosirii resurselor
• mobilizarea rezervelor interne in folosirea resurselor.

Efectele cresterii gradului de organizare a activitatii economice se concretizeaza sub forma :

• cresterii productivitatii muncii
• sporirii nivelului de calitate a produselor si serviciilor.

Analiza operativa a realizarii programelor de fabricatie are ca obiectiv principal furnizarea de informatii catre nivelele de decizie. Aceste informatii se refera la desfasurarea in spatiu si timp si pe produse a activitatilor productive.

Un alt aspect important este cel al calitatii produselor.

Ritmicitatea productiei este o alta preconditie a realizarii programului de productie.

Prin ritmicitatea activitatii de productie se intelege modul de realizare a volumelor de productie fizica pe subdiviziuni de timp.

Desfasurarea unei activitati ritmice prezinta o importanta deosebita intrucat permite o utilizare rationala a tuturor categoriilor de resurse si sporirea pe aceasta baza a eficientei capitalului investit. In plus este o premiza a onorarii la termen a obligatiilor contractuale ale intreprinderii. Respectarea si indeplinirea obligatiilor contractuale reprezinta conditii de baza privind mentinerea pe piata.

Analiza ritmicitatii urmareste caracterizarea situatiei existente, a evolutiei acesteia fata de perioadele anterioare, cauzele care au determinat abateri si efectele produse.

1.3. Analiza productiei fizice din punct de vedere valoric.

Volumul de productie realizat, indiferent de forma de exprimare, reprezinta rezultatul direct si util al activitatii unei intreprinderi industriale.

Indicatorul de productie fizica in exprimarea sa valorica reprezinta principalul indicator al volumului de productie pentru o perioada de gestiune.

Pentru a asigura acuratetea analizei acestui indicator trebuie sa plecam de la formule si valori la care se inregistreaza productia fizica realizata in evidentele operative si/sau in cele contabile.

Evidentele operative au rolul principal de a remarca aspectele de eficacitate ale procesului de productie. Aceste evidente operative sunt importante in special factorilor de decizie din sfera productiei si perioadele de analiza sunt corelate cu programele de productie.

Din acest punct de vedere este mai putin important daca evidenta valorica se face prin intermediul costurilor efective sau a preturilor planificate. Nu vreau sa se inteleaga prin aceasta ca pot exista factori de decizie care pot sa fie indiferenti la aspectele de comercializare si eficienta in realizarea volumului de productie.

Stim ca produsele finite aflate pe stoc sunt inregistrate in evidentele contabile la nivelul costurilor. In conditiile in care acestea raman pe stoc, fara desfacere, din diferite motive ele nu numai ca nu contribuie la realizarea unor indicatori de eficienta, ci chiar influenteaza negativ situatia generala a intreprinderii.

Plecand de la aceste considerente apreciez ca este mai important sa luam in calcul si sa analizam productia fizica ce se regaseste in volumul marfurilor vandute, indiferent daca acestea provin din productia curenta, sau din productia pe stoc. In acest caz analiza are un grad mai mare de acuratete si pertinenta pentru ca factorul calitativ - pret - poate fi folosit atat la valorile planificate cat si la valorile sale reale.

1.3.1. Aprecierea gradului de realizare a volumului valoric a productiei fizice

Aprecierea gradului de realizare a volumului valoric a productiei fizice se poate face cu ajutorul metodelor consacrate determinand abaterile si indicii de realizare.

Abaterea absoluta se calculeaza pe baza relatiilor:

Abaterea absoluta indiferent de semnul ei (+) sau (-) scoate in evidenta diferenta intre nivele ale productiei fizice planificate si cele realizate. O abatere absoluta cu semnul (+) are semnificatia unei depasiri care poate fi explicata atat prin depasirea fizica cat si prin obtinerea unor preturi mai bune decat cele planificate.

Un aspect foarte important in acest caz este daca productia realizata in plus poate fi si incasata.

O abatere absoluta cu semnul (-) are semnificatia unor modificari fizice si/sau de pret a productiei realizate.

Abaterea relativa are o valoare informativa prin corectarea nivelului planificat a productiei fizice cu indicele de realizare a indicatorului si se calculeaza pe baza relatiei:

Indicele variatiei relative poate avea o exprimare simpla ca rezultat al raportului dintre nivelul efectiv de realizare si nivelul planificat, sau o exprimare procentuala.

sau

In exprimarea sa simpla indicele (IQ) ne arata de cate ori volumul realizat este mai mare sau mai mic decat volumul planificat. In exprimarea sa procentuala aflam acelasi lucru dar exprimat in procente.

Calculul nivelului de realizare sub forma de indici este foarte indicat atunci cand facem o analiza a indicatorului in dinamica pe perioade succesive de timp.

Abaterea indicelui variatiei relative se calculeaza cu ajutorul relatiilor:

sau

sau

Aceasta metoda de calcul creaza posibilitatea determinarii si explicitarii a acestor abateri ale nivelului de realizare a indicatorului.

1.3.2 Identificarea factorilor de influenta

Identificarea factorilor de influenta porneste de la relatia functionala de calcul a productiei fizice si anume ca volumul valoric este functie de volumul de productie exprimat fizic si preturile planificate sau realizate dupa caz.

Desigur ca aceasta afirmatie este valabila pentru o productie omogena. In cazul unei productii neomogene intervine ca si factor de influenta si structura.

Deci: Q = f(q,p) sau

Pe baza celor prezentate in cadrul metodologiei de analiza a indicatorilor ce au in baza de calcul volumul fizic al productiei si se calculeaza ca o suma de produse putem identifica factorii ce determina abaterile.

De asemenea putem calcula sensul si intensitatea de influenta.

VARIANTA 1. Folosind urmatoarea schema de calcul:

a. Calculul abaterii volumului productiei fizice in functie de modificarile lui q

Abaterea volumului productiei fizice ca urmare a modificarii volumului fizic al productiei poate fi pozitiva sau negativa. Intensitatea influentei factorului este determinata de marimea abaterilor volumului fizic.

Cauzele care concura la abaterea volumului fizic sunt in general concretizate in asigurarea si utilizarea resurselor, dar pot fi influentate si de posibilitatea de acceptare a modificarii cererii de produse.

b. Calculul abaterii volumului de productie fizica in functie de modificarile lui

Abaterea pretului mediu este determinata de factorii de ordinul al doilea si anume abaterea structurii () si abaterea nivelului individual al pretului (). Pentru a putea continua calculul trebuie sa facem apel la calculul pretului mediu si a pretului mediu recalculat in functie de structura.

Relatiile de calcul pentru calculul influentei structurii de productie si a nivelului pretului individual asupra volumului de productie fizica sunt urmatoarele:

b.1. Abaterea volumului de productie ca urmare a modificarii structurii

Modificarile in structura productiei apar ca urmare a deciziilor managementului de productie sau comercializare determinate de modificarea cererii sau de neasigurarea cu resurse.

b2)

Modificarile de pret pot sa apara ca urmare a modificarii dintre cerere si oferta si sunt decise in procesul de comercializare sau ca urmare a modificarii conditiilor de calitate pe care le indeplinesc produsele realizate.

VARIANTA 2 - folosita in general in practica

a. Determinarea influentei modificarii volumului de productie asupra abaterii volumului de productie fizica.

sau

sau

b. Determinarea influentei modificarii structurii productiei asupra volumului de productie fizica

sau

c. Determinarea influentei modificarii nivelului individual al preturilor asupra volumului de productie fizica

Explicatiile modificarii factorilor sunt in principal cele prezentate la varianta 1. Analiza volumului de productie fizica poate fi dezvoltata prin analiza valorica a:

analiza structurala a realizarii programelor de fabricatie

analiza ritmicitatii productiei, conditie esentiala a indeplinirii contractelor de furnizare a produselor si de eficientizare a activitatii generale.

analiza calitatii produselor

Am folosit urmatoarele notatii :

Q - volumul valoric al productiei

- pretul mediu realizat, planificat

- recalculatul pretului mediu in functie de structura

q _1,0 - volumul de productie fizica realizat , planificat

- abaterea volumului de productie fizica ca urmare a modificarii volumului fizic al productiei, structurii sau pretului de productie

2. Analiza calitatii produselor si a efectelor economice ale modificarii acesteia

Calitatea productiei este in general inteleasa ca fiind masura sau gradul in care un produs prin caracteristicile sale de utilitate tehnica, economica si de exploatare indeplineste functia pentru care a fost creat. Calitatea este o categorie tehnico-economica complexa, ce poate fi apreciata obiectiv sau subiectiv in functie de caracteristicile masurabile ale produselor, ale gradului de cunoastere al analistului sau utilizatorului final.

Totusi pentru a asigura o apreciere pertinenta a calitatii productiei, cu toata varietatea caracteristicilor ce o determina, se impune folosirea unui sistem de indicatori ce fac referire la:

coeficientul de echivalare tehnica a caracteristicilor si insusirilor calitative pentru sinteza acestora intr-un parametru de calitate

coeficientul de exploatare a produselor complexe

dinamica refuzurilor de calitate din partea beneficiarului

dinamica reclamatiilor de calitate

dinamica cheltuielilor cu remedierile in termen de garantie

O importanta deosebita o reprezinta analiza pe clase de calitate a productiei acolo unde este permisa aceasta situatie. Este cunoscu faptul ca exista tendinta si necesitatea de a produce produse fara defecte si in clase de calitate care sa satisfaca cele mai inalte exigente. Domeniul calitatii este la fel de important, daca nu mai important decat cel al preturilor in cadrul concurentei pe piata. Totusi pentru analiza calitatii la nivelul unui produs se pot folosi urmatorii indicatori

Coeficientul mediu de calitate

Relatiile de calcul pot fi urmatoarele

sau

Am folosit urmatoarele notatii:

qi - cantitatea de produse din fiecare clasa de calitate

ki - cifra care indica clasa de calitate

gi - ponderea cantitatii de produse pe clase de calitate in total productie

Factorii de influenta pentru acest factor calculat la o marime medie sunt:

structura productiei

nivelul individual al claselor de calitate

Cu cat valoarea coeficientului se apropie de 1 cu atat calitatea este mai buna. Pot exista calitati exprimate prin cuvinte cum ar fi buna, extra, super, etc. In acet caz este recomandabil sa facem o notare a acestora in ordinea descrescatoare a calitatii pe o scara de valori elaborata de analist si care sa fie recunoscuta de utilizatori.

Pretul mediu de vanzare

Pretul mediu de vanzare poate fi interpretat ca o reflectare a calitatii atunci cand exista preturi diferite pe clase de calitate.

sau

Si in acest caz apropierea valorii lui de valoarea ca mai buna sau cea mai rea are semnificatii asupra clasei de calitate.

Factorii de influenta pentru calculul pretului mediu in functie de calitate sunt:

structura productiei pe clase de calitate

nivelul individual al preturilor pe clase de calitate

Pentru a caracteriza calitatea in cazul unei productii eterogene structurate pe clase de calitate se pot utiliza:

Ponderea produselor de calitate superioara in total produse fabricate

Competitivitatea si uzura morala a produselor impune ca preocupare permanenta reinnoirea productiei cu produse, cu utilitati ce caracterizeaza cresterea calitatii.

Caracterizarea acestei situatii se poate face cu ajutorul indicatorilor:

Coeficientul starii de noutate

unde

• N - coeficientul starii de noutate
• Qk - valoarea productiei aferenta produselor noi aparute in perioada analizata
• Qt - valoarea productiei totale a perioadei analizate

Ponderea produselor noi si/sau reproiectate in totalul productiei.

Poate fi calculata atat valoric cat si din punct de vedere fizic.

Influenta calitatii productiei

Calitatea productiei influenteaza nu numai valoarea globala a productiei fizice ci si alti indicatori economici.

Determinarea influentei asupra volumului de productie fabricat

in care:

• volumul fizic de productie realizat pe fiecare produs i
• pretul mediu realizat pentru produsul i in conditiile existentei preturilor diferite pe clase de calitate
• pretul mediu planificat pentru produsul i in conditiile existentei preturilor diferite pe clase de calitate

Determinarea influentei asupra profitului brut

in care

• - cantitatea de produse vandute pentru fiecare produs i
• - pretul mediu realizat in conditiile vanzarii produselor pe clase de calitate
• - pretul mediu planificat pe clase de calitate

Abaterea pretului mediu se regaseste integral in masa profitului daca structura pe clase de calitate nu implica costuri diferite pe clase de calitate.

Cai de imbunatatire a calitatii produselor:

asimilarea de produse noi

reproiectarea si modernizarea produselor si a tehnologiilor

analiza sistematica a starii de calitate

controlul procesului de formare a calitatii

ridicarea nivelului de calificare a personalului muncitor

3. Analiza cifrei de afaceri

In acceptiunea sa consacrata cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiunile comerciale efectuate de o firma intr-o perioada de timp determinata .

Intr-o exprimare a Ordinului Expertilor Contabili din Franta se considera ca cifra de afaceri reprezinta valoarea afacerilor realizate de o intreprindere cu tertii, in exercitarea curenta a a activitatii sale profesionale.

Legea contabilitatii din tara noastra precizeaza ca cifra de afaceri este formata din totalitatea veniturilor realizate din vanzarea produselor si a marfurilor de catre o intreprindere.

Din punctul de vedere al modalitatilor de calcul si a semnificatiilor pe care le are cifra de afaceri poate fi calculata si analizata ca :

Cifra de afaceri totala,

Cifra de afaceri medie,

Cifra de afaceri marginala,

Cifra de afaceri critica.

Cifra de afaceri totala

reflecta volumul total al afacerilor unei firme exprimate in preturile de piata. Intr-o alta exprimare cifra de afaceri totala insumeaza volumul veniturilor din activitatea de productie si comercializare a produselor, marfurilor , lucrarilor si serviciilor prestate. Daca ne referim, de exemplu, la produsele vandute atunci relatia de calcul a cifrei de afaceri poate fi:

, in care:

CA - reprezinta cifra de afaceri

qvi - productia fizica vanduta din produsul "i"

pi - pretul de vanzare al produsului "i".

Cifra de afaceri totala poate fi afectata negativ de marimea reducerilor de pret acordate pentru nerespectarea clauzelor contractuale privind calitatea, sau a altor clauze.

Cifra de afaceri medie ()

reprezinta venitul mediu realizat pe unitatea fizica de produs, lucrare, serviciu sau pe unitatea valorica de productie. In functie de raportarea la unitatea fizica de produs sau la unitatea valorica de productie, relatiile de calcul sunt definite astfel:

in cazul raportarii la unitatea fizica de produs, lucrare, serviciu. Aceasta relatie de calcul are sens doar in cazul cifrei de afaceri medie ce rezulta din productia de produse sau grupe de produse omogene.

in cazul raportarii la unitatea valorica de productie si reprezinta marimea medie de cifra de afaceri la un leu productie.

Aceasta marime medie este de regula subunitara pentru ca nu toate produsele se pot valorifica (situatia in care nu este contractata intreaga productie). Valoarea poate fi si supraunitara in situatia in care exista si alte categorii de venituri.

Cifra de afaceri marginala (CAm)

reprezinta variatia veniturilor unei firme generata de cresterea sau reducerea cu o unitate a volumului de productie.

Cifra de afaceri critica (CAcr)

reprezinta acel al nivel al veniturilor care acopera cheltuielile, altfel spus, pragul sau marimea cifrei de afaceri de la care firma incepe sa obtina profit.

Relatiile de calcul pentru cifra de afaceri critica pot fi scrise sub mai multe forme in functie de structura productiei si a costurilor:

, sau , unde:

C_fixe - costurile fixe,

CV - costurile variabile

RCv - cota costurilor variabile in cifra de afaceri (exprimata procentual)

Intre cifra de afaceri totala, cifra de afaceri medie si cifra de afaceri marginala exista legaturi constante.

Problematica cifrei de afaceri poate fi abordata din urmatoarele puncte de vedere:

analiza dinamicii cifrei de afaceri,

analiza cotei de piata a agentilor economici,

analiza structurala a cifrei de afaceri,

analiza factoriala a cifrei de afaceri,

modele de determinare a cifrei de afaceri critice (minime).

3.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Scopul urmarit in cadrul analizei dinamicii cifrei de afaceri este aprecierea evolutiei ei in timp, estimarea evolutiei viitoare in scopul fundamentarii reale a strategiilor de dezvoltare a intreprinderilor.

Caracterizarea dinamicii cifrei de afaceri poate fi realizata luand in considerare marimi absolute realizate sau prevazute a fi realizate, sau marimi relative prin compararea sub forma de indici cu baza fixa sau cu baza in lant, a realizarilor sau a previziunilor fata de baza de referinta.

Pentru exemplificare putem avea datele din tabelul urmator:

In conditiile unei economii inflationiste este extrem de important ca aanliza dinamicii cifrei de afaceri sa se faca tinand cont de rata inflatiei, in sensul corectarii rezultatelor astfel incat acestea sa fie comparabile.

In mod normal, cifra de afaceri din situatia contului de profit si pierdere este inregistrata in preturi curente. Pentru a nu obtine informatii distorsionate generate de comparatia in dinamica si in preturi curente, este necesara corectia valorilor cifrelor de afaceri anuale curente fata de baza de comparatie cu valoarea ratei anuale a inflatiei. Corectiile se pot face fie din trecut spre viitor, fie din prezent in trecut pe baza relatiilor de mai jos:

daca comparam cifra de afaceri din trecut spre viitor,

daca analiza cifrei de afaceri de astazi cu cea din trecut (din anul t).

Am notat cu:

Ca_t+n - cifra de afaceri din anul t+n si

Ca_t - cifra de afaceri din anul t,

i - rata inflatiei sau rata de crestere a preturilor,

n - numarul de anu luati in considerare.

O alta modalitate de corectie este cea bazata pe indicii de crestere a cifrei de afaceri:

,

unde R_{infl t/t-1} reprezinta rata inflatiei in perioada dintre anii t-1 si t.

Mai putem determina rata de crestere reala a cifrei de afaceri pe baza urmatoarelor relatii:

in care:

este rata reala de crestere a cifrei de afaceri,

Rc - rata de crestere a cifrei de afaceri in preturi curente,

Rp - rata de crestere a preturilor, sau dupa caz, a inflatiei.

Analiza dinamicii cifrei de afaceri poate releva una dintre urmatoarele situatii:

a.       Evolutia progresiva a cifrei de afaceri care poate sugera cresterea pietei de desfacere. Aceasta crestere poate fi lenta sau accelerata. Cresterea lenta trebuie sa sugereze managementului intreprinderii preocuparea pentru cresterea calitatii produselor si serviciilor, pentru gasirea de noi nise de piata, in corelatie cu preocuparea pentru folosirea rationala si eficienta a resurselor.

b.      Stoparea cifrei de afaceri presupune din partea managementului intreprinderii sa initieze actiuni privind crearea de produse imbunatatite sau chiar noi, sa identifice noi nise de piata, sa le dezvolte pe cele existente prin cresterea calitatii produselor si/sau serviciilor prin acordarea de avantaje clientilor.

c.       Modificarea regresiva a cifrei de afaceri constituie un semnal de alarma, fie privind saturarea pietei produselor respective, fie aparitia unor firme concurente mai competitive pe segmentul de piata respectiv. In acest caz se impune modificari de natura strategica privind dezvoltarea produselor si a pietelor de desfacere. Desigur ca aceste actiuni sunt foarte costisitoare si depind de capacitatea intreprinderii de a asigura si utiliza resursele necesare. Din punct de vedere al evolutiei, stagnarii sau involutiei cifrei de afaceri este recomandat ca analiza acestor situatii sa fie completata cu analiza pozitiei firmei pe piata.

3.2. Analiza cotei de piata a agentului economic

Pozitia de piata a unui agent economic se poate studia cu ajutorul raportului dintre volumul vanzarilor unuia dintre produsele sale si totalul vanzarilor produsului indiferent de producator, pe piata respectiva. Astfel:

P_vi = D_i/D_t, in care:

P_vi - ponderea vanzarilor produsului "i"

D_i - vanzarea produsului "i" la nivelul agentului economic analizat,

D_t - vanzarile totale ale produsului "i" pe piata analizata.

Cu cat aceasta pondere este mai mare, apropiata de valoarea 1, cu atat agentul economic analizat are o pozitie mai buna pe piata respectiva. In legatura cu ponderea cotei de piata sunt importante urmatoarele aspecte:

1. Ce cota de piata detin agentii analizati

2. In ce masura este posibila mentinerea sau cresterea cotei de piata in cadrul pietei analizate

In acelasi context al analizei corelatiei dintre cifra de afaceri si cota de piata a produsului sau a produselor agentului economic sunt importanti si urmatorii indici:

3.2.1. Cota parte de piata in raport cu concurentul cel mai puternic

Se calculeaza pe baza relatiei de calcul:

P_t D_i/D_max

unde:

P_t - cota de piata

D_i - vanzarile produsului "i"

D_max- vanzarile concurentului celui mai puternic

Valoarea acestui indice se plaseaza in intervalul (0-1). Cu cat valoarea lui P_t este mai apropiata de valoarea 1 cu atat raportul de forte este in favoarea producatorului de produse "i".

Coeficientul de fidelitate

coeficientul de fidelitate () care reprezinta ponderea clientilor sau a cumparatorilor care au cumparat in trecut si cumpara si in prezent produsele firmei anlizate

Coeficientul de absorbtie

coeficientul de absorbtie () care reprezinta ponderea clientilor sau a cumparatorilor care in trecut au cumparat produse de la alte firme si in prezent cumpara de la firma analizata. Cu ajutorul acestor doi indicatori si poate fi exprimata marimea cotei de piata la un moment dat cu ajutorul urmatoarei relatii de calcul:

unde:

p_t - reprezinta pozitia de piata la un moment dat,

p_t-1 - reprezinta pozitia de piata la un moment anterior analizei,

- reprezinta coeficientul de elasticitate,

- reprezinta coeficientul de absorbtie

3.3. Analiza structurala a cifrei de afaceri

Structurarea cifrei de afaceri reflecta proportia in care diferite activitati, sectoare, produse, grupe de produse, sortimente, participa la realizarea sa. Analiza structurii de formare a cifrei de afaceri are ca scop sa evalueze participarea elementelor componente, in varianta selectata, la formarea rezultatului la un moment dat, precum si in dinamica. Intreaga analiza structurala se bazeaza pe calculul unor marimi relative care permit comparatia.

3.3.1. Coeficientul de concentrare

O prima relatie de calcul in cadrul analizei structurale este cea a coeficientului de concentrare

, in care

g_i - reprezinta ponderea activitatii, sectorului, produsului s.a.m.d. in totalul cifrei de afaceri,

n - reprezinta numarul de termeni ai seriei.

Coeficientul G ia valori de la 0 la 1. apropierea de 1 are semnificatia prezentei unui numar mic de elemente structurale in formarea rezultatului. Apropierea valorii coeficientului de concentrare de 0 are semnificatia unei distributii relativ uniforme aelementelor structurale in obtinerea cifrei de afaceri. In acelasi scop si cu aceleasi semnificatii poate fi folosit si indicele Heafindal (H), care permite calculul gradului de diversificare a activitatii pe diverse structurii. Relatia de calcul este urmatoarea:

Valoarea acestui indice este apropiata de 1 daca exista o pondere foarte mare a unui singur element structural in structura analizata.

Analiza structurala a formarii cifrei de afaceri este foarte importanta in cazul unor decizii strategice privind dezvoltarea anumitor activitati, sectoare, produse. De asemenea pot fi luate decizii strategice cu privire la sustinerea unor activitati colaterale pentru momente de criza.

Concluziile analizei pe baza acestor metode trebuie formulata cu multa atentie intrucat problematica structurala este foarte complexa.

O anumita structura poate sa conduca la intarirea pozitiei de piata, dar in alte situatii conjuncturale poate avea efecte contrare. De exemplu, cand produsul este uzat moral, o pozitie dominanta a acestui produs in structura de productie conduce sigur la situatii de risc.

3.3.2. Metoda A B C de analiza structurala a cifrei de afaceri

In analiza structurala a cifrei de afaceri pe baza acestei metode, se pleaca de la constatarea practica conform careia, in multe cazuri, un numar mic de produse participa intr-o masura foarte mare la realizarea cifrei de afaceri.

In acelasi timp si pentru aceeasi structura analizata, un numar mai mare de elemente structurale participa mai putin la realizarea rezultatului.

Astfel, este posibil a fi stabilite trei zone procentuale in functie de care se poate observa, grafic, participarea produselor sau activitatilor la realizarea cifrei de afaceri.

Zona A - in care 10-15 procente din portofoliul de produse formeaza in proportie de 60-70 de procente cifra de afaceri ;

Zona B - in care circa 15-40 procente din portofoliul de produse formeaza in proportie de 60-65 procente cifra de afaceri ;

Zona C - in care 60-65 procente din portofoliul de produse contribuie la formarea a 5-15 procente cifra de afceri.

Zonele analizate au urmatoarea semnificatie :

Zona A - un numar mic de elemente structurale dau un volum mare al cifrei de afaceri, ceea ce permite o buna specializare cu efecte pozitive asupra procesului economic. In general, aceste produse au piete de desfacere asigurate, viteza mare de rotatie. Dar afacerea poate avea riscuri, cel putin potentiale, atunci cand se produce o dereglare a procesului de fabricatie sau o scadere masiva a cererii.

Zona B - reprezinta aceea structura care are o anumita stabilitate in fabricatie, produsele sunt cerute pe piata, pot fi competitive, dar au o cerere mica in raport cu capacitatile de productie pe care le are agentul economic.

Zona C - este reprezentata de un numar mare de produse care, fie ca au preturi mici, fie ca sunt produse suplimentare sau complementare, pot fi produse in serii mici si au o pondere mica in realizarea cifrei de afaceri.

Deciziile de mentinere a produselor din acesta zona sunt legate, in deosebi, in ceea ce priveste testarea unor piete sau obtinerea de informatii privind sansele anumitor produse. Daca aceasta structura se refera la clienti, in aceasta zona avem clienti intamplatori sau care cumpara volume mici de produse si care si ei, la randul lor, pot fi interesati in obtinerea de informatii privind comportamentul produselor.

[%] superioara

Ca teoretica

100

90

80 interioara

70

60

50

40

30

20

10

A B C [100%] 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 n nr. produse din total

Curba reala se poate compara cu una teoretica sau cu una dorita si ele pot fi interioare sau exterioare una alteia pe tot domeniul de referinta sau numai pe anumite portiuni.

• Daca curba reala este interioara in raport cu cu curba de referinta, rezulta ca un numar mai mic de produse detine o pondere mai mare in volumul cifrei de afaceri ;
• Daca curba reala este superioara celei de referinta pe total sau pe anumite intervalle, concluziile trebuie formulate in corelatie cu momentul si cu perspectivele pietei produsului.

In mod conventional, se considera ca o curba este normala daca :

in zona A, 10% din produse sau clienti reprezinta 60% din volumul cifrei de afaceri ;

in zona B, 30% din produse sau clienti reprezinta 30% din volumul cifrei de afaceri ;

in zona C, 60% din produse sau clienti reprezinta 10% din volumul cifrei de afaceri.

Desigur ca aceste intervale nu sunt fixe si universal valabile. Strategia pe care trebuie sa o adopte o firma in aceasta problema depinde de multi factori. De asemenea, aceasta abordare trebuie sa tina seama de dinamica modificarilor in timp in cadrul raportului dintre cerere si oferta.

Urmatoarele criterii ar putea fi luate in considerare in cadrul acestei naalize :

• criteriul participarii produselor la realizare cifrei de afaceri;
• criteriul structurii in functie de durata de viata a produselor ;
• structura clientilor si participarea acestora la realizarea cifrei de afaceri ;
• anticiparea modificarilor in participarea elementelor structurale la realizarea cifrei de afaceri.

3.4. Analiza factoriala a cifrei de afceri

Abaterile cifrei de afaceri fata de nivelul de referinta precum si dinamicacifrei de afceri pe diferite intervale de timp se produc sub influenta unor factori interni sau externi. Unii factori se comporta favorizant, iar altii se comporta perturbator. Identificarea acestor factori, comensurarea influentei lor asupra realizarii cifrei de afaceri reprezinta o importanta deosebitapentru elaborarea si implementarea deciziilor managementului in aceasta problema.

3.4.1. Analiza factoriala a cifrei ca urmare a modificarii volumului valoric al productiei vandute

Vom considera in acest sens cifra de afaceri ca fiind expresia exclusiva a productiei fizice vandute. Relatiile de calcul pe baza carora vor fi determinate abaterile sunt urmatoarele :

In care am notat cu:

• CA - cifra de afaceri
• q_vi - cantitaea de produse "i" vvandute
• p_i pretul produsului "i" fara TVA
• - pretul mediu al tuturor produselor vandute

Aplicand metoda substituirilor in lant, putem calcula sensul si intensitatea actiunii factorilor. Actiunea acestor factori poate fi calculata pe baza uneia dintre schemele redate mai jos:

Sistemul factorial de analiza a cifrei de afaceri este urmatorul:

Dq_v - volumul fizic al productiei vandute

DCa Ds - structura productiei vandute

(modelata prin g_s)

D p

Dp - nivelul individual al preturilor

nivelul mediu al pretului de vanzare

al produselor

Un alt model de analiza poate fi:

Dqv - abaterea volumului fizic de produse vandute

DCa Ds - abaterea structurala a produselor vandute 

Dp - abaterea preturilor produselor vandute

In cele ce urmeaza vom determina influenta factorilor folosind metoda practicienilor cu precizarea la sfarsitul prezentarii a cauzelor care pot influenta factorii identificati cu ajutorul primului model.

3.4.1.1. Influenta modificarii volumului fizic al productiei vandute

,

sau

Unde reprezinta marimea cifrei de afaceri recalculata numai in functie de modificarea volumului productiei vandute.

Recalcularea indicatorului facandu-se fie luand in calculul sau volumul fizic realizat in structura planificata, fie prin utilizarea indicelui de variatie a productiei fizice vandute totale (Iq).

Determinarea abaterii cifrei de afaceri ca urmare a modificarii volumului fizic al productiei vandute presupune deducerea din nivelul recalculat al cifrei de afaceri influentat de acest factor a nivelului cifrei de afaceri stabilita catermaen de referinta.

3.4.1.2. Influenta modificarii structurii productiei vandute

Unde reprezinta marimea cifrei de afaceri recalculata in functie de modificarea volumului productiei vandute, incluzand si influenteleinduse de structura realizata prin vanzare.

Stabilirea sensului si marimii influentei structurii productiei vandute asupra cifrei de afaceri se realizeaza facand diferenta dintre nivelul recalculat al indicatorului influentat de volumul fizic in structura efectiv realizata si indicatorul recalculat influentat doar de volumul fizic al productiei vandute.

3.4.1.3. Influenta modificarii nivelurilor individuale ale preturilor de vanzare

.

Din nivelul efectiv al indicatorului se deduce nivelul indicatorului influentat de volumul fizic si structura structura produselor efectiv vandute.

Analiza mecanismului de actiune si determinare a influentei factorilor va fi prezentata in cele ce urmeaza.

3.4.2. Modificarea volumului total al productiei vandute

Modificarea volumului total al productiei vandute va induce modificari ale cifrei de afaceri de acelasi sens cu cresterea sau descresterea volumului. Cauzele care pot determina modificari ale volumului de productie vanduta pot fi:

factori care determina modificari ale volumului de productie fizica realizata, cum sunt cei ai asigurarii si utilizarii resurselor;

gradul de organizare si eficienta a canalelor de distributie;

eficacitatea si eficienta actiunilor de promovare a produselor;

cresterea calitatii produselor realizate;

modificarea raporturilor dintre cerere si oferta pe piata pe care este prezenta firma analizata;

alti factori.

3.4.3. Modificarea nivelului mediu al pretului de vanzare a produselor

Modificarea nivelului mediu al pretului de vanzare a produselor va determina o abatere in acelasi sens a cifrei de afaceri, corelata si cu volumul productiei fizice vandute. Nivelul pretului mediu fiind influentat de factori de ordinul al II-lea si anume de modificarile structurii si de nivelul individual al preturilor de vanzare a produselor.

3.4.4. Modificarea structurii productiei vandute

Modificarea structurii productiei vandute este influentata de cauze cum ar fi:

decizii ale managementului pentru mai buna folosire a capacitatilor de productie;

optimizarea pe perioade mai lungi de timp a programelor de productie;

modificari ale cererii de produse pe piata;

cauze care conduc la imposibilitatea de a indeplini nivelele contractate;

alte cauze.

3.4.5. Modificarea nivelului preturilor

Nivelul preturilor poate sa se modifice in sens pozitiv sau negativ din cauze cum ar fi:

obtinerea unor conditii de piata diferite de cele contractate;

modificarea conditiilor de calitate a produselor,

acordarea unor discounturi;

alte cauze.

3.4.6. Model de analiza factoriala a cifrei de afaceri cu luarea in considerare a asigurarii si utilizarii resurselor umane

Aceasta analiza este posibila pe baza relatiei:

Am notat cu:

N - numarul de personal

- productivitatea muncii pe salariat

- gradul de valorificare al productiei fizice in CA

Modelul factorial poate fi prezentat in felul urmator:

DN

DCA  DW

Comensurarea sensului si intensitatii influentei factorilor este posibila aplicand metoda substitutiei

3.4.6.1. Abaterea cifrei de afaceri ca urmare a modificarii numarului de personal

3.4.6.2. Abaterea cifrei de afaceri ca urmare a modificarii productivitatii muncii

3.4.6.3. Abaterea cifrei de afaceri ca urmare a modificarii gradului de valorificare a productiei fizice in cifra de afaceri

Abaterea fiecarui factor are explicatii specifice. Abaterea numarului de personal salariat (DN) are explicatii in asigurarea cantitativa, calitativa in structura si la termen a personalului necesar. De o mare insemnatate in sensul asigurarii cu personal o au plecarile de personal din care unele sunt previzibile iar altele nu. Factorii care determina modificarea productivitatii muncii sunt:

introducerea progresului tehnic si tehnologic;

cresterea gradului de organizare a productiei si a muncii;

cresterea gradului de calificare a personalului;

factorii naturali, in special unde acestia influenteaza puternic cum ar fi domeniul constructiilor;

factori culturali;

factori psihologici;

alti factori.

3.4.7. Model de analiza factoriala a cifrei de afaceri cu luarea in considerare a utilizarii mijloacelor fixe

Aceasta analiza este posibila pe baza relatiei:

Am notat cu:

N - numarul de personal

- valoarea medie a mijloacelor fixe existente

- valoarea medie a mijloacelor fixe productive

- gradul de intensitate al dotarii muncii cu mijloace fixe

- gradul de utilizare productiva a mijloacelor fixe

- randamentul mijloacelor fixe productive

- gradul de valorificare a productiei fabricate in cifra de afaceri.

Aplicand metoda substitutiei putem comensura sensul si intensitatea influentei fiecarui factor.

3.4.7.1. Abaterea cifrei de afaceri ca urmare a modificarii numarului de personal

3.4.7.2. Abaterea cifrei de afaceri ca urmare a modificarii gradului de dotare a muncii

3.4.7.3. Abaterea cifrei de afaceri ca urmare a modificarii gradului de utilizare a mijloacelor fixe

3.4.7.4. Abaterea cifrei de afaceri ca urmare a modificarii randamentului mijloacelor fixe productive

3.4.7.5. Abaterea cifrei de afaceri ca urmare a modificarii gradului de valorificare a productiei in cifra de afaceri

Fiecare factor are cauze comune sau specifice de modificare in timp sau fata de nivelele de referinta prevazute

DN - a fost abordata la 3.4.6.1.

- are explicatii in special prin dotarea cu utilaje si instalatii mai complexe si mai scumpe; un exemplu in acest sens ar fi in industriile care se automatizeaza

- are explicatii in modificarea raportului dintre mijloacele fixe productive si cele neproductive; constructiile devin mai usoare, mai ieftine si se acorda atentie mai mare utilajelor si instalatiilor

- cresterea randamentelor sunt in functie de modernizarile care se aduc utilajelor si instalatiilor :

achizitia de utilaje performante conduc de asemenea la cresterea randamentelor;

calificarea personalului permite mai buna folosire a utilajelor si instalatiilor;

organizarea productiei nu este ultimul lucru la care trebuie sa ne gandim atunci cand analizam posibilitatile de crestere a randamentului utilajelor;

alte cauze.

- are legatura cu mai buna promovare a produselor;

gasirea de noi piete, de noi canale de distributie contribuie pozitiv

cresterea calitatii produselor usureaza procesul de valorificare

corelarea programelor de productie cu contractele de livrare

reducerea chiar totala a productiei care sa ramana pe stoc;

alte cauze.

3.5. Analiza cifrei de afaceri critice

Aceasta analiza urmeaza sa fie realizata la punctul cinci, plecand de la pragul de rentabilitate

4. Analiza valorii adaugate

4.1. Aspecte generale ale calcularii valorii adaugate

Valoarea adaugata este valoarea nou creata la nivelul unui agent economic in cursul unei perioade de timp determinate (de regula 1 an), respectiv plusul de valoare adaugat la valoarea bunurilor intrate in circuitul economic ca urmare a prelucrarii si transformarii acestora conform specificului obiectului de activitate al agentului considerat.

Agregarea valorii adaugate la nivel national formeaza produsul intern brut.

Valoarea adaugata se poate calcula prin doua metode:

i. metoda de productie (sintetica, deductiva)

ii. metoda de repartitie (aditiva)

i. Metoda de productie releva modul in care se formeaza valoarea adaugata, respectiv faptul ca valoarea adaugata este generata de activitatea de productie, ea reprezentand plusul de valoare adaugat la valoarea materiilor prime si materialelor supuse prelucrarii.

In cazul metodei de productie determinarea valorii adaugate se realizeaza prin deducerea din valoarea productiei exercitiului a consumurilor intermediare (cheltuieli cu materii prime si materiale, respectiv servicii prestate de terti)

VA = Qex - Cint

Am notat cu :

VA - valoarea adaugata

Q_ex - productua exercitiului

C_int - consumurile intermediare

In cazul firmelor implicate in activitati de comert valoarea adaugata inglobeaza si valoarea marjei comerciale (diferenta intre pretul marfurilor vandute si costul de achizitie al acestora);

ii. Metoda de repartitie arata destinatia valorii adaugate, aceasta contribuind la formarea veniturilor primare ale participantilor la circuitul economic:

• venituri primare ale salariatilor (salarii)
• venituri primare ale statului (impozite si taxe, inclusiv impozit pe profit)
• venituri primare ale furnizorilor de capitaluri (dobanzi)
• venituri primare ale agentilor economici (profitul net si amortizarea)

Determinarea valorii adaugate prin metoda de repartitie se face prin insumarea remunerarilor care revin participantilor la circuitul economic:

VA = Chs + Pn + A + Cf + IT

Chs = cheltuielile salariale si asimilate

Pn = profitul net

A = amortizarea

Cf cheltuielile financiare

IT = impozitele si taxele

Daca se are in vedere faptul ca valoarea adaugata este o sursa de venit primar pentru agentii economici devine evidenta necesitatea realizarii si comercializarii pe piata de catre acestia a unor produse cu valoarea adaugata cat mai ridicata.

Analiza realizarii valorii adaugate comparativ cu nivelele prestabilite se face calculand abaterea absoluta, indicele variatiei relative si abaterea indicelui variatiei relative pe baza relatiilor :

Pentru calculul valorii adaugate realizate si de baza putem folosi oricare din metodele deductiva sau aditiva. De asemenea pot fi folosite relatiile de calcul ce permit si analiza factoriala a valorii adaugate.

Cauzele care determina depasirea sau nerealizarea nivelelor programate se identifica in functie de formulele de calcul a valorii adaugate.

La nivelul unui produs, valoarea adaugata se determina ca diferenta intre pretul de vanzare si consumurile intermediare ocazionate de realizarea acelui produs: va = p - c_mat , in timp ce pentru intreaga gama de produse poate fi utilizata relatia:

,

unde este valoarea adaugata medie pe unitate de produs.

Analiza valorii adaugate totale implica identificarea factorilor care determina abateri ale acesteia fata de nivelul de referinta si cu ajutorul metodei substitutiilor in lant este posibila comensurarea intensitatii si a sensului de actiune a factorilor care determina abaterile constatate.

4.2. Analiza factoriala a abaterilor valorii adaugate

Vom realiza in continuare comensurarea influentelor si a sensului de actiune a factorilor care determina modificarea valorii adaugate. Abaterea absoluta a valorii adaugate are urmatoarea expresie:

Sistemul factorial utilizat in analiza abaterii valorii adaugate este urmatorul:

DVA = VA₁ - VA₀ Dq

Dva Ds

Dva Dc_int

Dp

Influentele factorilor pot fi astfel determinate:

• modificarea volumului fizic al productiei

unde

• modificarea nivelului mediu unitar al valorii adaugate

• modificarea structurii productiei (factor de influenta de gradul doi)

• modificarea nivelului individual al valorilor adaugate unitare

• modificarea consumurilor intermediare

• modificarea pretului de vanzare

Pe baza acestei analize factoriale putem face cateva observatii asupra cauzelor care influenteaza modificarea factorilor :

• modificarea volumului fizic este sub influenta asigurarii si utilizarii resurselor ;
• structura de productie se poate modifica ca urmare a deciziilor managementului sau poate fi determinata de cauzele subiective ale nerealizarii structurii sortimentelor productiei ;
• modificarea consumurilor intermediare poate fi influentata de o mai buna sau mai necorespunzatoare utilizare a acestora precum si prin asigurarea acestora la preturi diferite ;
• modificarea preturilor de realizare a produselor este influentata de piata precum si de conditiile de realizare a contractelor economice de livrare.

Pe baza acestei analize factoriale putem face cateva observatii asupra cauzelor care influenteaza modificarea factorilor :

modificarea volumului fizic este sub influenta asigurarii si utilizarii resurselor ;

structura de productie se poate modifica ca urmare a deciziilor managementului sau poate fi determinata de cauzele subiective ale nerealizarii structurii sortimentelor productiei ;

modificarea consumurilor intermediare poate fi influentata de o mai buna sau mai necorespunzatoare utilizare a acestora precum si prin asigurarea acestora la preturi diferite ;

modificarea preturilor de realizare a produselor este influentata de piata precum si de conditiile de realizare a contractelor economice de livrare.

Un alt model de analiza al valorii adaugate poate fi prezentat pornind de la urmatoarea expresie a valorii adaugate:

,

relatie in care Q_ex este productia exercitiului, C_int reprezinta consumurile intermediare (provenite de la terti).

Relatia este valoarea adaugata medie la 1 leu productie a exercitiului si o notam in continuare cu ()

Prin dezvoltarea productiei exercitiului relatia de calcul a valorii adaugate se poate dezvolta pe seama relatiilor de calcul a productivitatii muncii :

Avem urmatoarele notatii este productivitatea orara a muncii, T fiind fondul total de timp necesar realizarii respectivei productii, iar N_s este numarul salariatilor. este timpul mediu efectiv lucrat de catre un salariat.

Sistemul factorial de analiza a abaterii valorii adaugate se prezinta in acest caz astfel:

In mod alternativ, modelul de analiza poate lua in considerare si expresia productivitatii muncii pe salariat :

Factorii care determina cresterea valorii adaugate pot fi atunci sintetizati astfel:

determinarea corecta si asigurarea numarului necesar de salariati;

cresterea productivitatii muncii;

cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie;

reducerea consumurilor specifice de materii prime si materiale;

imbunatatirea calitatii produselor;

cresterea productiei exercitiului.

Desigur ca toti acesti factori de crestere a valorii adaugate pot fi detaliati pe baza celor prezentate la analiza asigurarii si utilizarii resurselor, precum si la analiza productiei exercitiului.

4.3. Analiza ratelor de remunerare ale valorii adaugate.

Prin ratele de remunerare ale valorii adaugate intelegem ponderea detinuta de fiecare element component al valorii adaugate.

Altfel spus, cu ajutorul ratelor de remunerare putem determina ca pondere in ce mod se distribuie valoarea adaugata intre partenerii la afacere.

Indiferent in ce forma sunt prezentate rezultatele, trebuie scos in vedere in favoarea cui se repartizeaza valoarea adaugata si in ce masura. Putem sa le prezentam sub forma de tabel sau grafice.

Relatia de calcul poate fi prezentata in forma urmatoare :

Am notat cu :

• g_i - ponderea elementului i
• E_i - elementul i (component al valorii adaugate)
• VA - valoarea adaugata totala

Elementele (E_i) pot fi :

personalul sub forma de salarii

statul sub forma de impozite si taxe

creditorii sub forma de dobanzi

actionarii sub forma de dividende

intreprinderea prin autofinantarea curenta

Cu ajutorul ratelor de remunerare putem face comparatii fata de diverse baze de referinta. Concluziile pot fi deosebit de interesante in practica si interpretarea rezultatelor se face in functie optiunea analistului.

4.4. Alte rate ale valorii adaugate.

Este foarte important de aflat ce productivitate de valoare adaugata realizeaza intreprinderea raportata la numarul de salariati.

Aceasta rata se poate calcula cu ajutorul relatiei :

Dar nu numai actiunea resurselor umane este importanta in analiza valorii adaugate.

Pe masura automatizarii si perfectionarii procesului de productie, implicatiile utilizarii mijloacelor fixe sunt tot mai mari.

In acest sens este important de analizat ce nivel de valoare adaugata medie se poate obtine la o unitate valorica de mijloace fixe participante la procesul de productie.

Relatiile de calcul pot fi diferite in functie de activele imobilizate totale sau partiale luate in calcul. Astfel :

Am notat cu :

R - rata valorii adaugate medii la 1000 lei active imobilizate

A_iT - active imobilizate totale

F - active imobilizate corporale.

Toate aceste rate pot fi comparate dinamic sau cu alte valori de referinta.

Concluziile trebuiesc formulate cu acuratete pentru a permite cele mai eficace si eficiente masuri de crestere a performantelor generale si a valorii adaugate in special.

5. Analiza profitabilitatii acivitatii de explorare

5.1. Aspecte ale profitabilitatii si eficientei economice

Marimea absoluta a rentabilitatii sau in alta exprimare a profitabilitatii este oglindita prin nivelul profitului, iar gradul in care capitalul sau folosirea resurselor intreprinderii genereaza profit este reflectat prin ratele de rentabilitate.

Comparativ cu costurile care reflecta nivelul consumului de resurse din stadiul productiei si comercializarii ratele de rentabilitate nu au valoare informativa decat dupa realizarea procesului de vanzare. Mai mult decat atat bine ar fi daca aceste rate s-ar calcula dupa momentul incasarii facturilor aferente produselor si serviciilor. Acesta ar fi adevaratul moment al adevarului.

Rentabilitatea reflecta deci capacitatea intreprinderii de a produce profit, oglindind intr-o forma masurabila eficienta activitatii economice. Diferitele modele de analiza si exprimare a ratelor de rentabilitate au putere informativa diferita in functie de elementele la care se raporteaza profitul.

Astfel ratele de rentabilitate construite prin raportarea profitului net la capitalurile proprii exprima interesele investitorilor. Ratele de rentabilitate construite prin raportarea profitului din exploatare sau a profitului sunt la intregul volum al capitalului folosit, sau a mijloacelor economice aflate la dispozitie, sau a resurselor consumate sunt foarte importante pentru managementul intreprinderii in primul rand.

De mare importanta in analiza rentabilitatii (profitabilitatii) sunt marjele comerciale sau ratele de marja.

In legatura cu corelatia dintre rentabilitate si eficienta economica sunt necesare unele precizari, intrucat eficienta economica este o notiune mai cuprinzatoare decat rentabilitatea.

Se poate aprecia ca eficienta economica reprezinta cea mai generala categorie economica care caracterizeaza rezultatele unei activitati economice ca urmare a unor variante de utilizare a resurselor.

Sensul general al conceptului de eficienta este acela de a avea capacitatea de a produce un efect util scontat, in anumite conditii comparative cu eforturile consumate.

Dar eficienta economica ca si exprimare nu poate fi redusa doar la raportul dintre efort si efect sau invers dintre efect si efort. Si alte rapoarte dintre efecte si efecte de alt ordin de marime sau eforturi si eforturi pot avea valoare informativa si cognitiva asupra eficientei economice.

Conform aprecierilor profesorului universitar doctor Alexandru Gheorghiu pot fi construiti mai multi indicatori de eficienta economica prin stabilirea unor rapoarte intre eforturi si efecte, intre efecte si eforturi, intre efecte si efecte, intre eforturi si eforturi care in mod sintetic ar putea fi prezentate intr-un tabel cu patru cadrane astfel:

Pentru exemplificare se pot construi diferite variante de exprimare a eficientei economice.

Pentru cadranul I

Rata rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii financiare

Rata de rentabilitate a resurselor consumate

Rata de rotatie ale mijloacelor economice si ale capitalurilor

Pentru cadranul II

Rata fondului de rulment

Rata autonomiei financiare globale

Rata costurilor variabile

Pentru cadranul III

Durata in zile a unor rotatii ale mijloacelor economice sau capitaluri

durata rotatiei stocurilor =

durata rotatiei capitalurilor permanente =

Pentru cadranul IV

Rata marjei comerciale brute

R marjei brute =

R marjei nete =

Fiecare din aceste rate precum si datele care se pot construi cu valoare cognitiva si sumnt folosite in functie de necesitati si de optiunea analistului.

5.2. Analiza profitului

Rationalitatea oricarei activitati economice presupune ca efectul total sa fie mai mare decat efortul total. In conditiile unei economii concurentiale reglata in principal de piata, obtinerea de profit constituie ratiunea de a fi a unei intreprinderi.

Intreprinderile care nu produc profit sau realizeaza pierderi sunt supuse riscului de faliment, pentru ca pierderile sunt echivalente cu pierderea de substanta economica.

Profitul se dimensioneaza prin modificarile in nivelurile preturilor ca urmare a raportului dintre cerere si oferta precum si sub influenta costurilor ca si expresie a consumului de resurse. Prin reducere la simplitatea cea mai evidenta putem spune ca:

Profitul = Venituri - Cheltuieli

Profitul = Preturi - Costuri

Profitul apare ca un excedent in pretul de vanzare al unui produs an raport cu pretul sau.

Cererea solvabila influenteaza oferta prin mecanismul rentabilitatii. Astfel rentabilitatea (profitabilitatea) apare ca un indicator important in orientarea productiei si serviciilor in raport cu nevoile consumatorilor productivi sau individuali.

Analiza masei profitului si a ratelor de rentabilitate poate fi abordata din cel putin trei puncte de vedere:

din punctul de vedere al profitului aferent cifrei de afaceri

pe baza cascadei soldurilor interne din gestiune

din punctul de vedere al structurii contului de profit si pierdere

din punctul de vedere al ratelor de rentabilitate a mijloacelor economice si a capitalurilor

In volumul de fata ne vom ocupa doar de analiza profitului aferent cifrei de afaceri si al ratei de rentabilitate a resurselor consumate.

5.3. Modele de analiza a profitului aferent cifrei de afaceri

In conditii de normalitate economica cifra de afaceri include in componenta sa si o marja de profit. Putem discuta de o rentabilitate economica ridicata atunci cand marja comerciala are o pondere consistenta in compozitia cifrei de afaceri. Modelele de analiza a profitului sau a rentabilitatii aferente cifrei de afaceri are la baza relatiilor de calcul si analiza a cifrei de afaceri. Astfel:

CA = atunci

CA = N atunci

CA = atunci

Am notat cu :

• CA - cifra de afaceri
• Q _v - productia vanduta
• P - pretul de vanzare
• N - numarul de personal
• W - productivitatea individuala a muncii
• Pr - profitul total din exploatare
• Q_ex - productia exercitiului
• Afixe expl - active fixe medii in exploatare

Folosind aceste relatii de calcul putem construi trei modele de analiza a profitabilitatii.

a)      Daca plecam de la premiza ca intreaga productie a exercitiului se regaseste in cifra de afaceri atunci marirea profitului o putem determina cu ajutorul relatiei:

Remarcam ca (pi-ci) nu este altceva decat profitul potential al produsului "i" rezultand din diferenta dintre preturi unitare si costuri unitare.

Relatia de calcul de mai sus se mai poate scrie si sub urmatoarea forma:

Am notat cu

• Pr = profitul
• qvi = productia fizica vanduta
• pi = pretul unitar al productiei "i"
• ci = costul unitar al produsului "i"
• = pretul mediu al produselor ce fac obiectul cifrei de afaceri

Putem calcula abaterea profitului si indicelui variatiei relative a profitului in urma carora putem aprecia daca si in ce proportie a fost realizat profitul programat astfel:

Factorii de influenta se stabilesc prin cumularea influentelor valorii totale a productiei si costurilor totale, rezultand urmatorul sistem factorial de analiza a abaterii valorii profitului total.

Dq_v

Ds

DP_r = Dc

Dp

Influentele celor patru categorii de factori se determina astfel:

• modificarea volumului fizic al productiei vandute

DP_r(qv) sau

DP_r(qv) sau

DP_r(qv) =

unde pr₀ este nivelul mediu al profitului in perioada de referinta

• modificarea structurii productiei

DP_r(s)

sau

DP_r(s)

• modificarea costurilor unitare

• modificarea pretului de vanzare

Pe baza relatiilor prezentate se deduc urmatoarele:

• baza de calcul a indicatorului analizat o constituie cifra de afaceri, volumul acesteia exercitand o influenta in acelasi sens si proportionala cu nivelul planificat al profitului mediu;
• structura de productie influenteaza profitul intrucat produsele incorporeaza profituri unitare diferite, modificarea structurii determinand astfel modificari ale nivelului mediu al profitului;
• modificarea preturilor de vanzare influenteaza in acelasi sens si proportional marimea profitului;
• modificarea costurilor unitare determina o influenta in sens contrar asupra profitului (daca scade costul unitar inseamna ca are loc o crestere a profitului unitar egala in marime absoluta).

Literatura de specialitate mai prezinta si o serie de alte modele de analiza a profitului intre care pot fi retinute urmatoarele:

b) Un prim model poate fi construit determinand profitul ca un produs intre valoarea cifrei de afaceri si profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri

unde este cifra de afaceri, iar este profitul mediu realizat la 1 leu cifra de afaceri.

c) Un al doilea model pune in evidenta legatura dintre profitul din exploatare si productivitatea muncii cu ajutorul relatiei:

relatie in care prin N a fost simbolizat numarul de salariati, iar prin productivitatea muncii la nivelul unui salariat, Q_f fiind valoarea productiei fizice realizate. Ceilalti termeni prezenti in cadrul modelului reflecta gradul de realizare al productiei fizice prin vanzare , respectiv marja profitului din exploatare raportata la cifra de afaceri .

In mod similar poate fi conceput un model bazat pe productivitatea orara a muncii:

model in care

• T - fondul de timp consumat, 
• W - productivitatea orara a muncii,
• K - coeficientul de realizare prin vanzare al productiei fizice,
• este nivelul mediu al profitului la 1 leu cifra de afaceri rezultata din vanzarea productiei.

d) Un al treilea model scoate in evidenta relatia intre profitul din exploatare si activele exploatarii conform relatiei:

unde prin a fost simbolizata valoarea medie a activelor fixe utilizate in cadrul activitatii de exploatare. Al doilea termen al modelului exprima gradul de intensivitate al dotarii muncii cu mijloace de productie, iar cel de-al treilea termen reflecta randamentul utilizarii mijloacelor de productie.

e) Tinand cont de distinctia care poate fi realizata intre costurile directe si cele variabile, poate fi dezvoltat si un alt model de analiza a profitului:

relatie in care prin c_v au fost simbolizate costurile variabile unitare, C_F fiind costurile fixe totale, iar m - contributia marginala unitara (a se vedea si paragraful urmator).

Toate modelele de analiza prezentate mai sus permit analiza abaterilor profitului si separarea influentelor factorilor prin intermediul metodei substitutiilor in lant.

5.4. Analiza volum - cost - profit (pragul de rentabilitate)

Interpretarea rezultatelor poate fi facuta cu ajutorul celor prezentate anterior volumul productiei exercitiului si a cifrei de afaceri

Este o metoda de analiza bazata pe corelatia urmatoarelor trei elemente :

• volumul productiei
• costurile de productie
• profitul realizat

Intre aceste trei elemente exista o conditionare reciproca fiecare depinzand de si influentandu-le pe celelalte doua.

Metoda se bazeaza pe delimitarea costurilor in functie de dependenta acestora fata de volumul fizic al productiei in costuri fixe (sau conventional constante - care in anumite limite ale volumului productiei sunt independente de acesta) si variabile (direct proportionale cu volumul fizic al productiei).

Costurile variabile includ consumurile de materii prime si materiale si manopera directa. Costurile fixe cuprind amortizarea imobilizarilor corporale, chiriile platite pentru spatii, iluminat, incalzire, salariile personalului de conducere si ale personalului indirect productiv (administrativ, din compartimentul de distributie, intretinere si paza, etc).

Ecuatia punctului critic (sau a pragului de rentabilitate) este urmatoarea:

Qcr: V = C_T = C_F + C_V

unde Qcr este volumul critic al productiei fizice, V este suma veniturilor din vanzari, iar C_T sunt costurile totale, C_F fiind costurile fixe, iar C_V costurile variabile totale.

Daca exprimam costurile variabile totale ca functie de costurile variabile unitare prin relatia

, atunci

Ecuatia de mai sus permite determinarea volumului critic al productiei fizice conform relatiei

relatie care indica volumul fizic al productiei (cantitatea de produse) corepunzatoare cazului in care veniturile totale se situeaza la nivelul costurilor totale (profitul realizat fiind nul). Valoarea corespunzatoare a cifrei de afaceri critice se determina conform relatiei:

Termenul p - c_v reprezinta contributia marginala unitara. Produsul (p - c_v) Q este cunoscut sub denumirea de contributie marginala totala, aceasta fiind destinata sa acopere costurile fixe si profitul.

Reprezentarea grafica a acestei ecuatii este prezentata la pagina urmatoare.

In limita intervalului in care dependentele celor doua categorii de costuri isi pastreaza caracterul liniar (in cazul costurilor variabile) respectiv constant (costurile fixe) in raport cu volumul productiei metoda permite determinarea profitului brut realizabil in functie de volumul fizic al productiei.

In situatia unui portofoliu de produse aplicarea metodei este posibila, dar presupune exprimarea pragului de rentabilitate in unitati valorice prin utilizarea in relatia pragului de rentabilitate a:

• preturilor medii si a costurilor variabile medii pe unitatea de produs;
• costurilor variabile la 1 leu cifra de afaceri (ponderea costurilor variabile in cifra de afaceri).

a. Utilizarea preturilor medii si a costurilor variabile medii pe unitatea de produs

In acest caz deducerea ecuatiei pragului de rentabilitate concretizat in cifra de afaceri critica se realizeaza tinand cont de relatiile:

Prin ponderarea ultimei relatii cu pretul mediu al produselor se obtine expresia cifrei de afaceri critice:

b. Utilizarea costurilor variabile medii la 1 leu cifra de afaceri

Pornind de la expresia pragului de rentabilitate dedusa la punctul anterior putem scrie:

prin fiind simbolizate costurile variabile medii la 1 leu cifra de afaceri.

Relatia este valabila doar in limitele unui interval al volumului productiei care asigura constanta raportului .

Pentru cazul agentilor economici care opereaza in sfera comertului se poate deduce o expresie similara a pragului de rentabilitate a activitatii acestora cu luarea in considerare a marjei comerciale (diferenta intre pretul de vanzare al marfurilor exclusiv TVA si costul marfurilor vandute).

Marja comerciala poate fi determinata pe baza cotei procentuale medii de adaos comercial practicate astfel:

Ecuatia pragului de rentabilitate devine in acest caz urmatoarea:

prin fiind simbolizat nivelul mediu procentual al cheltuielilor de circulatie variabile raportat la cifra de afaceri (cheltuielile de circulatie la 1 leu cifra de afaceri). Analiza pragului de rentabilitate se poate utiliza la aprecierea rezultatelor obtinute de agentii economici, dar mai ales in fundamentarea strategiei de baza viitoare a acestora.

Cu ajutorul acestei metode pot fi determinate:

• pragul de rentabilitate sau punctul critic - marcheaza acea dimensiune a productiei la care cheltuielile totale sunt egale cu incasarile din vanzarea productiei;

nivelul profitului care se obtine la o anumita productie (sau grad de incarcare a capacitatii de productie) si la un anumit volum al veniturilor;

• influenta costurilor fixe asupra profitului si asupra pragului de rentabilitate;
• preturile care permit atingerea unui anumit nivel al profitului;
• veniturile necesare pentru obtinerea unei anumite marje a profitului brut (profit brut/cifra de afaceri).

6. Analiza costurilor de productie

6.1. Analiza situatiei generale a costurilor de productie

6.1.1. Probleme generale referitoare la costuri

Intre preocuparile majore a oricarui agent comercial este si aceea de a obtine profit. In absenta profitului real orice afacere devine consumatoare de substanta economica si mai degraba sau mai tarziu intervine falimentul.

Profitul apare ca un excedent al pretului de vanzare in raport cu costul produselor sau marfurilor vandute. Daca din pretul de vanzare al unui produs deducem costul unitar obtinem profitul unitar. Cunoasterea costurilor unitare la nivelul tuturor produselor realizate in perioada de gestiune este importanta, reprezentand o etapa in determinarea profitului unitar aferent fiecarui produs.

Pentru a putea produce un agent economic are nevoie de resurse care trebuie asigurate la timp si in conditii de economicitate. Expresia valorica a consumului de resurse o reprezinta costurile.

In cadrul stiintei costurilor distingem doua laturi importante:

Teoria generala a costurilor si a informatiei costurilor

Teoria calculatiei costurilor

Separarea acestor laturi porneste in primul rand din necesitati didactice.

Calculatia costurilor atat in faza de plan cat si in faza de realizare efectiva a productiei ofera prin analiza abaterilor si a factorilor ce o influenteaza, informatii de mare valoare asupra marimii si modificarii costurilor, informatii ce stau la baza deciziilor mai ales in cadrul managementului pe centre de costuri.

Recunoasterea contabila a costurilor se face sub forma cheltuielilor. Dar nu orice cheltuiala este cost. Cheltuielile au o sfera de cuprindere mai mare. Nu toate cheltuielile sunt recunoscute ca si costuri.

Costul de productie este un fenomen complex a carui analiza si explicitare presupune structurarea si gruparea elementelor de cost sau a articolelor de calculatie dupa criterii care sa asigure omogenizarea lor din punctul de vedere al cauzelor care le influenteaza si a masurilor prin care costurile sa fie gestionate si reduse la valori minime dar care sa permita continuarea si eficientizarea productiei de bunuri si servicii. Ca regula generala costul de productie este influentat direct de doi factori:

nivelul consumului de resurse

instrumentele de evaluare a consumului de resurse: preturi, tarife etc.

Clasificand costurile in functie de natura lor economica pe elemente primare de costuri putem identifica si grupa factori cauze care explica abaterea costurilor efective fata de un nivel antecalculat.

Putem avea urmatoarele categorii de factori in functie de elementele primare de costuri luate in calcul:

Factori ce influenteaza costurile cu materiile prime si materialele.

consumul specific de materii prime si materiale

pretul de aprovizionare

Factori ce influenteaza consumurile de utilitati

consumul specific de utilitati

pretul sau tariful de plata

Factori ce influenteaza costurile cu amortizarea

valoarea medie a mijloacelor fixe la valoarea ramasa

cota de amortizare

Factori ce influenteaza costurile cu salariile

consumul de timp de munca

tarifele de salarizare

cota de impozitare

cota de asigurari sociale

alte cote de constituire a fondurilor reglementate

De regula, consumul de resurse reflecta activitatea de asigurare, pastrare si consum a resurselor.

6.1.2. Analiza costurilor totale de productie

Urmareste marimea acestora, abaterea costurilor precum si identificarea factorilor de inflenta asupra costurilor de productie precum si stabilirea sensului si marimii influentei factorilor.

a. Determinarea costurilor totale de productie

Prima problema este aceea de determinare a costurilor totale de productie intr-o perioada de analiza data.

Relatiile de calcul sunt:

Am notat cu: C_pl = costurile totale planificate

C₁ = costurile totale realizate

q_i = productie in exprimare fizica

c_ipl = costul unitar planificat

c_i1 = costul unitar realizat

b. Abaterea costurilor totale

Se determina , la care putem stabili sensul si marimea influentei factorilor

Dq

DC Ds

Dc

b.1. Modificarea volumului fizic al productiei

Sporirea volumului fizic al productiei determina de regula o crestere in aceeasi proportie a costurilor variabile de productie.

b.2. Modificarea structurii productiei

Cresterea sau descresterea ponderii produselor care au costul individual planificat mai mare sau mai mic determina modificari de acelasi sens asupra costurilor totale.

b.3. Modificarea costului unitar pe produs

Pentru exemplificarea cauzelor care conduc la reducerea sau cresterea costurilor unitare pe produs se face o identificare a acestora intr-o analiza structurala pe elemente de cost. Criteriile de clasificare a elementelor structurale pot fi pe elemente primare sau articole de calculatie a costului.

Oricum in cadrul acestora trebuie sa se tina seama mai ales factorii-cauza dependenti de efortul propriu al unitatii economice analizate.

Intre factorii dependenti de efortul propriu al intreprinderii pot fi identificati si urmatorii:

reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, energie s.a.m.d.

cresterea productivitatii muncii si implicit reducerea consumului de manopera pe unitatea de produs

cresterea randamentului utilajelor .

Gospodarirea si utilizarea resurselor alocate se reflecta din punct de vedere calitativ in reducerea consumurilor specifice de resurse, ceea ce conduce la o eficienta sporita a consumului acestora.

Factorii independenti de efortul propriu al intreprinderii pot fi:

modificarea nivelului unitatilor de exprimare si evaluare a consumului de resurse in costuri

modificarea pretului de achizitie a materiilor prime si a materialelor

modificarea tarifelor de transport

modificarea cotelor de amortizare

modificarea cotelor de impozit pe fel de retribuire

modificarea cotelor de asigurari sociale

si altele

6.1.3. Analiza costurilor la 1000 lei cifra de afaceri

Pentru urmarirea evolutiei costurilor de productie este utila folosirea si analiza indicatorului "costuri la 1000 lei cifra de afaceri", care prin continutul lui vizeaza intreaga productie marfa fabricata si vanduta intr-o anumita perioada, iar in conditii date de structura si preturi de productie reflecta dinamica costurilor.

Costul la 1000 lei cifra de afaceri este un cost mediu pe unitatea valorica de productie si marfa vanduta. Pe ansamblul activitatii realizate indicatorul masoara valoarea consumului de resurse necesare obtinerii si desfacerii unei cifre de afaceri in valoare de 1000 lei.

Modelul de calcul al indicatorului "costuri la 1000 lei cifra de afaceri" este urmatorul:

pe produs

pe intreaga productie marfa

unde g_s reprezinta ponderea produsului "i" in totalul productiei calculata pe baza relatiei

"Costul la 1000 lei cifra de afaceri"se calculeaza pe baza acestor relatii atat in faza de plan cat si in faza de realizari efective la finele perioadei.

Este utila de asemenea in cadrul analizei a urmatoarelor variante ale indicatorului "costuri la 1000 lei cifra de afaceri".

Costul la 1000lei cifra de afaceri recalculat influentat de modificarea structurii productiei.

Costul al 1000 lei cifra de afaceri recalculat influentat de modificarea structurii si a pretului de productie

In cadrul analizei in timp trebuie sa calculam in primul rand abaterea costurilor al 1000 lei cifra de afaceri pe baza relatiei

In raport de o baza de comparatie costurile efective de regula sunt diferite fapt ce impune explicarea abaterii atat ca sens, marime si in ceea ce priveste influenta factorilor.

Pornindu-se de la relatia se poate stabili un sistem de trei factori care influenteaza asupra abaterii dupa cum urmeaza.

Ds

DC_/1000 Dp

Dc

Sa urmarim in continuare modelul de separare a influentei factorilor:

Modificarea structurii productiei

Modificarea structurii productiei are loc sub influenta unor cauze dependente sau independente de intreprinderea analizata.

Modificarea pretului de productie

Modificarea costurilor unitare

6.1.4. Analiza costurilor medii pe unitatea de produs

De multe ori analiza costurilor totale la unitatea valorica de productie este insuficienta deoarece nu reuseste sa urmareasca comportamentul in timp a unui produs din punctul de vedere al consumului de resurse adica a costului cu care se realizeaza fiecare produs.

Avand in vedere ca pe un interval de timp costul aceluiasi produs poate sa se modifice in functie de influenta diferitilor factori este importanta calcularea acestei valori medii a costului pe produs. Costul mediu pe unitatea de produs se calculeaza si pentru baza de comparatie precum si in faza de realizare efectiva.

Relatiile de calcul sunt urmatoarele:

Se poate observa ca pentru fiecare element de costuri nivelul este determinat de consumul

Se mai calculeaza un cost mediu recalculat pe produs influentat de modificarea structurii .

Abaterea costului mediu pe produs se face pe baza relatiei

Ds

Dc

Modificarea structurii productiei

Modificarea costului unitar pe produs

Pentru explicarea cauzelor care determina reducerea costurilor unitare pe produse se poate utiliza structura costurilor pe baza criteriului: modul de includere a costurilor pe produse:

Costuri directe

o       costuri cu materii prime si materiale directe

o       costul cu manopera directa

Costuri indirecte

o       costuri cu intretinerea si functionarea utilajelor

o       costuri comune ale sectiilor

o       costuri generale ale intreprinderii

Analiza cauzelor trebuie sa asigure

identificarea cauzelor care au actionat in perioada analizata

stabilirea sensului si intensitatii actiunii factorilor asupra costului

separarea efortului propriu al intreprinderii

mijloacele de eliminare sau limitare a actiunii unor factori cu efecte negative

favorizarea factorilor care genereaza efecte pozitive

6.2. Analiza costurilor variabile si fixe

6.2.1. Analiza costurilor variabile

Costurile variabile sunt acelea care in totalitatea lor cresc sau descresc in aceleasi proportii diferite fata de cresterea sau descresterea volumului de productie. Ca si consum de resurse, costurile variabile cuprind acele consumuri care se regasesc integral sau minus adausurile de prelucrare in masa produsului realizat.

Analiza lor este importanta si din punct de vedere al consumului material specific pe produs dar este importanta si prin raportarea la unitatea valorica, unitatea fizica de productie, precum si ca volum total.

6.2.1.1. Analiza costurilor variabile medii pe unitatea valorica de productie (1000 lei productie fizica)

Relatia de calcul este:

Abaterea costurilor variabile la 1000 lei productie fizica poate fi analizata factorial pe baza urmatoarelor relatii de calcul:

D s

D p

D c_v

a. Modificarea structurii productiei

b. Modificarea pretului de productie

DC_v/1000_(s) = 0 - pretul de productie nu se modifica

c. Modificarea costurilor variabile pe produse

6.2.1.2. Analiza costurilor variabile medii pe unitatea fizica de productie

D s

D c_v

a. Modificarea structurii productiei

b. Modificarea costului variabil unitar

6.2.1.3. Analiza costurilor variabile totale

Se calculeaza pe baza relatiei:

D q

DC D s

D c_v

a. Modificarea volumului fizic

b. Modificarea structurii

c. Modificarea costurilor variabile unitare

Explicatiile la conditiile de influentare asupra costurilor totale din partea factorilor modificarea volumului de productie, a structurii productiei si a costurilor unitare se regasesc in cele tratate anterior.

6.2.2. Analiza costurilor fixe

6.2.2.1. Analiza costurilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri

D q

D q p  D s

DCf_/1000  D p

D Cf

a. Modificarea valorii productiei vandute

Depasirea planului de productie determina reducerea costurilor fixe pe unitatea valorica de productie.

sau

a.1. Modificarea volumului fizic al productiei

a.2. Modificarea structurii productiei

a.3. Modificarea preturilor de productie

b. Modificarea sumei totale a costurilor fixe

Pentru a explica reducerea sumei totale a costurilor fixe este necesara gruparea elementelor de costuri fixe.

Factorii care influenteaza principalele categorii de costuri fixe sunt:

costuri cu materiale indirecte, combustibil, energie si apa

consumul total de asemenea resurse (reflecta gradul de gospodarire)

pretul de aprovizionare

cheltuieli de transport-aprovizionare

costurile cu retributia personalului de conducere, administrativ, de deservire

numarul de personal

salariul mediu pe persoana

costurile cu amortizarea mijloacelor fixe

valoarea medie a mijloacelor fixe

cota medie de amortizare

costurile cu reparatiile mijloacelor fixe

numarul de reparatii

costul mediu al unei reparatii.

6.3. Analiza costurilor in structura

6.3.1 Analiza costurilor cu materialele directe

6.3.1.1 Costurile medii cu materialele directe pe unitatea valorica de productie (1000 lei prod. fizica)

a. Modificarea structurii

sau

b. Modificarea pretului de productie

c. Modificarea costului cu materialele pe produs

c.1. Modificarea consumului specific de materiale

c.2. Modificarea pretului de aprovizionare

6.3.1.2. Analiza costurilor medii cu materialele directe pe unitatea fizica de productie

a. Modificarea structurii productiei

b. Modificarea costurilor cu materialele pe produs

b.1. Modificarea consumului specific pe produs

b.2. Modificarea pretului de aprovizionare

6.3.1.3. Analiza costurilor totale cu materialele directe

sau

sau

a. Modificarea volumului fizic al productiei

b. Modificarea structurii productiei

c. Modificarea costului cu materialele directe pe produs

c.1. Modificarea consumului specific al materialelor

c.2. Modificarea pretului de aprovizionare

Pentru explicarea cauzelor care determina abaterea pretului de aprovizionare putem lua in considerare urmatoarele:

• cheltuielile de transport
• mijloace de transport
• distante de transport
• organizarea activitatii de transport

• cheltuieli cu salarizarea personalului de aprovizionare
• cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe antrenate in activitatea de depozitare si transport
• cheltuieli din depozitele de materiale
• receptie
• manipulare
• pastrare
• etc

modificarea tarifelor de transport

6.3.2. Analiza costurilor cu amortizarea mijloacelor fixe la 1000 lei productie marfa

a. Modificarea valorii productiei fizice

a.1. Modificarea volumului fizic al productiei

a.2. Modificarea structurii productiei

a.3. Modificarea pretului

b. Modificarea sumei totale a amortizarilor

6.3.3. Analiza costurilor cu salarizarea

6.3.3.1. Analiza costurilor cu salarizarea la 1000 lei productie a exercitiului

Raportarea costurilor cu salarizarea la unitatea valorica de productie a exercitiului o apreciem ca fiind relevanta plecand de la considerentul ca productia exercitiului chiar daca nu se regaseste integral in cifra de afaceri a perioadei analizate, anumite decizii tactice pot dimensiona nivelul stocurilor de produse finite.

Putem avea urmatoarele relatii de calcul:

Am notat cu:

costurile planificate la 1000 lei productie a exercitiului planificat

costurile efective la 1000 lei productie efectiva

Abaterea costurilor cu salarizarea la 1000 lei productie a exercitiului remarca diferenta in plus sau in minus a nivelului realizat fata de termenul de referinta si se calculeaza cu ajutorul relatiei de calcul:

Factorii de influenta se determina pe baza metodologiei elaborate de codul indicatorilor care se calculeaza ca marimi medii ale factorului calitativ complex. Astfel

Relatiile de calcul pentru stabilirea sensului si intensitatii influentei factorilor sunt urmatoarele

a. Modificarea structurii productiei

b. Modificarea preturilor unitare ale produselor

c. Modificarea costurilor cu salarizarea pe unitatea de produs

c.1. Modificarile timpului normat

c.2. Modificarea salarizarii medii orare

Am notat cu

tn - timpul normat

rh - salarizare orara

Modificarile structurale de productie pot fi determinate de:

modificarea cererii

decizii manageriale de optimizare a activitatii economice

Modificarile de preturi unitare pot fi determinate de:

influente calitative

modificarea conditiilor contractuale sau de piata

Modificarile de costuri salariale unitare pot fi determinate de:

modificarea nivelului productivitatii muncii

modificari ale timpilor normati

modificari ale tarifelor de salarizare

6.3.3.2. Analiza costurilor medii cu salarizarea pe unitate fizica de productie

a. Modificarea structurii productiei

b. Modificarea costurilor cu retributia pe produse

b.1. Modificarea salariului mediu orar

6.3.3.3. Analiza costurilor totale cu salarizarea muncii

6.4. Analiza reducerii procentuale si a economiilor in suma absoluta la costuri

Avand in vedere ca pretul produselor de regula se realizeaza pe piata precum si faptul ca evolutia pretului este supusa mecanismelor pietei, maximizarea profitului foloseste ca si cale principala reducerea costurilor de productie.

De aceea orice forma de analiza a reducerii cosaturilor de productie este benefica.

6.4.1. Reducerea procentuala a costurilor

Devine operanta atat in faza de plan cat si in faza de realizare efectiva. Compararea acestor doua momente poate sa evidentieze prin localizarea factoriala a cauzelor caile si metodele de actiune practica in problema reducerii costurilor de productie. Reducerea procentuala a costurilor in faza de plan se calculeaza fata de o baza de referinta, iar in faza de realizare efectiva se compara efectivul cu baza de referinta pentru ca in final sa se analizeze cele dou' reduceri procentuale, planificata si realizata.

Relatiile de calcul sunt urmatoarele:

sau

sau

sau

Abaterea reducerii procentuale are la baza cunoscutul sistem factorial

a. Modificarea structurii productiei

sau

b. Modificarea costului unitar in marimi relative

sau

6.4.2. Economii in suma absoluta din reducerea costurilor

sau

sau

sau

sau

a. Modificarea volumului de productie

sau

sau

b. Modificarea structurii productiei

c. Modificarea sumei absolute e economiei pe produse (modificarea costurilor unitare pe produse)

Explicarea cauzelor si cailor prin care se realizeaza aceasta reducere a costurilor unitare, respectiv cresterea economiilor absolute, necesita clasificarea elementelor de cost dupa unul din crieriile de grupare a acestora.