Aplicarea de catre romania a politicii comunitare a concurentei

APLICAREA DE CATRE ROMANIA A POLITICII COMUNITARE A CONCURENTEI

1 Realizarea cadrului organizatoric legislativ si procedural privind concurenta in Romania

Romania a luat masuri pentru indeplinirea angajamentelor asumate in negocieri pentru capitolul de concurenta: toate companiile din Sectorul siderurgic si-au dat acordul privind planurile de viabilitate si strategia siderurgica revizuita. Consiliul concurentei lucreaza la analizarea ajutoarelor de stat acordate in zonele defavorizate si sunt in curs de pregatire raportarile catre Comisia Europeana, in procesul de monitorizare a implementarii legislatiei comunitare .

Capitolul de Concurenta este unul dintre cele mai sensibile atat pentru Romania, dar si pentru functionarea eficienta a pietei interne a Uniunii Europene.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana necesita un cadru economic care sa fie compatibil cu functionarea Uniunii Europene si cu mecanismele comunitare. Ca urmare, s-a impus grabirea descentralizarii sectorului de stat si crearea unui puternic nucleu de intreprinderi mici si mijlocii, alinierea tuturor standardelor romanesti la normele comunitare, legarea cursului leului de euro, precum si realizarea unei modificari de structura a populatiei ocupate in economie, pentru a ne apropia de nivelul tarilor din Uniunea Europeana (10% in agricultura, 30% in industrie si peste 60% in servicii). Romania a fost nevoita sa aplice anumite cai si mijloace care sa duca la relansarea puternica a productiei, la stimularea investitiilor, la cresterea competivitatii produselor, accelerarea procesului de reform, la restructurare si privatizare, de modernizare in vederea asigurarii unei macrostabilizari durabile si eliminarii actualelor dezechilibre fundamentale din economie. Trebuie acordata mai multa atentie valorificarii superioare a resurselor, inclusive cele umane, cresterii productivitatii muncii, evoluarii ti folosirii eficiente a potentialului competitive si creative al firmelor autohtone .

Pe plan institutional, organismele centrale precum Banca Nationala, Curtea de Justitie etc, vor trebuie sa aiba aceleasi atributii cu cele din tarile comunitare. In domeniul legilativ vor trebuie adoptate acte normative cu character economic si pentru alte sectoare, prin consultarea obligatorie a legislatiei existente in Uniunea Europeana, Fiecare proiect de lege adoptat trebuind sa cuprinda o precizare, potrivit careia legea este conform cu legislatia comunitara.

In cadrul cooperarii financiare dintre Romania si Uniunea Europeana, Romania va beneficia de asistenta financiara din partea Uniunii Europene, sub forma de donatii si imprumuturi, inclusive imprumuturi de la Banca Europeana de Investitii, pentru accelerarea si sustinerea proiectului de transformare economica a tarii si pentru a sprijini reajustarea structural. O destinatie importanta a imprumuturilor o reprezinta diminuarea consecintelor economice si sociale, a costurilor sociale ale tranzitiei la economia de piata.

Asistenta financiara va fi acoperita din doua surse: programul PHARE, in cadrul caruia fonduriel allocate sunt nerambursabile potrivit Reglementarii Consiliului Uniunii Europene, imprumuturile acordare de Banca Europeana de Investitii pana la expirarea valabilitatii acestora.

In accord se stipuleaza faptul ca asistenta financiara din partea Uniunii Europene va fi evaluata periodic in functie de prioritatile stabilite, de capacitatea de absorbtie a economiei Romaniei, de posibilitatea de rambursare a creditelor, de progresul inregistrat pe linia economiei de piata si in ce priveste restructurarea economica. Pentru a se realize o utilizare optima a acestor credite se va realiza o coordonare intre contributiile Uniunii Europene si cele din alte surse, cum ar fi finantarea din partea statelor membre, alte tarii din G-24, Fondul Monetar de Investitii, Banca Interntionala pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

Acordarea creditelor in cadrul asistentei financiare se va face numai pe baza unor documentatii prezentate de Romania, din care sa rezulte oportunitatea, modul de derulare a investitiei, eficienta economica si efectele sociale defalcate pe diferite etape ale derularii investitiei .

Toate aceste principia ale asocierii trebuie insa transpuse in practica in concordanta cu interesele nationale ale Rominiei. Asocierea si aderarea trebuie sa serveasca promovarii interesului national si dezvoltarii potentialului economic patrimoniului cultural romanesc.

2 Adoptarea de catre Romania a prevederilor din acquis-ul comunitar privind concurenta

Ansamblul realizarilor comunitare ajunse la un anumit stadiu de dezvoltare codificat intr-o structura ierarhizata a legislatiei comunitare, formeaza acquis-ul comunitar. Desi la nivel comunitar este utilizata in mod constant expresia de ,,acquis comunitar'', aceasta nu beneficiaza de o calificare legala oferita de dreptul comunitar.

Acquis-ul comunitar poate fi definit ca reprezentand ansamblul legislatiei comunitare cuprinse in dreptul comunitar primar (tratatele constitutive si tratatele modificate privind Comunitatile Europene), in dreptul comunitar derivate (actele juridice adoptate de institutiile comunitare in exercitarea atributiilor ce le-au fost conferite prin tratate), in dreptul comunitar complementar (actele convntionale incheiate de statele membre in vederea aplicarii tratatelor), precum si principiile generale de drept .

Acquis-ul comunitar vizeaza realizarile comunitare din toate domeniile acoperite de reglementari comunitare, stabilind anumite standard pentru domeniile respective in vederea aderarii de noi state la Uniunea Europeana.

In Romania, neexistand o legislatie specifica inainte de 1989, preluarea acquis-ului comunitar in domeniul concurentei si ajutorului de stat a inceput odata cu elaborarea legilor cadru: Legea concurentei nr. 21/1996 (MO nr. 88/30.04.1996) care a intrat in vigoare la 1.02.1997 si Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat (MO nr. 370/3.08.1999) care a intrat in vigoare la 1.01.2000 si a continuat prin elaborarea legislatiei secundare.

Desi este adevarat ca la nivelul pietelor alocarea resurselor se realizeaza in mod normal mult mai bine decat o pot face organismele de reglementare publica, conditii de disciplina a pietei nu pot fi stabilite automat, rolul autoritatii de concurenta fiind acela de a asigura ca pietele raman competitive.

Acquis-ul comunitar este impartit in 30 de capitole si cuprinde totalitatea obligatiilor Comunitatii Europene si cadrul sau Institutional, inclusiv continutul, principiile si obiectivele politice ale Tratatelor fundamentale( Paris, Roma, Maastricht), legislatia rezultata din aplicarea acestor tratate si jurisprudenta Curtii de Justitie, declaratiile adoptate si rezolutiile, precum si acordurile internationale semnate de Uniunea Europeana cu alte tarii si acordurile semnate de catre statele membre in legatura cu activitatile comunitare.

Romania a deschis negocierile de aderare propriu-zise in februarie 2000, asumandu-si unilateral data de 1 ianuarie 2007 ca ipoteza de lucru pentru incheierea pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana, prin aceasta intelegand ca tratatele de aderare sa fie incheiate pana in anul 2005.

Intre anii 2001-2003, Romania a realizat progrese importante in traducerea acquis-ului comunitar, dovada fiind faptul ca, daca la sfarsitul anului 2000 se afla pe ultimul loc in acest domeniu, intre cele 12 state candidate, la inceputul lunii august 2003 era pe locul patru, cu 70000 pagini traduse din Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene, 13000 dintre acestea fiind deja revizuite in forma finala de catre Institutul European din Romania, care asigura certificarea ceruta de Uniunea europeana. Romania a introdus in Baza de date a Biroului de Asistenta Tehnica si de Schimb de Informatii a Comisiei Europene (TAIEX), 8159 acte comunitare in limba romana, ce reprezinta peste 59000 de pagini de Jurnal Oficial .

Pana la 5 iulie 2004, Romania a inchis 28 de capitole din cele 30. Cu toate acestea nu este suficienta traducerea si adoptarea legislatiei comunitare, ci este necesara implementarea si aplicarea ei. Firmele romanesti par a fi cele mai optimiste in ceea ce priveste perspectivele de dezvoltare a afacerilor pe piata unica a Uniunii Europene. A devenit traditional deja Studiul privind gradul de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana a firmelor din tarile candidate, initiata de Eurochambres (reteaua de camere de comert si industrie europene) si camerele nationale din tarile candidate, cu sprijinul financiar al Programului PHARE, avand ca obiectiv consolidarea camerelor de comert si industrie din Europa Centrala si de Est si sporirea implicarii lor in procesul de aderare (prima editie a studiului a fost realizata in 2001). La editia a treia din 2003 a participat un esantion format din 2575 de companii, 517 fiind din Romania, iar in 2004 - 4109 de companii, 831 din Romania. Esantionul firmelor romanesti a cuprins in proportie de 82% intreprinderi mici si mijlocii, nivel usor sub media celor zece state cuprinse in studiu. Daca in 2003 97% din firmele romanesti se pronuntau in favoarea aderarii la Uniunea Europeana, cele mai optimiste pe ansamblul tarilor candidate, media fiind 60%, in 2004 poportia firmelor autohtone care sustin aderarea la Uniunea Europeana a scazut sa 92%.

Dintre firmele chestionate in 2003, 43% nu incepusera inca pregatirile pentru implementarea acquis-ului, iar ponderea firmelor care au realizat o estimare a costurilor cu implementarea acquis-ului era doar de 12%. In 2004, Romania se afla pe ultimul loc in ceea ce priveste ponderea firmelor care nu au inceput inca pregatirile pentru implementarea acquis-ului comunitar.

Firmele romanesti se aflau printre cele mai putin informate in privinta aderarii la Uniunea Europeana. In 2003 numai 4% dintre companiile chestionate s-au declarat pe deplin informate, acesta fiind cel mai mic nivel consemnat in randul celor zece tarii chestinate. Doar 17% din companiile romanesti se asteptau la dificultati serioase in zona financiara, iar 13% in domeniul commercial si tehnic. Acest optimism al firmelor provine din faptul ca acestea nu cunosc acquis-ul comunitar si ca nu au inceput pregatirile pentru implementarea acestuia si nici pentru evaluarea costurilor integrarii din aria lor de activitate. In 2003 numai 8% au implementat cu succes acquis-ul comunitar, 4% au ales un termen de finalizare a implementarii prea scurt, 4% au obtinut o implementare nesatisfacatoare, 8% nu stiau despre ce este vorba, 25% aveau programe in stadiu de proiect, iar 45% nu au inceput pregatirile pentru implementare acquis-ului.

Ultimul raport arata ca in ciuda progreselor considerabile inregistrate in decusul timpului, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se perfectiona cadrul legal si pentru a se garanta punerea sa corecta in aplicare. Problemele raman insa in continuare in material ajutoarelor de stat, unde domeniul de aplicare al legislatiei romanesti nu este exhaustiv si exista numeroase ajutoare de stat care nu sunt notificate Consiliului Concurentei. Raportul subliniaza si necesitatea de a fi intarita capacitatea administrativa a autoritatilor competente, precum si necesitatea de a se intensifica instruirea organelor judiciare in domeniile specific ajutoarelor de stat si ale politicii antitrust.

2.1 Acordurile restrictive, deciziile asociatiilor de intreprinderi si practicile concertate

Armonizarea legislatiei

In acest domeniu, exista o serie de dispozitii legislative importante. Astfel Legea concurentei nr 21/1996 contine o serie de reglementari care privesc intelegerile, acordurile, practicile concertate, abuzul de pozitie dominanta, concentrarile economice. Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale califica drept contraventii anumite fapte care contravin cu principiile unei concurente loiale. Legea nr. 148/2000 privind publicitatea stabileste standard privind formele de publicitate, interzicand unele dintre ele, cum ar fi publicitatea comparativa (in anumite conditii).

Luand in considerare necesitatea transpunerii in legislatia romaneasca a noilor politici comunitare in domeniul intelegerilor verticale si a acordurilor orizontale in vederea consolidarii mediului concurential, Consiliul Concurentei a adoptat, la 4 martie 2002, urmatoarele regulamente si instructiuni:

Regulamentul privind aplicarea articolului 5 alin. (2) din Legea nr 21/1996 privind concurenta in cadrul intelegerilor verticale;

Regulamentul privind acordarea exceptarii acordurilor de cercetare-dezvoltare de la interdictia prevazuta de articolul 5 alin. (1) din Legea nr.21/1996 privind concurenta;

Regulamentul privind acordarea exceptarii acordurilor de specializare de la interdictia prevazuta de articolul 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 privind concurenta;

Instructiunile privind aplicarea articolului 5 din Legea nr. 21/1996 privind concurenta in cazul intelegerilor vertical;

Instructiuni prinvind aplicarea articolului 5 din legea nr. 21/1996 privind concurenta in cazul acordurilor de cooperare pe orizontala.

Tot in 2002, Consiliul Concurentei a adoptat regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice. In acest fel, legislatia romana este in mare masura armonizata cu acquis-ul comunitare in domeniul intelegerilor vertical, acoordurile de cooperare pe orizontala, acordurile de specializare si acordurile de cercetare- dezvoltari. De asemenea, Consiliul Concurentei a adoptat modificarea Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, prin completarea aestuia cu precizari referitoare la termenele limita pentru notificare, in conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar in acest sens.

Capacitatea administrativa

Institutiile competente sunt Consiliul Concurentei, ca autoritatea administrativa autonoma, si Oficiul Concurentei, ca organ de specialitate in subordinea Guvernului. Consiliul Concurentei a fost infiintat prin Legea nr.21/1996 privind concurenta. El are atributii in domeniul intelegerilor, acordurilor, deciziilor asociatiilor de intreprinderi, practicilor concertate, pozitiilor dominante, concentrarilor economice si ajutoarelor de stat. Oficiul Concurentei a fost infiintat prin Hotararea Guvernului 775/1996, emisa in temeiul prevederilor Legii nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. In prezent, acesta functioneaza in temeiul Hotararii Guvernului nr.221/2001. Oficiul Concurentei este organul de specialitate al Guvernului in domeniul concurentei, cu atributii in aplicarea strategiei ti politicilor comerciale promovate de acesta. Prin atributiile conferite de lege, Oficiul Concurentei are sarcini importante in supravegherea respectarii regulilor pietei si, implicit, in promovarea principiilor ce trebuie sa guverneze un mediu de afaceri normal. Astfel, centrul de greutate s-a deplasat de la modul de supraveghere a preturilor reglementate spre desfasurarea unor investigatii asupra practicilor anticoncurentiale si supravegherea modului de reglementare a preturilor de catre autoritatile abilitate precum si spre inventarierea, monitorizarea si raportarea in conditii de deplina transparenta a ajutoarelor de stat. Oficiul Concurentei mai are si alte atributii, cum ar fi elaborarea de analize si studii de piata in vederea identificarii segmentelor pietei unde exista sau pot aparea fenomene de restrangere a concurentei, precum si previziuni privind evolutia pietei si a inflatiei. Aceste doua institutii lucreaza in tandem, veghind la respectarea regulilor privind concurenta.

2.2 Ajutoarele de stat

Legea ajutorului de stat nr. 143/1999 defineste notiunea de ajutor de stat si formele pe care le poate lua, precum si modalitatile de autorizare si notificare a acestora. Prin Hotararea Guvernului nr.599/2000 s-au stabilit modalitatile practice de raportare a ajutoarelor de stat.

In domeniul ajutorului de stat, in scopul stabilirii unor criterii clare pentru acordarea ajutoarelor de stat, Consiliul Concurentei a adoptat la 10 mai 2002 urmatoarele regulamente:

Regulamentul privind ajutoarul de stat regional si ajutorul pentru intreprinderile mici si mijlocii;

Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor in dificultate;

Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare;

Regulamentul privind ajutorul de stat pentru instruirea angajatilor;

Regulamentul privind ajutoarele de stat pentru protectia mediului.

Aceste regulamente transpun in legislatia romaneasca reglementarile comunitare orizontale, cat si regulile materiale referitoare la eligibilitate, intensitate, echivalentul net al ajutorului de stat. Noua legislatie adoptata se refera in mod deosebit la acele directii de ajutor de stat- ajutor regional, orizontal si sectorial- care se axeaza in special pe aspect de importanta majora pentru industria din Romania (ajutorul regional, ajutorul pentru intreprinderi mici si mijlocii, precum si ajutorul de salvare si restructurare pentru agentii economici aflati in dificultate).

Institutiile competente sunt Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei. Ajutoarele de stat sunt autorizate, confosrm legii nr.143/1999, de Consiliul Concurentei. Conform aceleasi legi, Oficiul Concurentei are obligatia de a intocmi inventarul ajutoarelor de stat si pe aceasta baza de a elabora Raportul anual privind ajutoarele de stat acordate in Romania. Raportul se supune aprobarii Guvernului, se public in Monitorul Oficial al Romaniei si se transmite Comisiei Europene. Totodata, Oficiul Concurentei supravegheaza si verifica legalitatea acordarii de ajutoare de stat in economie, monitorizeaza derularea schemelor de ajutor de stat si, in cadrul acestora, a alocarii specifice, precum si a ajutoarelor de stat individuale.

2.3 Regimul parcurilor industriale

In ceea ce priveste regimul parcurilor industriale, Legea nr.134/2000 privind regimul parcurilor industriale a fost abrogata si inlocuita prin Ordonanta Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, care raspunde exigentelor acquis-ului comunitar in acest domeniu. In conformitate cu noile prevederi, infiintarea fiecarui parc industrial si implicit acordarea alocarilor specifice in baza schemei generale, constituie obiect al notificarii catre Consiliul Concurentei, umand ca acesta sa fie autorizat in conformitate cu prevederile Legii nr.143/1999 si ale normelor sale de aplicare. Respectarea deciziilor de autorizare, emise de Consiliul Concurentei, va fi monitorizata de catre Oficiul Concurentei.

Institutia compeneta este Consiliul Concurentei.

In cursul lunii ianuarie 2006 Consiliul Concurentei a efectuat o noua actiune de monitorizare a ajutoarelor de stat acordate parcurilor industriale. In aceasta actiune Consiliul Concurentei a monitorizat ajutoarele de stat acordate firmelor administrator de parcuri industriale si tehnologice pentru care s-au autorizat alocari specific de ajutor de stat.

Au fost verificare 25 de parcuri industriale si un parc de soft. Dintre acestea, 12 parcuri functioneaza, avand un numar total de 283 de agenti economici ce ofera peste 6000 de locuri de munca iar 14 parcuri nu functioneaza fiind inca in stadiul de amenajare si construire a infrastructurii in vederea crearii conditiilor optime desfasurarii activitatii de catre agentii economici instalati.

Dintre cele 14 parcuri industriale care nu functioneaza, patru parcuri industriale au beneficiat de ajutor de stat (Parcul Industrial Jibou, Parcul Industrial Mures, Parcul Industrial Hunedoara si Parcul Industrial Sibiu Sura Mica).

Cei mai multi agenti economici se inregistreaza in urmatoarele 7 parcuri industriale : Parcul Industrial Euroland Semanatoarea, Parcul Industrial Metav, Parcul Industrial Valenii de Munte, Parcul Industrial Ploiesti, Parcul Industrial Cugir, Parcul de Soft Galati si Parcul Industrial Tohani Zarnesti unde isi desfasoara activitatea intre 20 si 65 de agenti economici.

In ceea ce priveste investitiile realizate pana in prezent in parcurile industriale, acestea s-au concretizat in constituirea si modernizarea cladirilor in vederea inchirierii, constituirea retelelor de drumuri de acces, constituirea retelelor de alimentare cu energie electrica, gaze natural si apa precum si a retelelor de canalizare.

Valoarea investitiilor in cladiri se ridica la suma de 28256714 Lei, iar a celor in infrastructura la 13784653 Lei. In ceea ce priveste investitiile in utilitati, respectiv retelele de apa, canalizare, gaze si electricitate, valoarea acestora este de 20767936 Lei.

Intensitatea ajutorului de stat acordat parcurilor industriale se situeaza sub nivelul de 50% prevazut prin deciziile de autorizare, neinregistrandu-de depasiri ale acesteia .

Consiliul Concurentei va monitoriza in continuare parcurile industriale, in vederea verificarii respectarii conditiilor de acordare a ajutoarelor de stat regionale, in sensul verificarii mentinerii investitiilor o perioada minima de 5 ani iar nivelul intensitatii ajutorului de stat sa nu depaseasca 50% in conditiile cumulului de ajutoare de stat pentru acelasi obiectiv si beneficiar.

2.4 Facilitatile acordate zonelor defavorizate

Politica zonelor defavorizate reprezinta o component distincta a politicii de dezvoltari regionala, fiind determinata de existenta unor dezavantaje de ordin social, economic, structural, pozitie geografica etc. ce trebuie identificate in scopul luarii unor masura specifice care sa ajute la redresarea lor. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP) promoveaza politici de dezvoltari economica si sociala, in vederea redresarii unor zone grav afectate de restructurari industriale, de disponibilizari massive, precum si a celor miniere, denumite ,,zone defavorizate'' , prin atragerea de investitii in aceste zone.

Regimul zonelor defavorizate este reglementat prin Legea 621/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 75/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.24/1998, republicata, privind regimul zonelor defavotizate (aceasta din urma a fost aprobata si modificata prin Legea nr. 20/1999).

In vederea clarificarii, simplificarii si aplicarii eficiente a normelor legale in materie, prin Hotararea Guvernului nr.728/2001 au fost modificate si republicate. Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de Urgenta a guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicata, cu modificarile ulterioare. S-a urmarit atat clarificarea termenilor si stabilirea conditiilor de acordare a stimulentelor prevazute, pentru a veni in sprijinul intreprinzatorilor, cat si aplicarea eficienta in vederea atingerii obiectivelor pentru care se promoveaza aceasta politica.

Pentru stimularea activitatilor economice in zonele defavorizate si inlaturarea posibilitatilor de eludare a legii, prin Hotararea Guvernului nr.1028/2001 au fost stabilite institutiile responsabile cu cu urmarirea utilizarii corecte a meteriilor prime specifice industriei de prelucrare a carnii pentru care s-a beneficiat de scutire la plata taxelor vamale. Aceste prevederi au fost detaliate prin Ordinul comun al ministrului Dezvoltarii si Prognozei, ministrul Agriculturii, Alimentatiei si Padurile si ministrul Finantelor Publice privind conditiile in care isi pot desfasura activitatea agentii economici ce realizeaza produse alimentare in zonele defavorizate si beneficiaza de scutire de la plata taxelor vamale .

Dispozitiile actelor normative in vigoare, referitoare la facilitatile acordate in zonele defavorizate, au fost mentinute pana in momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

In domeniul zonelor defavorizate Romania a obtinut urmatoarele perioada de tranzitie: mentinerea exceptarii de la plata impozitului pe profit, care a fost acordata agentilor economici ce au obtinut certificatul de investitor in zona defavorizata pana la 1 iunlie 2003, in conditiile limitarilor impuse de ajutorul de stat pentru investitii regionale.

Perioada de tranzitie a fost solicitata pentru intreaga perioada de existenta a zonelor defavorizate, dupa cum urmeaza:

Pentru trei zone defavorizate pana la 31 decembrie 2008;

Pentru 22 de zone defavorizate pana la 31 decembrie 2009;

Pentru trei zone defavorizate pana la 31 decemrie 2010.

Chiar daca schema de ajutor de stat existenta in zonele defavorizate este in continuare incompatibila cu acquis-ul comunitar, aceasta joaca un rol important in contextual diminuarii treptate a decalajelor existente intre diferitele zone ale tarii. De aceasta perioada de tranzitie beneficiaza cateva sute de companii.