Armonizarea sistemului fiscal din romania cu sistemele fiscale ale tarilor membre ale uniunii europene

ARMONIZAREA SISTEMULUI FISCAL DIN ROMANIA CU SISTEMELE FISCALE ALE TARILOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

Pe linia aderarii Romaniei la Uniunea Europeana se incadreaza si armonizarea sistemului fiscal al tarii noastre cu cele ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Scopul lucrarii de fata este prezentarea unor caracteristici ale diferitelor sisteme fiscale si tragerea unor concluzii legate de suprapuneri si comparatii intre ele si situatia existenta in Romania.

Studiul ia in calcul cazul restrans a doar 5 state membre, care fie au state vechi (Belgia), fie fac parte din noul val care a aderat in luna mai 2005 (Cehia, Ungaria, Cipru, Letonia).

Belgia

Pentru Belgia, principala provocare a fost incepand cu anii ’90 reducerea semnificativa a ponderii datoriei publice in PIB. Dupa o crestere inregistrata la inceputul anilor ’90, presiunea fiscala s-a stabilizat la un nivel de 45-46% din PIB in perioada 1995-2002, situand aceasta tara mult peste media Uniunii Europene. In 2000, s-a atins echilibrul bugetar.

Se pot evidentia astfel doua perioade:

o prima perioada (1995-1999), marcata de un pachet de masuri introduse in 1993 pentru reducerea deficitului fiscal sub 3% din PIB;

perioada dupa 1999, evidentiata printr-o reducere a fiscalitatii si introducerea unei reforme fiscale multi-anuale.

In aceasta ultima perioada, a fost declansat si programul MARIBEL, prin care contributiile sociale ale angajatorilor au fost reduse cu scopul incurajarii angajarii somerilor, tinerilor si muncitorilor slab-remunerati. Ulterior acest program s-a extins si in cadrul altor categorii.

In ceea ce priveste impozitarea indirecta:

cota TVA a crescut simtitor in ultimii 20 de ani, ajungand la o 21% in 1996;

accizele au inregistrat si ele cresteri, preponderent pentru tutun si combustibili;

taxele de mediu sunt printre cele mai scazute din Uniunea Europeana.

In 2000, bugetul contributiilor sociale a inregistrat o dublare, de la 1,5 miliarde la 3 miliarde €, fiind preluati in grija si somerii in varsta.

Nu in ultimul rand, trebuie specificat faptul ca Belgia este un stat federal, impartit in 3 regiuni si 3 comunitati, fiecare detinand propria putere legislative. Printr-o reforma constitutionala din 2001, regiunilor li s-a acordat autonomie fiscala. Rezultatul a constat in modificari ale impozitelor asupra proprietatilor imobiliare.

Cehia

Presiunea fiscala de 35% situeaza Cehia sub media Uniunii Europene (incluzand aici si cei 10 noi membri). Acest fapt se datoreaza diminuarilor inregistrate in perioada 1995-2002, in procent de 4%.

Contributiile sociale detin o pondere foarte ridicata, de 42% din veniturile fiscale, situand Cehia la acelasi nivel cu Germania si Slovacia. In plus, in proportie de ¾ aceste contributii sunt suportate de catre angajator.

Ponderea impozitelor directe este cu 10 puncte procentuale sub nivelul mediei Uniunii Europene. Impozitul pe corporatii s-a redus treptat, de la 45% in 1993, la 28% in 2004 si 26% pentru anul curent (2005), fiind deja acceptata cota de 26% pentru anul 2006. Referitor la impozitarea veniturilor persoanelor fizice, daca in 1993 existau 6 transe de impozitare (intre 15% si 47%) si acestea s-au redus, fiind abrogate ultimele doua paliere, iar cotele incadrandu-se din anul 2000, intre 15% si 32%.

Impozitele indirecte se incadreaza in media Uniunii Europene, fiind preponderent constituite din TVA si accize. Cota standard TVA a fost diminuata de la data integrarii, la 19% (cu 3 puncte procentuale). Cehia beneficiaza si de derogari pentru accize:

tigarete si alte produse pe baza de tutun, pana la sfarsitul anului 2006;

distileriile cultivatorilor de pomi fructiferi, daca produsul obtinut este destinat consumului personal.

Cipru

Presiunea fiscala este relativ scazuta, atinzand o cota de 32 % in 2002, cu circa 5% mai scazuta decat media Uniunii Europene. Structura impozitelor este caracterizata de o pondere ridicata a impozitelor indirecte (42,7%) si o cota redusa pentru contributiile sociale. Veniturile din impozite directe se incadreaza in media UE -15, dar majoritatea este constituita din impozitele pe corporatii (15,4% din totalul impozitelor), valorile inregistrate reprezentand aproape de 3 ori media UE – 15 pentru acest tip de impozit.

Dividendele sunt impozitate cu 20%. Nu se percepe impozit pentru dividendele platite companiilor straine non-rezidente. Dobanzile sunt si ele impozitate cu o cota de 25% daca se cuvin non-rezidentilor. Daca plafonul acestor impozite se incadreaza in limita de 40.000 lire sterline, atunci impozitul se reduce la 20%.

Letonia

Politica fiscala este preponderant bazata pe o serie de legi care au inceput sa produca efect odata cu reforma fiscala din anul 1995. Pentru a promova dezvoltarea economiei nationale politica fiscala a fost axata pe  orientarea presiunii fiscale dinspre intreprinzator catre afacere. Impozitele sunt stabilite doar la nivel central, dar autoritatile locale primesc 16,8% din veniturile fiscale totale, ceea ce reprezinta cu mult peste media UE-25.

Presiunea fiscala a fost de 31,3% in 2002, cu aproximativ 9% mai mica decat media UE – 15 si cu 6% decat media noilor State Membre. In perioada 1995-2002, indicatorul mai sus mentionat a scazut de la 37,2% la 31,3%.

Impozitele indirecte sunt cea mai importanta sursa de venituri fiscale, ponderea lor fiind de 37,7% in anul 2002.Aceasta se situeaza intre media noilor State Membre, respective cea a UE-15.

Daca este sa analizam schimbarile survenite in structura PIB, din punct de vedere al impozitelor, se observa ca a existat o prima perioada de declin in 1996, cauzata de criza Bancii Nationale din 1995. Descresterea inregistrata ulterior in anii 1999-2000 a fost determinata de influenta negativa exercitata de criza financiara din Rusia asupra dezvoltarii economiei letone, in anul 1998.

Principalele modificari in privinta cotelor de impozitare:

reducerea cotelor contributiilor la asigurarile sociale in anii 1997, 2000, 2001 si 2003, de la 38% la 33,09%;

reducerea impozitului corporatiilor de la 25% la 22% in 2002 si la 15% incepand cu anul 2004. Oricum Letonia ofera o serie de facilitati fiscale pentru investitori: zone economice speciale, zone libere, credite de investitii. In plus exista posibilitatea pentru aceste zone economice speciale, ca pierderile din activitati economice sa fie reportate pentru o perioada de 10 ani, si nu 5 cum este pentru restul teritoriului.

Impozitarea veniturilor persoanelor fizice este cel mai bine reprezentata de faptul ca exista o cota de 25%, clar sub media Uniunii Europene, indiferent daca este sa vorbim de grupul UE – 15 sau noi membri. Suma neimpozabila este foarte scazuta (21 lats), si nu a fost modificata din 1997. In plus si deducerile personale sunt extreme de reduse.

Dividendele interne platite unui rezident sunt exceptate de la impozitare. Dividendele platite de o companie rezidenta catre un beneficiar nerezident sunt impozitate cu 10%.

Dobanzile primite de catre persoane fizice rezidente sunt impozitate, doar daca institutia de credit care le-a acordat nu are “acceptul” Bancii Letoniei. Pentru nerezidenti, se plateste un impozit de 10%, in situatia in care acesta este suportat de banca, altfel sumele fiind exonerate.

Pe linia armonizarii accizelor, principalele modificari s-au inregistrat in luna martie 2004, in ceea ce priveste produsele petroliere. Prin amendamentele aduse Legii accizelor, s-a stabilit corelarea cotelor practicate la aceste produse, cu cele formulate in Directiva Consiliului 2003/96/EC, printr-o aliniere progresiva. Ca un fapt divers, trebuie stiut ca Letonia a obtinut un raspuns favorabil la cererea acordarii unei perioade de tranzitie pana in anul 2010 in ceea ce priveste accizele la tigarete (media europeana pentru acciza specifica este de 60€/1000 tigarete, in timp ce pentru Letonia se situeaza d-abia la 9,75 €/1000 tigarete).

Ungaria

Cu o presiune fiscala de 39%, Ungaria detine primul loc intre noii membri ai Uniunii Europene, situandu-se chiar foarte aproape de media UE- 15 (intre anii 1999 si 2002 s-a inregistrat o crestere de 4 puncte procentuale).

La fel ca si in celelalte noi State Membre, veniturile din impozite indirecte detin o insemnatate majora, fiind in cuantum de peste 40% din totalul impozitelor. Ponderea impozitelor directe este cu 6 puncte procentuale mai scazuta decat media Uniunii Europene, in timp ce contributiile sociale se situeaza deasupra acestei medii, fiind in cazul de fata in special in sarcina angajatorilor.

Impozitare veniturilor persoanelor fizice se face de peste 10 ani (din 1992) pe baza unei grile de impozitare cu 3 transe. Incepand cu anul 2004, prima cota este de 20%, iar ultima 38%. Ungaria aplica deducerile personale in sensul creditelor fiscale. Cele mai importante in acest sens sunt:

creditul de angajare (18% din salariu brut)

contributiile personalului la schemele de pensii publice sau bazate pe voluntariat (25% din contributii)

contributiile asiguratului la fonduri de asigurari mutuale (30% din contributii)

donatiile catre fundatii (30%)

creditul ipotecar (40% din platile efectuate cu acesta).

Daca este sa aruncam o privire si asupra impozitarii corporatiilor, se poate concluziona ca noii membri au incercat din rasputeri in ultimii ani sa scada cotele de impozitare aplicabile. Media Uniunii Europene este de 29,8%,in timp ce pentru ultimele 10 state admise este de doar 20,2%. Pe aceasta linie de conduita a actionat si Ungaria, fiind lider in acest domeniu cu o cota de 18% aplicabila inca din 1995.

O serie de facilitati fiscale au fost abrogate incepand cu 1 ianuarie 2003, dar un nou regim de creditare fiscala pentru promovarea dezvoltarii a fost promulgat. Astfel, o companie poate recupera pierderile, din profiturile obtinute in anii urmatori. Si acum urmeaza partea cea mai interesanta: pierderile aparute in primii 4 ani de existenta ai unei companii, pot fi reportati la infinit, si nu doar 5 ani, precum in situatiile generale.

Castigurile de capital provenite dinspre companii maghiare se vor include in venitul impozabil si vor fi impozitate cu 18%, iar pentru companiile straine se va acorda exceptarea.

Dividendele, au si ele la randul lor, o modalitate aparte de impozitare. Dividendele platite de companii rezidente unor persoane fizice se impoziteaza in proportie de 30%, cu o cota de 20%, iar restul de 70%, cu o cota de 35%. Cele platite de companii nerezidente se impoziteaza direct cu 20%, aceeasi cota fiind utilizata si pentru dividendele platite unor companii straine. Daca insa beneficiarul este o companie maghiara, impozitul asupra dividendelor se va percepe doar in masura in care acestea sunt platite in numerar sau varsate intr-un cont bancar apartinand unei banci straine.

Dobanzile sunt scutite de la impozitare.

Pe linia impozitelor indirecte este de remarcat cota standard de 25% pentru TVA. Accizele, la randul lor, vor trebui si ele aliniate gradual la minimul impus de Uniunea Europeana. De exemplu, acciza specifica pentru tigarete la nivelul Ungariei este de 13,99€/1000 tigarete. O cota redusa de accize se va practica pana la sfarsitul anului 2007 pentru micile distilerii.

CONCLUZII SI PROPUNERI

In primul rand, deoarece si Romania va adera la Uniunea Europeana, trebuie sa avem in vedere practicile noilor membri, corelate in directia atragerii investitorilor straini. Nu putem trece peste faptul ca principalii perdanti in toata aceasta politica dusa de exemplu de Ungaria, sunt tarile vest-europene care se confrunta cu o crestere a somajului, datorata orientarii principalilor investitori catre zone cu facilitati fiscale. Chiar daca dupa cum am precizat anterior, au existat situatii in care anumite facilitati au fost anulate, s-a revenit pe alte canale pentru impulsionarea dezvoltarii, fapt care nu trebuie trecut cu vederea de catre tara noastra.

Pe linia impozitarii veniturilor persoanelor fizice, Romania este un adevarat paradis, prin cota unica de 16%. Celelalte tari, daca au o singura cota (Letonia), aceasta este superioara (25%), altfel fiind in vigoare cel putin trei transe. Deducerile personale se afla si ele la o cota mai redusa in tarile analizate, iar in anumite cazuri se opteaza pentru un sistem complex al creditului fiscal, asa cum este cel aplicat in Ungaria. Printre elementele considerate credit fiscal, nu poate sa nu atraga atentia contributia la scheme facultative de pensii. Romania ar putea sa definitiveze si ea un regim similar, actualul sistem public organizat pe principiile  PAYG (pay as you go), fiind planificat pentru o cu totul alta situatie demografica, structura a somerilor si a salariatilor si asa mai departe. Oricum nu trebuie sa ne bucuram prea mult, pentru ca 16% din putin se resimte de catre populatie la fel cu 20-25% din ceva mai mult.

Referitor la contributiile platite pentru asigurarile sociale, in numeroase tari ale Uniunii Europene, acestea sunt suportate de catre angajatori (Cehia, Ungaria). In cazul Cehiei, angajatorul suporta ¾ din totalul contributiilor sociale. In Romania, o astfel de masura este posibil sa fie daunatoare angajatilor, care este posibil sa se confrunte cu diferite alte “posibilitati”, oferite de catre patroni.

In cadrul armonizarii impozitelor indirecte, evolutiile inregistrate de membrii Uniunii Europene difera functie de situatia in care se afla. Atrage atentia situatia oarecum identica in care se afla tarile din Europa Centrala si Romania pe linia armonizarii accizelor pentru tigarete. Media europeana este 60€/1000 tigarete, in timp ce Romania, Cehia, Ungaria fac eforturi sa ajunga la o acciza specifica de 10€/1000 tigarete.

Taxa pe valoarea adaugata joaca si ea un rol important in economia Uniunii Europene. Proiectul discutat in Romania, de majorare a cotei standard de la 19% la 22%, poate induce efecte adverse in consum, orientarea spre marfa de contrabanda, etc. Ca un punct de sprijin in aceasta supozitie, aduc in atentie cazul vecinilor nostri, maghiarii, care desi de peste 10 ani aveau o cota standard de 25%, au ajuns in situatia in care ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, fac adevarate vanzari record in vestul Romaniei, pentru produse de stricta necesitate. Si nu trebuie uitat faptul ca veniturile populatiei sunt la un nivel mai ridicat decat in Romania, in timp ce preturile sunt usor mai mari.

Ca o concluzie de final, reformele fiscale adoptate de Romania in ultimii ani vor permite aderarea catre Uniunea Europeana, daca vor continua intr-un ritm sustinut.

Chiar daca impozitele sunt bine fundamentate, ele nu produc efectul scontat de legiuitor, atata timp cat colectarea acestora este deficitara. Se poate avea in vedere armonizarea legislatiei fiscale cu Codul Muncii, Legea Falimentului, Legea Ajutorului de Stat.

Pe de alta parte, si statul trebuie sa dea dovada de mai multa transparenta si flexibilitate in relatiile cu contribuabilii, pe linia stabilirii scadentelor pentru anumite impozite si taxe, modul de rambursare a TVA.

Stabilirea unei cote unice de impozitare de 16% pentru veniturilor persoanelor fizice, le confera acestora din urma (in masura in care nu au lucrat la negru), un surplus de venituri, care ar face mai usoara suportarea impozitelor indirecte in continua crestere. Oricum, persoanele fizice au posibilitatea sa opteze pentru orientarea consumului spre bunuri neaccizabile, aceste impozite indirecte fiind preponderent asimilate tutunului si bauturilor alcoolice.