Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale

Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale

Orice activitate economica presupune consumuri de resurse umane, materiale si financiare care se inregistreaza, potrivit principiilor organizarii contabilitatii financiare si contabilitatii de gestiune in conturi specifice. La inchiderea exercitiului financiar se intocmesc documentele de sinteza contabile, care furnizeaza informatii privind volumul resurselor consumate, dar si eficienta acestui consum.

Analiza cheltuielilor firmei se realizeaza utilizand informatiile din contul de profit si pierdere. În acest document de sinteza contabila cheltuielile si rezultatele firmei sunt structurate dupa natura activitatii, respectiv de exploatare, financiare si extraordinare dupa cum urmeaza:

A. Cheltuielile de exploatare reprezinta consumurile efectuate in scopul realizarii obiectivului de activitate si pot cuprinde urmatoarele elemente:

materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar;

lucrari si servicii executate de terti (intretinere, chirii, reparatii, etc.);

impozite, taxe si varsaminte asimilate;

salarii si cheltuieli asimilate acestora;

amortizari si provizioane.

B. Cheltuielile financiare au in structura urmatoarele elemente:

dobanzi curente aferente imprumuturilor primite;

pierderile din vanzarea valorilor mobiliare de plasament;

diferentele nefavorabile de curs valutar din operatiunile curente;

disponibilitatile in devize;

sconturile acordate clientilor etc.

C. Cheltuielile exceptionale sunt formate din alte cheltuieli care nu sunt legate de activitatea curenta a firmei si cuprind:

operatiuni legate de capital (valoarea contabila a imobilizarilor cedate si alte cheltuieli exceptionale);

operatiuni de gestiune (amenzi, penalitati, lipsuri la inventar, donatii, subventii acordate, pierderi din debitori insolvabili etc.).

Corespunzator cestor categorii de cheltuieli si veniturile totale ale firmei se grupeaza astfel:

A. Veniturile din exploatare reprezinta fluxurile financiare atrase de activitatea curenta si cuprind:

venituri din vanzarea produselor, lucrarilor executate, serviciilor prestate si marfurilor; acest tip de venituri este cunoscut sub denumirea de cifra de afaceri;

venituri din productia stocata;

venituri din productia de imobilizari (active fixe);

alte venituri din exploatare.

B. Veniturile financiare cuprind fluxuri financiare atrase de agentul economic din activitatea strict de natura financiara, dar complementara celei din exploatare si sunt formate din:

dobanzi incasate;

venituri din titluri de plasament;

diferente favorabile de curs valutar;

venituri din participatii;

venituri din sconturi obtinute;

venituri din alte imobilizari financiare etc.

C. Veniturile exceptionale sunt acele venituri care nu sunt legate de activitatile curente ale firmei si cuprind:

operatiuni de capital (venituri din cedarea activelor etc.);

operatiuni de gestiune (despagubiri si penalitati incasate, donatii primite etc.).

Daca se face o corelatie intre cheltuieli si venituri se constata ca sunt cheltuieli care genereaza venituri si cheltuieli care nu genereaza venituri, iar ca exemple putem avea:

cheltuielile de exploatare se coreleaza direct cu veniturile din exploatare, in timp ce cheltuielile financiare nu au ca rezultat obtinerea de venituri financiare;

unele cheltuieli financiare, cum ar fi cele cu dobanzile platite pentru creditele primite, pot fi corelate cu veniturile din exploatare;

in ceea ce priveste cheltuielile exceptionale unele pot fi corelate cu veniturile exceptionale, ca de exemplu cele aferente cedarii activelor, iar altele nu se coreleaza direct cu veniturile exceptionale.

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor are rolul de a evidentia evolutia acestora, factorii care influenteaza nivelul lor, precum si identificarea rezervelor care pot fi puse in valoare pentru reducerea lor sau mentinerea in limitele de eficienta care concura la performanta economico-financiara a firmei.

Pentru urmarirea evolutiei cheltuielilor aferente veniturilor totale se poate utiliza indicatorul numit rata de eficienta a cheltuielilor totale - cheltuieli la 1000 lei venituri dupa urmatoarea relatie:

sau

unde:

unde:

-suma cheltuielilor pe cele trei categorii: de exploatare,

financiare si exceptionale;

-suma veniturilor pe cele trei categorii: de exploatare,

financiare si exceptionale;

gi-structura veniturilor;

Ci¹⁰⁰⁰-rata de eficienta a cheltuielilor pe categorii.

Tinand seama de modul de calcul al ratei, respectiv raportul efort/efect, nivelul descrescand al ei releva cresterea eficientei cheltuielilor.

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul 3.1si 3.2: 

Tabelul 3.1

Tabelul 3.2

Modificarea nivelului ratei de eficienta a cheltuielilor totale poate fi evidentiata prin efectuarea unei analize de tip factorial pornind de la urmatorul model de analiza:

unde:

gi - structura veniturilor.

ci¹⁰⁰⁰- cheltuielile la 1000 lei venituri pe categorii;

Pentru exemplificarea modificarii nivelului ratei de eficienta a cheltuielilor totale se folosesc valorile din tabelul 3.2, realizate in perioada curenta (P_n ) comparativ cu perioada precedenta (P_n-1):

Micsorarea fata de perioada precedenta (P_n-1) cu 18,18 lei a ratei de eficienta a cheltuielilor totale se explica prin:

1.Influenta modificarii structurii veniturilor:

sau

Influenta modificarii cheltuielilor la 1000 lei vanzari pe categorii:

sau

unde:

Se recomanda pentru a se intelege mai bine rata de eficienta a cheltuielilor si analiza urmatorului model semnificativ:

unde:

sau

unde:

gi-structura cheltuielilor pe categorii;

ri-rata eficientei cheltuielilor pe categorii;

vi-veniturile pe cele trei categorii de cheltuieli;

chi-cheltuielile pe categorii.

În aceste conditii modificarea ratei de eficienta a cheltuielilor se explica prin:

1. Influenta structurii cheltuielilor totale:

2. Influenta ratelor de eficienta pe categorii de cheltuieli:

eficienta cheltuielilor se reflecta in insasi cresterea ratei medii.

În procesul de analiza este necesar de precizat cateva aspecte legate de actiunea cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii ale acestora dupa cum urmeaza:

cheltuielile la 1000 lei venituri din exploatare exercita cea mai mare influenta asupra ratei de eficienta a cheltuielilor totale, deoarece veniturile din exploatare detin ponderea cea mai mare in totalul veniturilor. De aici rezulta ca orice modificare a nivelului lor se va reflecta in acelasi sens si aproximativ cu aceeasi intensitate in indicatorul analizat.

Rata de eficienta a cheltuielilor de exploatare este influentata de factorii specifici, care sunt factori indirecti ai ratei de eficienta a cheltuielilor totale, ceea ce impune efectuarea unei analize distincte a acestui indicator. Ca exemplu putem avea: structura veniturilor din exploatare, nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri pe componente ale lor etc.

Conform datelor din tabel putem desprinde urmatoarele concluzii:

in perioada curenta P_n s-a prevazut o reducere a nivelului ratei de eficienta a cheltuielilor totale cu 29,97 lei la 1000 lei venituri totale fata de nivelul inregistrat in perioada precedenta P_n-1 printr-o crestere mai rapida a veniturilor fata de cea a cheltuielilor;

in perioada curenta P_n nivelul efectiv al ratei de eficienta a cheltuielilor totale a fost mai mic cu 18,18 lei fata de cel inregistrat in perioada precedenta P_n-1, situatie determinata in cea mai mare parte de diminuarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare si a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri financiare;

fata de prevederi, in perioada curenta P_n se inregistreaza o depasire cu 11,79 lei, situatie care se va reflecta negativ in profitul brut (rezultatul exercitiului inaintea impozitarii), profitul net si alti indicatori ce releva performanta economico-financiara a firmei;

cheltuielile la 1000 lei venituri financiare au inregistrat o evolutie diferita in cele doua perioade analizate astfel:

in perioada precedenta P_n-1 cheltuielile inregistreaza un nivel mai mare decat 1000, firma inregistrand pierderi din operatiuni financiare;

in perioada curenta P_n nivelul este mai mic decat 1000 , deci se obtine profit financiar.

Se pot inregistra valori scazute ale cheltuielilor la 1000 lei venituri financiare si in cazul firmelor cu o buna situatie financiara, la care ponderea creditelor in finantarea mijloacelor economice este mai mica, realizandu-se venituri financiare din dobanzi incasate pentru disponibilitatile banesti.

Un nivel ridicat al cheltuielilor la 1000 lei venituri financiare se poate inregistra in cazul firmelor cu un grad mare de indatorare, aflate in dificultate din punct de vedere financiar si care nu dispun de un portofoliu important de imobilizari financiare.

cheltuielile la 1000 lei venituri exceptionale au fost mai mari in perioada curenta P_n fata de perioada precedenta P_n-1, cu toate ca s-a estimat o reducere cu 23 lei. Situatia se datoreaza faptului ca activele fixe au fost vandute la o valoare mai mica decat cea prevazuta, iar pe de alta parte amenzile si penalitatile platite de firma au fost mai mari decat cele incasate.

Efectul modificarii nivelului ratei de eficienta a cheltuielilor totale este redat cu ajutorul urmatoarei formule:

Deci micsorarea ratei de eficienta a cheltuielilor totale cu 18,18 lei in perioada curenta P_n determina cresterea sumei rezultatului exercitiului inainte de impozitare (profit brut) cu 839.787 mii lei.

În general, reducerea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri totale trebuie sa aiba la baza masuri ca:

realizarea produselor, serviciilor prestate si lucrarilor executate cu respectarea criteriului eficientei economice respectiv preturile de vanzare si tarifele practicate sa acopere costurile si sa permita obtinerea unui profit care sa fie stimulativ pentru actionari;

adoptarea unei structuri de finantare a mijloacelor economice care sa permita realizarea obiectivelor pe termen lung (dezvoltarea potentialului tehnic al firmei) si a celor pe termen scurt cu cheltuieli financiare cat mai scazute;

valorificarea activelor la valori cat mai mari (prin organizarea corespunzatoare de licitatii), onorarea obligatiilor fata de clienti prin respectarea clauzelor contractuale, precum si respectarea obligatiilor fata de bugetul statului etc.