BILANTUL SI POZITIA FINANCIARA A INTREPRINDERII

BILANTUL SI POZITIA FINANCIARA A INTREPRINDERII

1 Analiza structurii bilantului financiar

Interpretarea rezultatelor analizei:

- rata imobilizarilor corporale a scazut in perioada analizata, ceea ce demonstreaza reducerea capitalului investit de intreprindere in active imobilizate, de la 47 % la 19,99%; in paralel, se observa cresterea ponderii activelor circulante in activul total de la 50,84% la 68,14%, ceea ce explica sporirea flexibilitatii intreprinderii la cerintele mediului extern; valorile ratei activelor circulanta indica faptul ca intreprinderea analizata are un profit industrial.

- rata imobilizarilor necorporale are valori nesemnificative, diminuarea ponderii imobilizarilor necorporale in activul total sugereaza ca nu s-au mai facut achizitii de catre programe informatice etc.

- valorile nesemnificative ale ratei imobilizarilor financiare sugereaza faptul ca intreprinderea nu s-a angajat in operatiuni de capital,decat intr-o masura extrem de mica.

- cresterea ratei stocurilor de la 3,11% la 11,51%, este un aspect nefavorabil pentru intreprindere, care imobilizeaza mai multe resurse financiare in stocuri.

-majorarea ratei creantelor comerciale, de la 18,21% la 40,32%, este rezultatul sporirii volumului vanzarilor si acordarii unor termene de decontare mai mari clientilor.

-diminuarea ratei disponibilitatilor este efectul imobilizarii lichiditatilor intreprinderii in creante comerciale, dar nu are dificultati de lichiditate deoarece nu are valori sub limita indicate de literature de specialitate.

- rata resurselor curente reflecta scaderea contributiei acestora la finantarea activitatii intreprinderii, de la 47,99% la 27,64%, concomitent cu reducerea ratei indatorarii globale a intreprinderii de la 76,61% la 40,91%.

-rata autonomiei financiare globale a intreprinderii este sub limita impusa de literatura de specialitate, ceea ce inseamna lichidare fortata a activelor, ce antreneaza pierderi de valoare.

-rata stabilitatii financiare este destul de mare, ceea ce ii asigura un grad de siguranta intreprinderii; in structuta capitalului permanent, predomina, si in 2006, si in 2007, capitalul propriu.

2. Bilant financiar (pe baza caruia s-a intocmit bilantul economic)

Pornind de la bilantul financiar, se poate intocmi bilantul functional sau economic al intreprinderii :

bilantul financiar, construit in optica patrimoniala, este realizat din perspectiva incetarii activitatii si este destinat cu precadere unor analize externe utile creditorilor.

bilantul functional este destinat analizelor interne necesare managerilor si este realizat din perspectiva continuitatii activitatii. De aceea acest bilant serveste unor analize dinamice in termeni de flux, ofera o baza necesara pentru gestiunea previzionala si fundamenteaza tablourile de finantare (flux).

3. Bilantul functional (economic)

ECHILIBRUL FINANCIAR PE BAZA BILANTULUI

1. Analiza fondului de rulment

Interpretarea rezultatelor analizei:

- situatia neta a crescut cu 242,10%, ceea ce are ca efect cresterea rentabilitatii si a independentei financiare. Fondul de rulment net pozitiv, in ambii ani, a inregistrat o crestere cu 618,74%, indicatorul reflecta echilibrul financiar intre resursele si necesarul permanent de finantat; intreprinderea dispune de un surplus de resurse permanente care finanteaza partial (in 2006) sau total (in 2007) necesarul temporar de resurse financiare; evolutia favorabila a indicatorului se explica prin cresterea intr-un ritm mai rapid a resurselor permanente decat ritmul de crestere a necesarului permanent; cresterea resurselor permanente este efectul sporirii capitalului propriu; cresterea necesarului permanent de finantat este rezultatul majorarii creantelor comerciale.

-fondul de rulment propriu pozitiv are tendinta crescatoare si exprima posibilitatea intreprinderii de a-si finanta din resurse proprii necesarul permanent, ca efect al majorarii capitalului propriu cu 54,82%; astfel cresterea autonomiei financiarea intreprinderii are influenta favorabila asupra posibilitatii de finantare a activitatii curente a acesteia.

-fondul de rulment strain negativ si in scadere evidentiaza diminuarea contributiei datoriilor care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an la finantarea necesarului permanent al intreprinderii.

-necesarul de fond de rulment pozitiv si in crestere cu 125,24%; resursele temporare imobilizate in creante comerciale au fost superioare resurselor temporare atrase de la furnizori pentru finantarea ciclului de exploatare; o cauza a acestui rezultat, poate fi si absenta creditelor bancare pe termen scurt .

-trezoreria neta este negativa, ca urmare a unui fond de rulment pozitiv si inferior necesarului de fond de rulment,aceasta se diminueaza cu 29,22% deoarece fondul de rulment net a crescut cu 618,74% si a permis o imbogatire a trezoreriei, in timp ce necesarul de fond de rulment s-a majorat doar cu 125,24%.

RATE DE ECHILIBRU FINANCIAR

1. Analiza ratelor de lichiditate

Interpretarea rezultatelor analizei:

-rata lichiditatii generale supraunitara si in tendinta crescatoare, cu 223,58%, este expresia unui fond de rulment pozitiv si a echilibrului financiar pe termen scurt ce caracterizeaza intreprinderea noastra; cresterea se explica prin sporirea activelor circulante si scaderea datoriilor curente; lichiditatea este potentiala si se va concretize in realitate pe masura reglementarilor decalajelor de plata cu clientii.

-rata lichiditatii rapide (test acid) inregistreaza o tendinta crescatoare datorita activelor disponibile care pot finanta datoriile curente.

-rata lichiditatii imediate , care reprezinta lichiditatea efectiva, inregistreaza in descrestere; intreprinderea nu are capacitatea de plata imediata , reprezentand 61% si 59% din datoriile curente de rambursat.

-diminuarea vitezei de rotatie a stocurilor are consecinte nefavorabile asupra intreprinderii .

-capacitatea de plata a intreprinderii este afectata de diminuarea vitezei de rotatie a creantelor cu 54,81%.

-termenul de recuperare a creantelor comerciale este mare si in crestere, daca ne raportam la limitele stabilite de catre literature de specialitate.

-viteza de rotatie a activelor circulante scade ,iar durata de rotatie in crestere,reflecta o slaba gestiune a activelor circulante, concretizata in cresterea defazajului temporar intre intrarile si iesirile monetare si in dezechilibrul trezoreriei.

2. Analiza ratelor de solvabilitate

Interpretarea rezultatelor analizei:

-rata solvabilitatii patrimoniale in limitele impuse de literature de specialitate, dar nu are valori semnificative; tentinta de crestere.

-rata solvabilitatii generale are, in 2006 valori sub limita impusa (1,66),indicand risc de insolvabilitate, dar in 2007 situatia se redreseaza, reflectand o situatie neta pozitiva a intreprinderii; comparativ cu 2006, in 2007 pozitia riscanta pentru creditori a intreprinderii este inexistent. Cu toate astea situatia financiara e bune,deoarece valorile sunt supraunitare, ceea ce indica acoperirea integrala a datoriilor din activele imobilizate si cele circulante.

-rata indatorarii globale s-a diminuat cu 42,81% ,iar valorile sale demonstreaza ca intreprinderea este deprate de a atinge limita maxima de indatorare, egala cu dublul capitalului propriu.

-valoarea ratei indatorarii la termen sunt inferioare limitei de 0,5; intreprinderea dispune de capacitate de indatorare la termen descrescatoare, autonomia financiara nu este afectata.

-rata capacitatii de rambursare la termen indica restrangerea termenului de rambursare a datoriilor mai mari de un an din capacitatea de autofinantare.

-rata prelevarii datoriilor financiare creste cu 122,22% iar valorile sale sunt inferioare limitei de 0,6; asadar poate suporta costul indatorarii din excedentul brut de exploatare.

-rata autonomiei financiare indica o pozitie riscanta in ceea ce priveste independenta financiara,fiind sub limita de 0,33; subunitara.

-rata autonomiei financiare la termen in 2006 este sub limita indicate, de 0,5, prezentand un risc de insolvabilitate a intreprinderii pentru perioada aferenta; bancile fiind expuse riscului de insolvabilitate cu intreprinderea.

.Analiza eficientei cheltuielilor totale

EfCht= Cht / Vt *1000

Conditii de eficienta:

EfCht < 1000 ;∆EfCht < 0 (Ivt > Icht)

Icht < Ivt ; Icht= Cht1 / Cht0 * 100

Echt/vt < 1; Echt/vt= Icht-100 / Ivt -100

Efcht0= Cht0 / Vt0 * 1000= 840 ‰

Efcht1= Cht1 / Vt1 *1000= 889 ‰

∆Efcht= Efcht1 – Efcht0= 49 ‰

Icht= Cht1 / Cht0 * 100=162 ‰

Ivt= Vt1 / Vt0 * 100=153, 57 ‰

Echt/vt= 1

Analiza in marimi absolute

Efcht= 49 ‰

∆Cht= Cht1/Vt0 * 1000 - Cht0/Vt0 * 1000= 525,71 ‰

∆Vt= Cht1/Vt1 * 1000 – Cht1/Vt0 * 1000= -476,65 ‰

∆Efcht= ∆Cht - ∆Vt = 49,06 ‰

Interpretarea rezultatelor analizei:

In perioada analizata, constatam diminuarea eficientei cheltuielilor totale, la 1000 RON venituri totale, in 2006, s-au cheltuit 840,68 RON, iar in 2007, s-au obtinut 1000 RON venituri totale cu 889,74 RON cheltuieli totale.

Eficienta cheltuielilor totale s-a diminuat cu 49,06 RON la 1000 RON venituri totale.

Diminuarea eficientei cheltuielilor totale este evidentiata si de cresterea cheltuielilor totale in ritm superior (Icht=162,53) ritmului de crestere al veniturilor (Ivt=153,57).

La o crestere cu 1% a veniturilor totale, cheltuielile cresc cu 1,17%.

Efcht= ∑svi * efchi / 100

svi- structura veniturilor totale

efchi - indice de eficienta pe categorii de venituri si cheltuieli

EfChexp0= 835,60 ‰

EfChexp1= 872,77 ‰

EfChf0= 1157,52 ‰

EfChf1= 61378,82 ‰

EfChextra0=0

EfChextra1=0

EfCht0= 842 ‰

EfCht1= 2040 ‰

Analiza in marimi absolute

∆Efcht= Efcht1 – Efcht0= 50

1. ∆svi= ∑sv1*efch0 / 100 - ∑sv0*efch0 / 100= -4 ‰

2. ∆efchi= ∑sv1*efch1 / 100 - ∑sv1*efch0 / 100= 55 ‰

3. ∆Efcht= 55,22 + (-4,99)= 50,23

Veniturile din exploatare care au ponderea majoritara si crescatoare (de la 98,42% la

99,97%) in structuta veniturilor totale ale intreprinderii, determina diminuarea eficientei cheltuielilor totale la 1000 RON venituri totale , cu 4,99 ‰; astfel activitatea de exploatare se caracterizeaza prin cea mai mare eficienta, deoarece indicatorul cheltuieli de exploatare la 1000 RON venituri din exploatare are valori inferioare indicatorului de eficienta a cheltuielilor totale (835,60 ‰ < 842,59 ‰, iar 872,77 ‰ < 2040,54‰) .

Indicatorul cheltuieli financiare la 1000 RON venituri financiare are valori cu mult superioare valorilor indicatorului de eficienta al cheltuielilor totale,cu toate astea a determinat cresterea eficientei cheltuielilor totale cu 55,22 ‰.

RATELE DE RENTABILITATE SI RISCUL FINANCIAR

1. Analiza efectului de levier operational

Interpretarea rezultatelor analizei:

Datorita cresterii cheltuielilor fixe in anul 2007, firma devine mult mai flexibila la variatiile pietei comparativ cu anul precedent ceea ce se reflecta intr-un levier operational mai mare 1.37 comparativ cu 1.08 inregistrat in 2006.

In dinamica, la cresterea volumului productiei cu 1%, rezultatul din exploatare se va mari cu 1.08 % si respectiv cu 1.37% pentru 2006.

2. Modelul efectului de levier financiar

Rata rentabilitatii economice, reprezinta randamentul economic al activelor si in general exprima capacitatea activelor de a genera un surplus in vederea remuneaarii aportorilor de capitaluri adica (proprietari, actionari, creditori). Astfel se considera ca intregul capital este investitiin active care genereaaa profit, iar rata rentabiliattii economice = Return On Assets:

= 698024/ 3469177 x 100=22.62%

Acest raport caracterizeaza randamentul cu care sunt utilizate activele, exprimand eficienta capitalului investit si in acest context factorii de crestere ai acestui randament rezulta din ecuatia Du Pont:

, in care:

= profitabilitatea cifrei de afaceri (adica profitul obtinut la un leu cifra de afaceri)

este exprimat in numar de rotatii active.

creste in 2007:

• prin cresterea profitabilitatii cifrei de afaceri

Cand sunt introduse si activele circulante, rezulta modelul multiplicativ:

, in care:

= profitabilitatea CA (Rata marjei nete),

= numar de rotatii a activelor circulante in CA,

= ponderea activelor circulante in total active (gradul de lichiditate al activelor).

Rata rentabilitatii financiare reprezinta capacitatea capitalurilor proprii de a crea un surplus dupa remunerarea capitalurilor imprumutate, surplus care va permite remunerarea actionarilor si asigurarea autofinantarii intreprinderii.

In consecinta se apreciaza ca aceasta rata (ROE = Return On Equity) exprima costul capitalului propriu si rezulta din raportarea rezultatului exercitiului brut sau net la capitalurile proprii:

=506566 / 1010552 x100= 60.29

- caracterizeza eficienta utilizarii .

Cresterea rentabilitatii financiare este determinata de o serie de factori care rezulta din acelasi model multiplicativ in care se introduc lanturi de rapoarte:

, in care:

= profitabilitatea CA;

= numar de rotatii a activelor circulante in CA;

= ponderea activelor circulante in activul total;

, raportul levierului financiar ( gradulde indatorare).

: 22.62 > 21

Chiar daca este pozitiv si asigura cresterea , trebuie apelat cu prudenta la indatorare, deoarece cresterea gradului de indatorare limiteaza independenta financiara si creste gradul de risc al . De aici se desprinde decizia strategica de finantare. In acest sens poate fi estimat un nivel optim al indatorarii pe baza unui care sa permita egalitatea .

Interpretare:

In primul exercitiu financiar, gradul de indatorare al intreprinderii este de 255% si exercita un efect de levier financiar pozitiv, egal cu 38.11% asupra intreprinderii, rata rentabiliatii este superioara ratei medii a dobanzii ceea ce reflecta faptul ca activitatea de exploatare este rentabila si intreprinderea poate suporta costul indatorarii, acest fapt are influenta si asupra ratei financiare care o depaseste pe cea economica.

In al doilea exercitiu financiar, gradul de indatorare este de 332% si exercita un levier financiar egal cu 54.53%, pozitiv asupra intreprinderii, situatie intalnita si in 2007cand inregistram o valoare a levierului financiar de 37.67%. Deci activitatea de exploatare este rentabila si intreprinderea suporta gradul indatorarii fara dificultati de natura financiara.

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE SI PERFORMANTELE INTREPRINDERII

1. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune

Interpretarea rezultatelor analizei:

Cifra de afaceri ararta ca valoarea afacerilor realizate de intreprindere cu tertii, ca urmare a exercitarii activitatii curente de productie si comercializare, a crescut cu 55,20%, ca rezultat al sporirii veniturilor din vanzarea marfurilor cu 80,49% si a productiei vandute cu 46,96%; tendinta crescatoare a cifrei de afaceri arata ca intreprinderea se afla in expansiune, consolidandu-si, in special, activitatea comerciala.

Marja comerciala a inregistrat o sporire de 68,55%, ca urmare a sporirii veniturilor din vanzarea marfurilor cu 80,40% si a cheltuielilor privind marfurile cu 84,97%

Productia exercitiului, indicator care dimensioneaza intreaga activitate realizata de intreprindere intr-un exercitiu, a inregistrat o majorare cu 46,74%,datorita: cresterii productiei vandute cu 46,96%, ceea ce indica faptul ca oferta de produse este bine absorbita de piata; scaderea soldului creditor al contului “Variatia stocurilor” cu 64,76%- un sold creditor inseamna o comercializare slaba a stocurilor de produselor finite si produse in curs de executie existente la inceputul lui 2007,care se concretizeaza in nevandabilitatea productiei.

Valoarea adaugata, ca indicator de eprformanta care exprima plusul de bogatie creat de intreprindere prin activitatea de exploatare, a inregistrat o crestere de 18,76%, motivata de majorarea tuturor elementelor ce o compun: se pare ca sporirea consumurilor intermediare (cu 61,65%) este intr-un ritm superior cresterii productiei exercitiului (cu 46,74%).

Excedentul brut din exploatare dovedeste faptul ca intreprinderea poate sa-si mentina activitatea, are capacitatea sa remunereze capitalurile avansate si, totodata, poate sa onoreze obligatiile fiscale, deoarece capacitatea de autofinantare derivate din activitatea de exploatare este in crestere cu 20,10%. Din analiza structurii excedentului brut din exploatare, observam ca valoarea adaugata este un motiv al evolutiei indicatorului, majorandu-se cu 18,17%. Efectul pozitiv exercitat de cresterea valorii adaugate, asupra soldului intermediar de gestiune analizat, a fost insa diminuat de cresterea cheltuielilor cu impozite, taxe si varsaminte assimilate cu 201,26% si a cheltuielilor cu personalul cu 10,14%.

Aceasta evolutia a avut influente favorabile asupra rezultatului din exploatare .Cresterea altor venituri din exploatare cu 339,14% detine ponderea majoritara in structura rezultatului din exploatare.

Rezultatul financiar este o pierdere atat in 2006, cat si in 2007. Cresterea semnificativa pierderii cu 946,78% a fost consecinta cresterii cheltuielilor financiare cu 44,81% si a scaderii in pondere mare a veniturilor financiare (cu 97,27%).

Rezultatul curent a sporit cu 6,28%, procentul mic fiind cauzat de cresterea pierderii financiare,dar si datorata cresterii rezultatului din exploatare cu 20,72%.

Absenta evenimentelor cu caracter extraordinar a lasat neinfluentat rezultatul net al exercitiului si a condos la egalitatea dintre rezultatul curent si rezultatul brut.

In mod succesiv,fiecare dintre aceste solduri intermediare de gestiune a influentat cresterea rezultatului net cu 6,67%, de la un exercitiu la altul al perioadei analizate. Cresterea rezultatului brut cu 6,28% a determinat o obligatie fiscala mai mare a acesteia cu 4,31%.