CEREREA DE MUNCA. TEORIA PRODUCTIVITATII MARGINALE A MUNCII

CEREREA DE MUNCA. TEORIA PRODUCTIVITATII MARGINALE A MUNCII

Pe piata bunurilor economice, o firma isi maximizeaza profitul atunci cand Cmg=Vmg.pe piata muncii, firma va obtine profitul maxim atunci cand cantitatea de munca angajata este aceea care presupune egalizarea Cmg al angajarii unui salariat in plus cu venitul suplimentar incasat de firma, ca urmare a productiei marginale realizate de pe urma angajarii lui (CmgL=VmgL).

Daca , prin angajarea unui lucrator in plus, firma realizeaza o productie a carei valoare pe piata este mai mare decat costul ocazionat de angajarea noului salariat, inseamna ca profitul firmei va creste, dar pe masura ce sunt angajati noi salariati (celelalte conditii ramanand constante, mai ales nivelul tehnologiei), functioneaza legea randamentelor marginale descrescande. Conform acestei legi, Vmg al firmei obtinut in urma angajarii de noi lucratori se va reduce din ce in ce mai mult pana la nivelul Cmg al angajarii. In acest moment firma va inceta sa mai angajeze noi lucratorideoarece cheltuielile ocazionate de angajarea unui lucrator in plus este mai mare decat venitul adus de acest lucrator, diminuand astfel profitul firmei.

Analiza C de munca presupune utilizarea unor indicatori:

-produsul fizic marginal al L = modificarea survenita in volumul fizic al productiei firmei ca urmare a modificarii cu o unitate a cantitatii de L utilizate;

-VmgL = produsul fizic marginal al L evaluat in preturile pietei; el semnifica C pt produsele firmei, iar C de munca este o cerere derivata din cererea pt produsele firmei;

-CmgL = costul suplimentar ocazionat de folosirea unui lucrator additional si este reprezentat de nivelul salariului nominal; la un nivel dat al salariului, curba ofertei de munca va fi identical cu cea a CmgL, reprezentandu-se printr-o dreapta paralela la abscisa.

In conditii de concurenta perfecta, graficul se prezinta astfel:

S

x

A CmgL = oferta de L

So

B

VmgL = cererea de munca ce deriva din

Cererea de bunuri economice

O Lo La Lb L

Pe masura ce creste numarul de angajati, VmgL creste si el, pana la punctul x , corespunzator unui numar de angajati egal cu Lo ; dupa acest punct, ca urmare a actiunii legii randamentelor descrescatoare, VmgL incepe sa scada, iar incasarile totale descriu o panta descrescatoare.

Profitul total va fi maxim la acel nivel al folosirii mainii de lucru la care CmgL=VmgL, si anume la acel nivel de ocupare egal cu La. La niveluri de ocupare mai reduse, cum ar fi de exemplu Lo, Vmg provenit din munca este mai mare decat Cmg, iar la niveluri de ocupare mai mari decat La, de exemplu Lb, CmgL>VmgL, iar in acest caz firma, daca isi pastreaza numarul de lucratori, nu mai obtine profit (ea va obtine profit numai daca reduce numarul de angajati).

In conditii de concurenta perfecta, nivelul salariuluide echilibru se determina la intersectia cubei cererii cu cea a ofertei de L. marimea salariului va fi egala cu valoarea productiei salariate de ultima persoana angajata si va fi egala cu Vmg realizat de aceasta. Intrucat Vmg se inscrie pe o panta descrescatoare, ultimul lucrator angajat va adauga mai putin venit suplimentar firmei decat lucratorul precedent.

In conditii reale insa, toti lucratorii din firma obtin un salariu egal cu Vmg al ultimului lucrator, ceea ce inseamna ca fiecare salariat va primi un salariu mai mic decat Vmg al muncii sale. Acest excedent formeaza surplusul firmei (supraprofitul) care reprezinta excedentul obtinut din diferenta dintre Vmg al fiecarui angajat si Vmg al ultimului lucrator. Concurenta dintre firme va determina ca acest supraprofit sa se diminueze pana la nivelul profiturilor normale.

Profitul maxim se obtine in situatia in care VmgL=CmgL. Firma aflata in conditii de concurenta perfecta nu poate controla nivelul pretului, deci al salariului, care se formeaza pe piata muncii (salariul este o variabila exogena)., dar ea poate ajusta cantitatea de munca pe care o angajeaza corespunzator evolutiei scazute a VmgL. Daca W muncii nu se modifica iar preturile bunurilor sunt constante, cresterea sau reducerea salariilor va det reducerea respectiv cresterea cererii de L.

S

S CmgL

VmgL

L

O QL

S VmgL

CmgL

S

S CmgL

S CmgL

O L L L QL

Modificarea nivelului salariului determina o deplasare de-a lungul curbei cererii de L (VmgL): cand salariul creste, cererea de L scade, iar caind salariul scade, cererea de L creste.

Modificarea WL ori modificarea cererii de bunuri, implicit nivelul preturilor acestora, va determina o modif a C de L (VmgL) ,care se va deplasa spre dreapta cand creste si spre stanga cand scade:

S

VmgL VmgL

a CmgL

S

c b CmgL

S

O Lc La Lb QL

Daca salariul scade de la nivelul S la nivelul S , firma va folosi mai multi lucratori pentru a-si spori ofertade bunuri, deplasandu-se de la punctul a la punctul b de-a lungul curbei VmgL.

Deoarece reducerea salariului va afecta toti lucratorii, atunci toate firmele din ramura vor proceda in aceeasi maniera: vor creste oferta de bunuri pe seama cresterii numarului de salriati.

Drept urmare, va creste oferta de bunuri a ramurii respective iar pretul si Vmg se vor reduce. In aceste conditii se produce o modificare a pozitiei curbei Vmg al firmei, care se va deplasa spre stanga, de la VmgL1 la VmgL2, iar nivelul ocuparii va ajunge in punctul c care este inferior punctului b.

Ca urmare a reducerii salariului si pretului bunurilor, curba cererii firmei pentru munca se va modifica dinspre punctul a spre punctul c . Astfel, curba cererii de munca a ramurii va fi reprezentata de suma curbelor cererii de L ale fiecarei firme si va fi mai putin elastica decat curba Vmg al firmei.