Definirea analizei. Tipuri de analiza economico-financiare

Definirea analizei. Tipuri de analiza economico-financiare

În spatiul socio-economic in care firma activeaza aceasta trebuie sa-si probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurenta si adaptarea performantei economico-financiare. Toate acestea se reflecta in eficienta activitatilor care au la baza determinari cantitativ-calitative ale factorilor de productie, randamente maxime ale utilizarii acestora.

Problema gestionarii si administrarii firmei indiferent de obiectul sau de activitate si de scopul propus, este deosebit de complexa. Constatarea diferentelor de performanta depinde de natura firmei si de sistemul instrumentelor utilizate in gestionarea patrimoniului, ceea ce presupune in mod necesar existenta analizei pentru cunoasterea starii economice si financiare a acestora pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru fundamentarea deciziilor operative, tactice si strategice privind alocarea, dimensionarea si utilizarea eficienta a resurselor, precum si aplicarea deciziilor si urmarirea realizarii acestora.

Analiza reprezinta o metoda de cercetare care consta in descompunerea sau desfacerea unui intreg (obiect, fenomen sau proces) in elementele sale componente, procedand la identificarea factorilor, cauzelor si conditiilor care le-au generat si respectiv influentat.

Analiza activitatii economico-financiare este disciplina care cerceteaza rezultatele activitatii economice, pe baza datelor obtinute in activitatea verigilor organizatorice ale economiei, factorii care le-au determinat si caile de imbunatatire a acestor rezultate din punct de vedere al eficientei consumului de resurse in concordanta cu scopul activitatii respective.

Analiza economico-financiara reprezinta un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe, in vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia economico-financiara a unui agent economic, identificarea factorilor, cauzelor si conditiilor care au determinat-o, precum si a rezervelor interne de imbunatatire a acesteia, din punctul de vedere al utilizarii eficiente a resurselor umane, materiale si financiare.

Diversitatea activitatilor desfasurate de catre o firma si varietatea situatiilor prin care aceasta trece, privind continutul, nivelul si caracteristicile performantelor economico-financiare ale acesteia presupun necesitatea utilizarii mai multor tipuri de analiza, care pot fi structurate dupa mai multe criterii astfel:

1.Dupa raportul dintre momentul in care se efectueaza analiza si momentul desfasurarii fenomenului

a) analiza post-factum, postoperativa sau analiza realizarii obiectivelor;

b) analiza previzionala sau prospectiva.

Analiza post-factum, postoperativa sau analiza realizarii obiectivelor constituie un instrument de supraveghere si de reglare a modului de functionare a firmei. Notiunea de post-factum defineste o activitate, proces sau eveniment care a avut loc sau care s-a incheiat, analiza acestuia efectuandu-se ulterior producerii lui.

Analiza realizarii obiectivelor presupune cercetarea rezultatelor unei activitati potrivit relatiilor cauzale, relevarea modului de executare a obiectivelor autoprogramate. Chiar si simplul motiv de a cunoaste daca fenomenul produs s-a incadrat sau nu in limitele normale presupune analiza lui dupa ce a avut loc. Oportunitatea cunoasterii este data si de necesitatea evaluarii si actiunii imediate sau dupa un interval de timp mai mare sau mai mic.

Analiza post-factum presupune cercetarea unor fenomene incheiate, a modului de realizare a unor obiective pe baza descom- punerii in elemente si a stabilirii factorilor. Ca tip de analiza post-factum care se poate imbina cu analiza prospectiva este analiza-diagnostic, prin care se obtin aprecieri asupra ansamblului unei intreprinderi, asupra unei subdiviziuni organizatorice sau asupra unei probleme. Analiza-diagnostic presupune stabilirea punctelor tari si a celor slabe ale activitatii firmei, a perturbatiilor care au avut loc.

Analiza previzionala sau prospectiva presupune determinarea evolutiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetarii elementelor si factorilor care-l determina. Analiza previzionala constituie o etapa premergatoare, hotaratoare strategiei activitatii economice. Ea este utilizata de catre centrele de decizie economica pentru stabilirea obiectivelor ce se au in vedere a fi atinse intr-o perioada viitoare. În conditiile economiei de piata, angajarea unei investitii presupune in mod obligatoriu elaborarea de scenarii prin care se previzioneaza rezultatele viitoare ale realizarii acesteia.

Analiza post-factum priveste trecutul si prezentul, iar analiza previzionala priveste viitorul. Daca separam prezentul de trecut, se mai poate crea o categorie si anume cea a analizei concomitente sau curente. Notiunea de analiza concomitenta apare daca sectionam un fenomen si-l urmarim pe fragmente (cum este cazul ritmicitatii productiei), dar consideram fenomenul ca un tot unitar. Daca raportam insa analiza la fiecare fragment, este evident ca vom avea de-a face cu tipul de analiza post-factum, indiferent de diviziunea de timp la care ne referim.

Între cele doua tipuri de analiza, analiza post-factum si analiza previzionala, exista o serie de particularitati determinate de faptul ca analiza post-factum se bazeaza pe variabile certe,cunoscute, pe cand analiza previzionala se bazeaza pe variabile presupuse, incerte. De aici rezulta deosebiri de ordin metodologic datorate faptului ca analiza activitatii economico-financiare studiaza o singura varianta a fenomenului, si anume cea de executie, predominand legaturile de tip determinist, in timp ce analiza previzionala studiaza mai multe variante aparand frecvent legaturi de tip stocastic.

2.Din punct de vedere al urmaririi insusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative ale fenomenelor:

a)analiza calitativa;

b)analiza cantitativa

Analiza calitativa urmareste esenta fenomenului, insusirile sale de baza, factorii care sunt de aceeasi natura cu fenomenul si il determina. Potrivit principiului descompunerii se trece de la o analiza mai putin profunda catre alta mai profunda (metoda "top-down"). Cu alte cuvinte, se petrece un proces de "purificare" trecand de la factori calitativi mai putin puri catre factori mai puri. Rolul analizei calitative il constituie elaborarea de modele in care sunt prinse elementele esentiale ale fenomenului.

Analiza cantitativa presupune cercetarea fenomenului prin determinari cantitative exprimate prin marimi fizice (greutate, grad, suprafata, volum, numar, durata etc.). În analiza cantitativa determinarea   modificarii fenomenelor si masurarea influentei factorilor se realizeaza tot mai mult prin aplicatiile metodelor matematice moderne. Este de necontestat ca succesul aplicarii metodelor matematice in cuantificarea fenomenelor economice, a influentelor diferitilor factori este conditionat de modelarea proceselor economice pe baza analizei calitative.

Campul de aplicare a metodelor matematice este creat de analiza calitativa ceea ce inseamna ca acesta trebuie sa devanseze analiza cantitativa. Nu ar avea sens incercarea de promovare a unor produse pe o piata sau alta fara a lua in considerare factorii demografici, de cultura si credinta, nivelul de dezvoltare, factorii climaterici. Exista suficiente exemple din care rezulta ca solutiile oferite de metodele matematice nu au putut fi aplicate in practica datorita unor vicii ale modelarii generate de insuficientele analizei calitative.

3.Dupa nivelul la care se desfasoara analiza:

a) analiza microeconomica;

b)analiza mezoeconomica;

c)analiza macroeconomica;

d) analiza mondoeconomica.

Analiza microeconomica este aceea care se desfasoara la nivelul agentului economic, respectiv la nivelul firmei (societati, regii, corporatii, holdinguri etc.). Analiza microeconomica studiaza comportamentul individual sau al intreprinderilor in activitatea economica si rezultatele obtinute, releva factorii care determina orientarea in investirea capitalului sau, in utilizarea resurselor, in crearea si fabricarea produselor, in asigurarea eficientei economico-financiare etc.

Analiza microeconomica pune in evidenta comportamentul firmei privind realizarea produselor, lucrarilor si prestarilor de servicii conform obiectului de activitate, in raport cu obligatiile ce rezulta din contractele incheiate cu beneficiarii, performantele economico-financiare etc.

Analiza mezoeconomica studiaza fenomenele si procesele la nivelul sectorului sau al ramurii de activitate in scopul evidentierii pozitiei firmei pe piata, a capacitatii concurentiale a acesteia si pune accent deosebit pe conditiile de piata, pe evolutia acesteia dar si pe corespondenta dintre resurse si nevoi pe orizontala unui intreg sector productiv si/sau prestator de servicii.

Analiza macroeconomica studiaza fenomenele la nivelul economiei nationale (conjunctura interna, legislatie si reglementari, factori demografici, factori de cultura si credinta, nivel si dezvoltare, probleme sociale, factori climaterici etc.), operand preponderent cu marimi globale sau agregate ca de exemplu: produsul national brut, rata medie a rentabilitatii pe sector de activitate etc. Acest tip de analiza masoara rezultatul muncii intregii economii si incearca sa fixeze traiectorii de evolutie macroeconomica, in raport cu una sau mai multe obiective stabilite.

Analiza mondoeconomica devine din ce in ce mai importanta conform unor studii actuale dar si de perspectiva care vor arata care sunt tendintele si dimensiunile internationalizarii, globalizarii si mondializarii. Utilizarea acestei analize in aceste conditii presupune utilizarea unor indicatori ce trebuie adaptati la scara mondiala lucru ce determina imprumuturi metodologice importante din diverse domenii.

4.Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor:

a) analiza statica;

b) analiza dinamica.

Analiza statica studiaza fenomenele, elementele si factorii care le influenteaza la un moment dat, punand in evidenta pe baza relatiilor existente intre acestea, o anumita pozitie a fenomenului supus analizei. Notiunea de static nu este legata de natura fenomenului, ci de modul de efectuare al analizei deoarece fenomenele economice prin natura lor nu pot fi statice.

Analiza dinamica este legata de variabila timp cercetand fenomenele si procesele economice in miscarea si evolutia lor si releveaza pozitia lor in diferite momente ale evolutiei lor. Pe baza analizei dinamice se stabilesc factorii care au determinat aceste schimbari, precum si tendintele evolutiei lor viitoare.

5.În functie de orizontul de timp pe care se cerceteaza fenomenul:

a) analize pe termen scurt;

b)analize pe termen mediu ;

c) analize pe termen lung.

Analiza pe termen scurt priveste o perioada de pana la 1 an (zile, saptamani, decade, luni, trimestre, semestre) si opereaza preponderent cu modele de tip determinist. Acest tip de analiza serveste managementului firmei pentru conducerea operativa a activitatii pe o perioada de timp de pana la 1 an.

Analiza pe termen mediu se intinde pe o perioada intre 1-3 ani si combina modele de tip determinist cu cele de tip stocastic, determinand pe baza unei riguroase analize a obiectului analizei, posibile cai de realizare pe termen mediu ale acestuia.

Analiza pe termen lung depaseste perioada 1-3 ani si utilizeaza modele de tip statistic sau stocastic. În tarile dezvoltate cu economie de piata analiza macroeconomica pe termen lung opereaza cu modele in care intervalul de timp analizat este de 3-5 ani.

6.Dupa criteriile de studiere a fenomenelor:

a)analiza economica;

b)analiza financiara;

c) analiza economico-financiara;

d)analiza tehnico-economica;

e)analiza socio-economica;

f)analiza ecologico-economica etc.

Analiza economica se refera la fenomene economice si opereaza cu notiuni, modele si instrumente specifice domeniului economic.

Analiza financiara vizeaza fluxurile financiare care se formeaza la nivelul unei firme, modul de gestionare si plasare a capitalurilor.

Analiza economico-financiara trateaza corelatiile dintre activitatea economica (de exploatare) si cea financiara (analiza riscului financiar trebuie corelata cu analiza riscului de exploatare).

Analiza tehnico-economica imbina latura economica cu cea tehnica. Ca exemplu putem aminti actiunea de crestere a productiei fizice care este rezultatul unei analize tehnico-economice efectuate de specialisti in domeniul economic si tehnic.

Analiza socio-economica este necesara in orice activitate social-umana care apare intr-o dubla ipostaza-consumatoare de resurse si producatoare de efecte.

Analiza ecologico-economica (eco-economica) reflecta legaturi dintre starea si dinamica firmei si elementele definitorii ale mediului inconjurator.

7.Dupa delimitarea obiectivului analizei:

a)analiza pe ramuri (industrie, transporturi, constructii agricultura etc.);

b) analiza pe unitati organizatorice (societati comerciale, filiale, trusturi, centrale etc.)

c)analiza pe probleme (profit, patrimoniu si echilibru financiar, riscul financiar, costuri, productivitatea muncii, productie neta, cifra de afaceri, valoare adaugata etc.).

8.Dupa pozitia analistului:

a)analiza interna;

b)analiza externa.

Analiza interna are un caracter practic si se realizeaza din interiorul firmei, iar analistul are o pozitie favorabila deoarece beneficiaza de o serie de informatii despre firma analizata, iar pe baza acestor informatii el poate constata starile de dezechilibru din diferite domenii ale activitatii firmei precum si cauzele acestora si nu in ultimul rand masurile de remediere. Aceste analize sunt necesare conducerii intreprinderii pentru cunoasterea starii de fapt reflectate prin nivelul performantelor economico-financiare si indeplinirea pe aceasta baza a controlului privind modul de realizare a sarcinilor programate, cat si pentru fundamentarea activitatii viitoare. Pentru fundamentarea deciziilor economice si financiare diferitele categorii de utilizatori folosesc informatii financiare dar si informatii oferite de evidenta contabila, statistica si operativa a firmei.

Analiza externa se efectueaza de partenerii externi care cauta sa-si formeze o opinie despre situatia economico-financiara a firmei (procedura utilizata de banci pentru studierea cererilor firmelor privind acordarea de credite, care urmaresc capacitatea acestora de a achita obligatiile). Partenerii de afaceri (furnizori, clienti etc.), statul reprezentat prin autoritatile locale, guvern si organizatiile cvasiguvernamentale, dar si organele de urmarire penala sau instantele de judecata sunt interesate sa-si formeze o imagine asupra dezvoltarii viitoare a afacerilor firmei, situatiei economico-financiare si securitatii financiare a acesteia.

Gama criteriilor de clasificare a tipurilor de analiza economica nu este epuizata. Pentru buna cunoastere a evolutiei fenomenelor si proceselor economice, in procesul de analiza este necesara imbinarea tuturor tipurilor de analiza in vederea fundamentarii stiintifice a deciziilor de reglare si optimizare a performantelor economico-financiare ale firmei.