Factori si motivatii ale implicarii statului in economie

Factori si motivatii ale implicarii statului in economie

In conditiile dezvoltarii postbelice, statul si-a diversificat functiile economice, activitatea sa fiind prezenta in toate sferele reproductiei sociale. Statul actioneaza in scopul reglementarii activitatii agentilor economici. Datorita mediului economic, caracterizat printr-un ansamblu de interese diferite, apar numeroase dificultati in realizarea echilibrului economic general. In acest context trebuie analizate extensiunea si amploarea obiectivelor interventiei statului, natura si activitatile specifice acestuia, precum si calitatea performantelor sale.

Interventia statului in economie se datoreaza unor factori reali si importanti: progresul factorilor de productie, cerintele promovarii stiintei si tehnologiei, complexitatea crescanda a economiei s.a., precum si implicarea crescanda a factorului subiectiv in desfasurarea vietii sociale.

In principal, o asemenea tendinta este determinata de urmatorii factori:

a)     Asigurarea echilibrului si stabilitatii economiei. Inca din anii ’30, statul si-a asumat o responsabilitate majora din punct de vedere al asigurarii unui inalt nivel de ocupare a fortei de munca, reducerii dezechilibrelor sociale si restabilirii echilibrului economiei;

b)     Insuficienta initiativei private in unele domenii de activitate de interes general. Datorita necesitatii sustinerii unui volum important de investitii, a rentabilitatii relativ reduse precum si unui grad ridicat de incertitudine in ceea ce priveste recuperarea cheltuielilor, interesul initiativei private in aceste domenii( cercetarea stiintifica s.a.) este sensibil diminuat. De asemenea, statul intervine in directia satisfacerii unor nevoi de baza ale societatii prin elaborarea unor programe agricole, energetice s.a.;

c)      Satisfacerea nevoilor colective ale societatii prin asumarea de catre stat a unor responsabilitati aditionale in ceea ce priveste sistemul de asigurari sociale, programele de asistenta sociala, programele de asistenta medicala si sociala, programele educationale s.a.;

d)     Finantarea de catre stat a cheltuielilor pentru apararea nationala;

e)     Tendinta de extindere si amplificare a externalitatilor. O externalitate constituie un efect colateral al productiei si consumului, cu consecinte pozitive sau negative ( poluarea). Prin prisma acestor consecinte, statul incurajeaza activitatile care creeaza beneficii externe, limitand, in acelasi timp, actiunile generatoare de cheltuieli externe. Majoritatea statelor lumii acorda o atentie deosebita problemei poluarii, alocand fonduri importante in scopul prezervarii mediului;

f)      Necesitatea ca statul sa incurajeze producerea unor bunuri economice de calitate in conformitate cu aspiratiile consumatorului si sa descurajeze consumul de produse daunatoare. In acest scop, un rol important il exercita formarea educatiei consumatorilor, constituirea unui comportament adecvat, cu predilectie in randul acelor categorii de oameni care, prin prisma unui nivel mai scazut al veniturilor, sunt mai putin susceptibili de a lua decizii corecte in legatura cu bunurile consumate;

g)     Preocuparea statului de a asigura o ordine de drept corespunzatoare etapei respective de evolutie economica. Pe masura evolutiei vietii economice se resimte necesitatea adaptarii permanente la cerintele noi, ceea ce determina aparitia formelor juridice corespunzatoare. Rolul ordinii de drept consta tocmai in asigurarea unui cadru normal de desfasurare a activitatii economice. Statul este acela care, alaturi de celelalte subiecte de drept public, creeaza si perfectioneaza permanent cadrul juridic necesar, instituind regimul legiuitor.

h)     Modificarile intervenite in conjunctura economiei mondiale. Printr-o politica adecvata, statul poate stimula participarea agentilor economici la fluxurile economice internationale, transformand acest factor intr-un element potentator al dezvoltarii nationale.

In fine, este necesara aprecierea diferentiata a rolului economic al statului de la o tara la alta, de la o perioada la alta. In acest sens, sunt recunoscute mai multe considerente: traditii istorice, forma de organizare statala, marimea geografica, populatia, potentialul economic, ponderea sectorului de stat s.a.

Un element distinct il constituie criteriile de apreciere a interventiei economice a statului. In principiu, criteriul reprezentativ il constituie capacitatea de a preveni aparitia unor dezechilibre in domeniul finantelor publice, cresterii preturilor, somajului, deficitului extern.