Politica promotionala si de stimulare a exporturilor

politica promotionala si de stimulare a exporturilor

Politica comerciala promotionala poate fi definita ca un ansamblu de mecanisme si instrumente specifice, cu caracter tactic, utilizate la nivel macro- si micro-economic in scopul cresterii si diversificarii exporturilor in concordanta cu obiectivele strategice urmarite. Aceasta politica urmareste asigurarea unei complementaritati intre export si import, in sensul cresterii exporturilor si limitarii/substituirii importurilor. Aceasta dezvoltare a exportului este benefica atat pentru economia nationala, cat si pentru fluxul comertului mondial. Dintre avantajele pe care le poate genera cresterea exporturilor amintim: imbunatatirea structurii productiei interne, antrenarea in competitie cu altii, valorificarea productiei sectoarelor traditionale, posibilitatea modelarii ofertei de export, etc.

Paralel cu cresterea fluxului comercial international si cu accentuarea concurentei pe piata mondiala au sporit preocuparile legate de promovarea si stimularea exporturilor, ca si componenta a politicii comerciale a unui stat. In literatura de specialitate apare o diferentiere a acestor instrumente in doua categorii: masuri promotionale si masuri de stimulare .

1 Masuri promotionale

Aceste masuri sunt in mare parte instrumente ale marketingului international, care vizeaza atragerea de clienti potentiali, precum si transformarea acestora in clienti fideli.

Tot mai mult se vehiculeaza, in cadrul relatiilor economice internationale, intrebarea cine sa faca aceasta promovare a exporturilor. Cei raspunzatori de acest lucru pot fi considerati  pe de o parte, importatorii si exportatorii (care trebuie sa fie promotorii acestei actiuni), si pe de alta parte comerciantii si societatea in ansamblul ei. Modul cum este facuta aceasta promovare, si implicit marketingul depinde in primul rand de nivelul de dezvoltare al firmei.

Impactul pe care il are un produs pe o piata externa depinde de componentele politicii de promovare folosite:

sfera de cuprindere a promovarii: micro sau macroeconomica

localizarea promovarii: in economia nationala sau in afara ei

modul de comercializare: retea proprie, prin intermediari, vanzare directa, etc.

instrumentele folosite: reclama in mass-media, vanzare personala, publicitate, relatii publice, targuri si expozitii, desing-ul produsului si ambalajului, etc.

Trebuie precizat ca, indiferent de mijloacele, tehnicile sau locul desfasurarii, promovarea are un scop bine definit: de a atrage clientul si de a impinge produsul catre acesta. De obicei, aceste masuri luate la nivel macro si micro-economic cuprind:

negocierea si incheierea de acorduri, tratate comerciale si de cooperare, care sa ofere cadrul general de desfasurare a relatiilor dintre firme apartinand unor state diferite

participarea sau organizarea de targuri si expozitii internationale

asigurarea de reprezentante comerciale in diferite tari, cu scopul de a facilita contactul cu piata, cu produsele si cu firmele din strainatate

realizarea de publicitate externa pentru produsele nationale

prestarea unor servicii de informare a clientilor externi

asigurarea serviciilor de consultanta si asistenta de specialitate

organizarea de conferinte, seminarii pentru discutarea unor probleme care sa ajute promovarea produsului pe piata externa

marca de fabrica si comert

asigurarea unei bune retele de service

instituirea unui sistem de leasing pentru produsul in cauza

dezvoltarea unei marci de fabrica, comert.

Indiferent de forma pe care o imbraca aceste masuri promotionale intotdeauna se iau in calcul si influenta factorilor promotionali care tin de:

produs: raportul calitate-cost, designul, ambalajul, marca comerciala sau de fabrica, pretul promotional, merchandising-ul

campania promotionala: textul mesajului promotional, sloganul, ilustratia si coloritul, ambalajul.

Politica de produs aplicata de firma care vrea sa desfasoare o campanie promotionala pe piete externe trebuie sa tina cont si de ciclul de viata al produsului. Astfel, trebuie vazut daca ne gasim in situatia de a lansa pe piata un produs nou, sau daca trebuie sa ne adaptam produsul la piata respectiva (toate acestea trebuie corelate si cu pretul produsului). Un alt element care potenteaza intrarea unui produs pe piata externa este reteaua de distributie folosita: en-grosisti, detailisti, vanzarea prin reprezentanti, vanzare directa, etc.

Plecand de la cele aratate anterior putem afirma ca principalele tehnici si instrumente de promovare folosite in cadrul relatiilor economice internationale sunt:

publicitatea

relatii publice

targuri si expozitii internationale

asigurarea unui service de calitate

servicii de consultanta

utilizarea unor marci de fabrica si de comert

organizarea de conferinte si seminarii pe diferite teme

asigurarea unui sistem eficient de leasing. 

2 Masuri de stimulare a exporturilor

Masurile de stimulare a exporturilor sunt masuri luate la nivel macroeconomic, care vizeaza cresterea competitivitatii marfurilor destinate exportului, precum si sporirea gradului de cointeresare a producatorilor si exportatorilor in vederea cresterii exporturilor. Aceste masuri care se doresc a fi elemente de influentare pozitiva a exportatorului, exercita anumite efecte asupra politicii comerciale. In primul rand, ele asigura un regim preferential pentru activitatea de export; aceasta inseamna de fapt un efort facut de stat pentru a asigura competitivitatea produselor autohtone pe piete externe. In al doilea rand, ele vor fi aplicate mai ales in domeniile in care exista o concurenta mare pe piata externa, sau in situatia in care anumite tari beneficiaza de avantajele date de resursele de care dispun.

Principalele categorii de mecanisme pe care statul le are la dispozitie pentru a stimula exporturile sunt:

de natura bugetara

de natura fiscala

de natura financiar-bancara

de natura valutara.

2.1 Masuri de stimulare a exporturilor de natura bugetara

Subventiile directe de export - sunt sume de bani pe care statul le acorda firmelor care produc pentru export, pentru a le acoperi o parte din costurile de productie, in situatia in care preturile acestor produse sunt mai mari decat preturile de pe piata mondiala. Subventiile de export prezinta, in general, doua caracteristici: in primul rand ele vizeaza obtinerea unui anumit pret pentru un contract de export, mai repede decat asigurarea unui anumit volum al vanzarilor la export; in al doilea rand, in general cuantumul subventiei este fixat nu inainte, ci dupa ce a fost asigurat un anumit contract de export si s-a negociat un pret intre firma exportatoare si cea importatoare[2]. Trebuie precizat faptul ca acest tip de subventie, care se concretizeaza intr-o scadere artificiala a pretului de export, afecteaza negativ termenii schimbului natiunii exportatoare, favorizand consumatorii straini in detrimentul celor nationali care vor suporta subventia. In general, subventionarea directa poate influenta in mod diferit economia unei tari: in mod pozitiv, atunci cand au fost stimulate exporturile ramurilor moderne, purtatoare de progres tehnic, si in mod negativ, daca au fost stimulate ramuri aflate in declin. Aceste facilitati se pot acorda selectiv pentru industriile in declin (mai ales in tarile dezvoltate), ramurile strategice, domeniile in care statul se confrunta cu probleme sociale (ocuparea fortei de munca), etc. Dincolo de efectele pozitive (cresterea incasarilor valutare, restructurarea economiei nationale) aceste masuri pot genera o serie de consecinte negative: concurenta neloiala fata de tara importatorului, mentinerea unuor industrii depasite, etc.

Primele directe de export - sunt sume de bani acordate de catre stat unor firme exportatoare, ca  recompensa pentru un anumit volum al exportului sau pentru anumite produse exportate (de exemplu: produse cu un inalt grad de prelucrare). Motivatia acordarii acestor prime nu este rentabilizarea productiei, ci cresterea volumului acesteia, precum si modificarea structurii si orientarii fluxului comercial (de exemplu: se acorda prime pentru un anumit volum de marfuri exportate in UE).

Subventiile indirecte la export imbraca forma unor servicii de prospectare a pietei, asistenta tehnica de specialitate, organizarea de targuri si expozitii si acordarea de facilitati privind participarea la acestea, deschiderea de reprezentante comerciale in alte tari, etc., servicii suportate in intregime sau partial de catre stat. In practica internationala, aceste subventii se adreseaza mai ales firmelor mici si mijlocii, care nu dispun de un suport financiar adecvat intrarii pe o piata noua.

2.2 Masuri de stimulare a exporturilor de natura fiscala

Acestea se concretizeaza intr-o serie de facilitati, adica reduceri sau eliminari de taxe fiscale, astfel incat sa se obtina o competitivitate mai mare a produsului printr-un pret mai mic. Astfel deosebim doua mari categorii de facilitati: facilitati fiscale pentru marfurile exportate si facilitati fiscale acordate firmei exportatoare.

a) Facilitatile fiscale pentru marfurile exportate - imbraca forma unor reduceri sau restituiri ale impozitelor pe circulatia marfurilor. Aceste facilitati vor fi cu atat mai mari cu cat produsul inglobeaza o cantitate mai mare de munca nationala.

Tot in aceasta categorie intra si importul cu scutire conditionata de plata taxelor vamale, asa-numitul drawback. Este vorba de importul unor produse, de obicei subansamble, care urmeaza sa fie incorporate in produsele destinate exportului. Drawback-ul - reprezinta rambursarea taxelor, impozitelor si altor prelevari, suportate anterior de exportator pentru importul unor materii prime, materiale, produse semifinite care vor fi incorporate sau transformate in produse destinate exportului.

Importul cu scutire conditionata de plata taxelor vamale (cunoscuta in Romania sub denumirea de perfectionare activa) - se deosebeste de drawback prin faptul ca importul de produse care vor intra in componenta unor marfuri destinate exportului va fi scutit de plata taxelor vamale. In Romania, aceasta operatiune imbraca doua forme: perfectionare activa cu suspendarea taxelor vamale (PAS) - cand importul temporar este scutit de plata taxelor vamale si perfectionare activa cu restituirea taxelor vamale (PAR) - cand la importul temporar se platesc taxe vamale, dat care vor fi restituite la un anumit interval de timp. Aceste masuri vor fi aplicate in functie de: importanta exportului respectiv in structura productiei nationale, crearea de noi locuri de munca, incorporarea unei cantitati mai mari de manca nationala in produsul destinst exportului, etc.

b) Facilitatile fiscale acordate exportatorilor - imbraca forma unor reduceri fiscale acordate firmei exportatoare, dintre care amintim: reducerea impozitului pe profitul obtinut din export, reducerea diferitelor impozite suportate de firma, etc. Aceste masuri sunt considerate ca avand rolul de a spori gradul de cointeresare a exportatorului si de creste rentabilitatea firmei de export.

2.3 Masuri de stimulare a exporturilor de natura financiar - bancara

Sunt acele masuri care vizeaza indeosebi finantarea exporturilor. Aceste masuri sunt larg practicate in lume, apreciindu-se ca au efecte pozitive atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Din aceasta categorie fac parte: creditele de export si asigurarea si garantarea acestora.

a) Creditele de export - sunt creditele instituite pentru a finanta o parte din valoarea exportului. Din aceasta categorie fac parte: creditul cumparator, creditul furnizor si liniile de credit (vezi capitolul referitor la finantarea relatiilor economice internationale).

b) Asigurarea si garantarea creditelor - constituie o parghie importanta de cointeresare a exportatorilor, de a efectua livrari pe credit in strainatate.

2.4 Masuri de stimulare a exporturilor de natura valutara

Sunt utilizate pe scara larga in economiile dezvoltate, avand ca  principal scop cresterea competitivitatii si cointeresarii exportatorilor. Instrumentele utilizate in acest domeniu sunt: primele valutare si deprecierea monedei nationale.

a) Primele valutare - sunt primele obtinute de catre exportatori, cu ocazia schimbarii valutei straine obtinuta din export pe moneda nationala, la un curs de schimb mai avantajos (curs cu prima) decat cursul oficial.

b) Deprecierea monedei nationale - este o metoda de stimulare a exporturilor numai in masura in care: pe de o parte deprecierea monedei nationale in raport cu cea straina se produce intr-un ritm mai accelerat decat scaderea puterii interne de cumparare si pe de alta parte cererea externa pentru marfurile de export este elastica fata de pret. Aceasta metoda este mai putin practicata deoarece inrautateste rata de schimb a tarii respective, si astfel poate deteriora pozitia acesteia in sistemul economiei mondiale.

  Autoevaluare:

1. Care sunt principalele instrumente de promovare a exporturilor

2. Prezentati masurile de stimulare a exporturilor de natura fiscala

3. Definiti drawback-ul.

4. Ce sunt primele directe de export?

5. Prezentati corelatia dintre deprecierea valutara si puterea de cumparare.

Referate propuse:

1. Incidenta masurilor de stimulare de natura valutara asupra economiei Romaniei in perioada 1990 - 2004.

2. Clauza natiunii celei mai favorizate si clauza regimului national.

3. Perfectionarea activa si perfectionarea pasiva - forma de stimulare a exportului.

Bibliografie:

1. Patriche, Dumitru - Politici, programe, tehnici si operatiuni de comert, Ed. Economica, Bucuresti, 2003

2. Popa, Ioan - Tranzactii de comert exterior, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

3. Suta, Nicolae (coordonator) - Comertul exterior si politica comerciala a Romaniei in perioada de tranzitie la economia de piata, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

4. Suta, Nicolae (coordonator) - Comert international si politici comerciale contemporane, Ed. Eficient, Bucuresti, 2000

Intrebari de autoevaluare:

Trasaturile politicilor comerciale contemporane.

Taxele vamale - concept, tipologie.

Formele teritoriului vamal.

Bariere netarifare care implica o limitare cantitativa a importurilor.

Instrumente netarifare care implica o limitare prin preturi.

Obstacolele tehnice

Principalele masuri promotionale pentru stimularea exportului

Masuri de stimulare a exportului de natura bugetara.

Masuri de stimulare a exportului de natura fiscala.

Stimularea exportului prin instrumente valutare.