CONTABILITAEA DECONTARILOR CU FURNIZORII

Argument

Ma numesc in calitate de absolvent a clasei a XII - a am ales in vederea sustinerii examenului de competente profesionale lucrarea de specialitate pentru a obtine certificatul de competente profesionale,cu tema :,,Contabilitatea decontarilor cu furnizorii la S.C. ALBUS ABC SRL Am optat pentru a realiza lucrarea cu tema: "CONTABILITATEA DECONTARILOR CU FURNIZORII", deoarece in perioada practicii la unitati am luat parte la realizarea documentelor in aceasta ramura a contabilitatii.

Datorita caracterului sau practic contabilitatea a devenit unul din instrumentele importante de gestiune a afacerilor fiind pe buna dreptate principala sursa de informatii necesare procesului de conducere.

Ca tehnica de lucru contabilitatea constituie ca un ansamblu coerent de procedee si tehnici axat pe socoteala scrisa a actelor si faptelor ce produc modificari asupra patrimoniului intreprinderii. Este o disciplina functionala in cadrul sistemului stiintelor economice funizand cea mai mare parte a informatiilor privind modul de gestionare a resurselor si utilitatilor de la nivelul micro si macroeconomic.

Astfel, noua, ne revine o sarcina de mare raspundere in ceea e priveste culegerea, prelucrarea, verificarea si stocarea informatiilor economice. Aceasta se poate realize numai printr-o temeinica pregatire teoretica - metodologica dar mai ales prn stapanirea pana la cel mai mic detaliu a intrumetarului tehnico- aplicativ al contabilitatii.

In acest context lucrarea de fata prezinta cele mai semnificative probleme in decontarea cu funizorii cuprinzand: bazele contabilitatii, contabilitatea financiara respective contabilitatea si fiscaliatea.

Prezenta lucrare se bazeaza pe cunostintele teoretice accumulate la cursurile scolare si cele practice, de la orele de practica productiva.

Orice unitate patrimoniala, indiferent de specificul acesteia pentru a-si realiza obiectul de activitate, efectueaza multiple operatii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii. In acest context se deruleaza diverse tranzactii privind activitatea curenta a activitatii care necesita realizarea unor legaturi cu diversi furnizori. In cadrul contabilitatilor decontarilor privind datoriile comerciale se inregistreaza operatiile economico - financiare referitoare la cumpararea de bunuri (aprovizionarea de active circulante sau imobilizate) lucrari exectuate servicii prestate si alte operatii efectuate de regula in baza unor contracte incheiate cu diverse personae.

In realizarea si verificarea lucrarii doamna prof. Anton Floare a fost cea care a avut sarcina de a ma supraveghea, deaceea as dori sa-i multumesc, dansa fiind una din persoanele care contribuie la formarea noastra.

CAPITOLUL I.

1. Scurt istoric al firmei

Pentru prezentarea lucarii mele practice, am ales societatea S.C. ALBUS ABC S.R.L. tinand cont si de tema lucrarii mele "CONTABILITATEA DECONTARILOR CU FUNIZORII"

Prezentarea generala a societatii ALBUS ABC

Societatea comerciala ALBUS ABC SRL s-a constituit in anul 1995, este persoana juridica romana cu capital integral privat si isi desfasoara activitatea conform legislatiei romane si a statutului intocmit de administrator in calitate de asociatul unic.

Sediul societatii se afla in localitatea Salonta strada Tincii nr.14 judetul Bihor. Societatea este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului, sub numarul: J05/96/1995, iar codul unic de inregistrare atribuit societatii este R 3651224.

Capitalul social este de 2.000 lei, in numerar, format din 40 parti sociale a cate 50 lei fiecare.

Durata de functionare a societatii comerciale este nelimitata incepand cu data inmatricularii in Registrul Comertului.

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand acesta incepe la data infiintarii, respectiv inmatricularii, potrivit legii, la oficiul registrului comertului.

Obligatiile sociale sunt garantate cu capitalul social, iar asociatul unic raspunde in limita sumei reprezentand partile sociale pe care le detine, aceasta fiind o caracteristica a formei juridice pe care o are unitatea, de societate cu raspundere limitata .De asemenea patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale asociatului unic. Un creditor al acestuia poate formula pretentii numai asupra partii din beneficiul societatii ce i se va repartiza sau cotei parti cuvenite acestuia, prin lichidarea societatii efectuate in conditiile statutului societatii.

Dizolvarea societatii comerciale are loc in urmatoarele situatii:

imposibilitatea realizarii obiectului de activitate;

pierderea a cel putin ˝ din capitalul social, dupa ce s-a utilizat fondul de rezerva, daca asociatul unic nu decide completarea capitalului social, ori reducerea lui la capitalul ramas;

hotararea asociatului unic, cand acesta constata ca functionarea societatii comerciale nu mai este posibila ;

in caz de faliment;

in orice alte situatii, pe baza hotararii asociatului unic.

In caz de dizolvare, societatea comerciala va fi lichidata. Lichidarea se face de lichidatori in conditiile legii.

Conducerea ,administrarea si organizarea societatii

Societatea comerciala ALBUS ABC isi desfasoara activitatea in conditiile aplicarii legilor in vigoare cu privire la organizarea si conducerea societatii si statutul intocmit de asociatul unic.

Asociatul unic decide asupra intregii activitati a societatii comerciale, exercitand atributiile adunarii generale prevazute de legea nr. 31/1990 :

aproba bilantul si stabileste beneficiul net;

desemneaza cenzorii, ii revoca si le da descarcarea de activitatea desfasurata;

decide urmarirea cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si o persoana insarcinata sa o exercite;

modifica statutul societatii

In conducerea societatii sunt doi administratori care au dreptul de a o reprezenta, indeplinind atributiile prevazute de lege cu conditia ca administratorul sa nu fie administrator al altei societati comerciale concurente sau avand acelasi obiect, ori sa faca acelasi comert pe cont propriu ori al altei persoane.

In prezent societatea are un numar de 32 de salariati si contracte de prestari servicii incheiate cu firma de contabilitate, medic in medicina muncii ,consultant in protectia muncii, consultant pe linie P.S.I. , frigotehnist etc.

Angajarea salariatilor se face pe baza de contract de munca inregistrat la Camera de munca. Nivelul salariilor personalului se stabileste de catre asociatul unic, cu respectarea dispozitiilor legale.

Organigrama societatii este prezentata in anexa nr. 1 Organigrama unei intreprinderi are rolul de a evidentia aparatul de conducere, ierarhia intre compartimente si gruparea lor.

Activitatea societatii ALBUS ABC

Obiectul de activitate al societatii comerciale ALBUS ABC SRL consta in comert cu amanuntul cu produse alimentare si nealimentare. Punctul de lucru se afla in localitatea Salonta, pe strada Tincii nr.11-14.

Dezvoltarea continua a societatii se datoreaza in mare parte organelor de conducere care dau dovada de abilitate, care este indispensabila intr-o economie de piata. Obiectivul unitatii ,de a obtine profit ,este realizat printr-un rulaj mare de marfa dar cu un adaos comercial redus.

Ciclul de exploatare al activitatii comerciale cuprinde:

Achizitii Detinere Vanzari

( depozitare de

( intrari ) stocuri ) ( iesiri )

Aprovizionarea (achizitia ) este reprezentata de ansamblul operatiunilor care au ca obiectiv punerea la dispozitia intreprinderii a produselor de care aceasta are nevoie si pe care le procura din afara intreprinderii. Se poate spune ca procesul de aprovizionare include atat cumpararea marfurilor cat si gestiunea stocurilor.
Pentru a se face o aprovizionare la un cost cat mai scazut trebuie sa se respecte

urmatoarele cerinte:
- sa se cumpere la un pret cat mai scazut dar tinandu-se cont de conditiile de calitate cerute;

- costul de stocare sa fie cat mai mic, adica sa se stocheze cantitati cat mai mici posibil;
- prin stocare sa se imobilizeze cat mai putini bani.
O mare importanta prezinta culegerea informatiilor asupra furnizorilor. Acestia sunt, in general, selectionati pe baza urmatoarelor criterii:
a. pretul propus care, de cele mai multe ori, este hotarator,
b. calitate,
c. termenele de livrare si regularitatea livrarilor,
d. facilitati de plata,
e. reputatia furnizorului.

Aprovizionarea cu marfa la societatea ALBUS ABC se face prin doua cai:

cumpararea de marfa prin delegat direct de la furnizori , din Oradea, Arad, Timisoara, Bucuresti , etc.

livrarea marfii se face de catre furnizori prin agenti comerciali la sediul firmei.

Nivelul actiunii unei intreprinderii nu depinde numai de oferta de produse, ci si de cererea exprimata de consumator.

Cunoasterea pietei este o activitate deosebit de complexa, ce reprezinta si fundamentul activitatii comerciale a intreprinderii. Pentru a putea sa reuseasca, intreprinderea trebuie sa studieze in permanenta piata, consumatorul, in scopul cunoasterii apte de a satisface nevoile care se manifesta.

2. Structura relatiilor cu tertii. Definirea si evaluarea datoriilor curente

In vederea realizarii obiectului de activitate, orice intreprindere intra in relatii economice diverse in cadrul operatiunilor de aprovizionare si desfacere, relatii din care se nasc datorii (obligatii) si creante (drepturi). In marea lor diversitate, aceste realtii se intrepatrund intr-un circuit in care fiecare agent economic se afla in dubla ipostaza, atat de cumparator cat si de vanzator. In funtie de pozitia pe care agentul economic o are de o parte sau de alta, se creeaza raporturi juridice de obligatii, respectiv de drepturi stingerea datoriilor, respectiv a creantelor se realizeaza, de regula, prin plata, respectiv incasare.

Operatiunile curente de aprovizionare a bunurilor si serviciilor dau continut functiei comerciale ale unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari stabilite de managerii intreprinderilor.

In cadrul societatilor de grup se nasc relatii de decontare intre unitatile din cadrul grupului, sau la celelate societati comerciale, relatii intre unitate si subunitati, cat si relatii reciproce de decontare intre subunitati.

Toate relatiile intreprinderilor cu tertii se creeaza si se sting intr-o inlantuire fara sfarsit, fiecare in parte avand scadente ferme de decontare.

Avand in vedere marea diversitate a relatiilor economice pe care intreprinderile le intretin cu tertii, pentru a intelege si reflecta corect in contabitate, se impune clasificarea si definirea lor.

In funtie de natura juridica, relatiile pot fi:

generatoare de obligatii (datorii)

generatoare de drepturi (creante).

In majoritatea cazurilor relatiile cu tertii sunt de drepturi si obligatii reciproce, de exemplu relatiile cu furnizorii sunt, de regula, relatii de datorii si evidentiaza obligatia intreprinderii de a plati contravaloarea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor primite, dar sunt si cazuri in care relatia fata de funizor poate evidentia o creanta asupra acestuia pentru avansul acordat.

In functie de termenul de plata, respectiv de incasare, datoriile se clasifica astfel:

datorii pe termen lung ( peste 5 ani)

datorii pe termen mediu ( intre 1 an si 5 ani)

datorii pe termen scurt ( sub 1 an)

In funtie de moneda in care se formeaza:

datorii in devize

datorii in lei.

In functie de raporturile avute cu diferitele societati:

datorii fata de societatile din cadrul grupului

datorii fata de societatile din afara grupului.

Alaturi de active si de capitalul propriu, datoriile reprezinta un cadru structural important ce permite evaluarea pozitiei financiare a intreprinderii. La punctul 21 din OMP 1752/2005 se precizeaza ca: "o datorie reprezinta o obligatie actuala a intreprinderii decurge din evenimentele trecute si prin decontarea careia se asteapta o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice".

Aceste obligatii decurg dintr-un contract sau dintr-o cerinta legala si reprezinta pentru intreprindere un angajament sau o repsonsabilitate de a actiona intr-un anumit fel.

In mod normal, datoriile reprezinta sume ce trebuie platite pentru bunuri si servicii primite. Stingerea unei datorii curente implica de obicei renuntarea intreprinderii la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice, in scopul satisfacerii cerintelor celeilalte parti. Stingerea unei obligatii prezente se poate face in mai multe moduri:

a)     plata in numerar

b)     transferul altor active

c)     pretarea de servicii

d)     inlocuirea respectivei obligatii cu o alta obligatie sau

e)     transformare obligatiei in capital propriu

In ordinul 1752/2005 se precizeaza ca: O datorie trebuie clasificata ca datorie curenta atunci cand

a - se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al personei juridice; sau

b - este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului

Conform legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata, datoriile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala.

Daca intre partenerii de afaceri se acorda reduceri comerciale de natura rabaturilor si remizelor, evaluara datoriilor si creantelor se va face la valoare neta, adica la valoare ramasa de plata sau de incasat dupa aceste reduceri.

Daca se acorda reduceri comerciale ulterioare cum sunt risturnurile, sau se acorda reduceri financiare de natura sconturilor se vor intocmi in toate aceste cazuri facturi separate de reducere si prin inregistrari separate in contabilitate se va reduce datoria, respectiv creanta initiala.

Observatie:

reducerile comerciale, acordate initial, adica in momentul facturarii, nu se contabilizeaza nici la client, nici la furnizor;

reducerile financiare, respectiv scontul de decontare contabilizeaza ca o cheltuiala financiara la furnizor (contul 667) si ca un venit financiar la client ( contul 767);

reducerile comerciale sau financiare ulterioare se contabilizeaza, pe baza documentelor posteriaore ca diminuare a datoriei, respectiv a creantei initiale.

Datoriile in devize se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate:

atat in lei, la cursul de schimb in vigoare la data tranzactiei;

cat si in devize.

Diferentele de curs valutar ce apar:

intre data inresitrarii datoriei in lei echivalenti si data platii

respectiv intre data inregistrarii acestora si data inchiderii exercitiului.

In ambele situatii ele reprezinta venituri financiare (contul 765) sau cheltuieli financiare (contul 665) dupa cum sunt difentele de curs favorabile sau nefavorabile.

Evaluarea datoriilor ramase in bilant

datoriile in devize ramase neincasate, respectiv neachitate la data inchiderii exercitiului, apar in bilant evaluate in lei echivalenti la cursul in vigoare la data de 31 decembrie;

datoriile interne, in lei, apar in bilant la valoarea in cost istoric (valaorea de intrare).

CAPITOLUL II

1. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii

In vedera realizarii obiectului lor de activitate, orice agent economic cu scop lucrativ efectueaza in mod obisnuit operatiuni de aprovizionare si defacere, operatiuni prin intermediul carora se realizeaza functia comerciala a intreprinderii.

Operatiunile curente ce se nsc intre intreprindere si tertii comerciali genereaza:

datorii comerciale si

creante comerciale.

Datoriile comerciale apar in cadrul procesului de aprovizionare cu bunuri, lucrari si servicii si includ in structura lor funizorii de efectele de platit.

Reflectarea in contabilitate a datoriilor si creantelor comerciale se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 40 "Furnizori si conturi asimiate".

1.1. Contabilitatea furnizorilor

Relatiile cu furnizorii provin ca urmare a derularii urmatoarelor operatiuni:

achizitionare (prin cumparare) de imobilizari;

achizitionare (prin cumparare) de active circulante materiale (materii prime si materiale, animale, marfuri si ambalaje);

lucrari executate de terti, cu titlu oneros pentru intreprindere;

servicii prestate de terti, cu titlu oreros pentru intreprindere.

Derularea acestor operatiuni se face pe baza contractelor economice sau pe baza unor comenzi ferme.

Datoriile (obligatiile) intreprinderilor fata de furnizorii lor se ridica la nivelul valorii bunurilor, lucrarilor si serviciilor primite, inclusiv cota de TVA aferenta. In situatia in care furnizorii acorda reduceri comerciale valoarea de inregistrare a datoriei este la nivelul netului comercial, plus cota de TVA aferenta. Cu alte cuvinte, valoarea de inscriere a datoriei este valoarea ei nominala de rambursare.

Precizam faptul ca in contabilitate se inregistreaza doar datoriile certe fata de furnizori. Datoria devine certa in momentul transferului de proprietate pentru bunuri respectiv in momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii. Factura este documentul de baza utilizat pentru consemnarea transferului de proprietate si inregistrarea datoriei care devine exigibila la termenul de plata prevazut in factura.

Atunci cand bunurile sosesc fara factura (datorita unor conditii obiective) si sunt insotite de avizul de insotire a marfii, se va inregistra in contabilitate o datorie potentiala (probabila), urmand ca ulterior, odata cu sotirea facturii, aceasta sa se transforme in datorie exigibila.

Datoriile comerciale exigibile se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul conturilor:

• "Furnizori"
• "Furnizori de imobilizari"

iar daca au la baza efecte de comert prin conturile:

• "Efecte de platit"
• "Efecte de platit pentru imobilizari"

Despre rolul continutul si functia conturilor 403 si 405 se va vorbi pe larg la capitolul urmator care trateaza contabilitatea trezoreriei. In ceea ce priveste datoriile potentiale (estimate), acestea se evidentiaza la contul 408 "Furnizori facturi nesosite", iar creantele fatt de furnizori, pentru avansurile acordate acestora, cu ajutorul contului 409 "Furnizori - debitori".

Potrivit art. 15 din Legea contabilitatii 82/1991 si a punctului 474 din OMFP 306/2002, contabilitatea analitica a furnizorilor se tine pe fiecare persoana juridica sau fizica in parte (grupate pe furnizori interni si furnizori externi), iar in cadrul acestora pe termene de plata in parte. De asemenea, se face precizia potrivit careia se vor grupa distinct datoriile rezultate:

din tranzactii cu clauza de rezerva pe proprietate si

din operatiunile efectuate cu persoanele juridice la care se detin paticipatii.

Conturile 401 "Furnizori" si 404 "Furnizori de imobilizari" au trasaturi comune:

o      sunt conturi de pasiv ce evidentiaza datorii curente;

o      se crediteaza, in momentul aprovizionarii (cu titlu oneros), cu datoriile exigibile fata de furnizori la nivelul contravalorii bunirilor, lucrarilor si serviciilor receptionate;

o      se debiteaza,

- cu ocazia decontarii datoriilor

fie prin plata

fie prin acceptarea unor efecte comerciale cu scadenta noua (ceea ce semnifica in fond stingerea datoriei initiale cu o datorie noua);

- se mai debiteaza si cu reducerile ulterioare acordate de furnizor (pe baza facturilor de reducere) si care diminueaza datoria initiala;

o      soldurile creditoare evidentiaza datoriile neachitate fata de furnizori si se inscriu in bilant la grupa D "Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an".

Conturile, privind operatiunile de decontare cu furnizorii, pe langa trasaturile comune pe care le au, prezinta si aspecte specifice pe care le voi prezenta in continuare.

Contul 401 "Furnizori" reflecta pe de o parte datoriile fata de furnizori provenite din achizitionari de active circulante materiale si de lucrari si servicii pentru activitatea de exploatare, iar pe de alta parte modalitatea de stingere a aacestor obligatii.

Se crediteaza:

cu valoarea in pret de cumparare sau, dupa caz, standard, aferenta activelor circulante materiale achizisionate, receptionate pe baza de facturi, in corespondenta cu debitul conturilor care arata natura acestora: 301, 302, 303, 341, 361, 371, 381;

cu valoarea difrentelor de pret nefavorabile (pretul de achizitie este mai mare decat cel standard) aferente activelor circulante achizitionate (in cazul in care evidenta acestora se tine la pretul standard) prin debitul conturilor: 308, 348, 368, 378, 388;

cu valoarea prestatiilor facturate de terti la activele circulante materiale care reintorc de la prelucrare prin debitul conturilor: 351, 354, 356, 357, 358;

cu valoarea materialelor nestocate achizitionate si incluse direct pe cheltuieli si cu consumurile de energie si apa, prin debitul conturilor 604 si 605;

valoarea ambalajelor primite si care circula in sistem de restituire, facturate de furnizor, prin contul 409;

cu valoarea in pret de achizitie a materialelor, marfurilor si ambalajelor receptionate pe baza facturii, incluse direct pe cheltuieli, in cazul inventarului intermitent, prin conturile 601, 602, 603, 607, 608;

cu valoarea lucrarilor si serviciilor prestate de terti trecute pe cheltuieli, prin conturile 611 - 626, 628 si 471;

cu valoarea facturilor primite, in cazul in care acetea au fost evidentioate anterior la facturi nesosite, prin contul 408;

cu T.V.A. inscrisa in facturi de furnizori, prin debitul conturilor 4426, respectiv 4428 pentru aprovizionari cu plata in rate;

cu valoare timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, biletelor de calatorie, bonurilor de combustibili si altor valori similare, achizitionate, prin contul 532;

cu diferentele nefavorabile de curs valutar, constate la 31 decembrie, aferente datoriilor in devize fata de furnizori, neachitate, prin contul 665;

Se debiteaza

cu sumele achitate furnizorilor, prin creditul conturilor care arata modalitatea de plata 162, 512, 531, 541, 542;

cu valoarea efectelor comerciale acceptate in contul datoriei fata de furnizori si care urmeaza a se achita la scadenta, prin contul 403;

ca valoarea avansurilor acordate anterior furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu acestie, prin contul 409;

cu valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, predate furnizorilor, prin contul 409;

cu valoarea produselor acordate tertilor c si plata in natura ( conform prevederilor contractuale), prin contul 345;

cu valoarea sconturilor obtinute de la furnizori, prin contul 767;

cu diferentele favorabile de curs valutar constatate in momentul decontatii obligatiilor in valuta sau la 31 decembrie, ca fiind aferente datoriilor in valuta ramase neachitate, prin contul 765;

cu datoriile prescrise sau anulate, prin contul 758;

Soldul creditor al contului evedentiaza datoriile comerciale fata de furnizori.

Contul 404 "Furnizori de imobilizari" evidentiaza decontarile cu furnizorii ca urmare a achizitionarii de imoblizari necorporale sau corporale, precum si pentru lucrari si servicii executate de tertie pentru activitatea de investitii.

Se crediteaza:

cu valoarea imobilizarilor facturate de terti, achitionate de intreprindere, precum si valoarea lucrarilor si serviciilor facturate de terti pentru realizarea imobilizarilor, prin debitul conturilor: 201, 203, 208, 211, 212, 213, 214, 231, 233;

cu valoarea ratelor de leasing si a bobanzilor aferente, facturate de locator, prin conturile 167 si 168;

cu TVA inscrisa in facturile furnizorilor de imobilizair, prin contul 4426 sau prin contul 4428, daca se refera la achizitionari cu plata in rate;

cu diferentele nefavorabile de curs valutar constate la 31 decembrie pentru datoriile in devize neachitate, prin contul 665.

Se debiteaza:

cu sumele achitate furnizorilor de imobilizari, prin conturile 162, 512, 531, 541;

cu valoarea avansurilor acordate anterior funizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu acestia, prin conturile 232 si 234;

cu valoarea efectelor comerciale acceptate in contul datoriei fata de funizori, prin contul 405;

cu valoare sconturilor obtinute de la furnizori, prin contul 767;

cu datorii prescrise sau anulate, prin contul 758;

cu diferentele favorabile de curs valutar constatate in momentul decontarii datoriilor in valuta sau la 31 decembrie pentru datoriile in valuta ramase neachitate, prin contul 765;

Soldul creditor al contului evidentiaza datorii ale intreprinderii fata de furnizorii de imobilizari.

Contul 408 "furnizori - facturi nesosite" se foloseste pentru evidentierea bunurilor care sosesc in unitate si sunt receptionate doar pe baza avizului de insotire a marfii, factura urmand sa soseasca ulterior, inregistreaza datorii potentiale (estimate). Este un cont de pasiv care tine evidenta datoriilor potetiale pentru bunuri sosite fara factra ( a caror valoare este suficient de bine cunoscuta) si a TVA aferenta. In acest cont se consemneaza de asemenea valoare lucrarilor terminate si a serviciilor prestate de furnizori si inca nefacturate.

Se crediteaza:

cu valoarea bunurilor receptionate, sosite fara factura, prin conturile 301, 302, 303, 341, 361, 371, 381;

cu valoarea lucrarilor terminate si a sericiilor executate de terti pentru care nu s-a primit inca factura, prin conturile 611-626, 628;

cu TVA aferenta bunurilor, lucrarilor si serviciilor intrate fafa factura, prin contul 4428;

cu diferentele nefavorabile de curs valutar eferente datoriilor potentiale la 31 decembrie, prn contu 665.

Se debiteaza:

la sosirea facturilor de la furnizor, cu datoria care devine exigibila, prin contul 401;

cu diferentele favorabile de curs valutar constatate la 31 decembrie, pentru datoriile potentiale, prin creditul contului 765.

Soldul creditor reflecta valoarea estimata a facturilor inca nesosite, deci datorii potentiale (probabile) ale intreprinderii.

In categoria operatiunilor privind decontarile cu furnizorii sunt incluse si avansurile acordate acestora. Spre deosebire de celelate conturi din grupa 40 "Furnizori si conturi asimilate" se care reflecta datorii ale intreprinderii fata de tertii comerciali, avansurile acordate furnizorilor si efvidentiate in contul 409 "Furnizori - debitori" inregistreaza creantele intreprinderii fata de acestia. Acest cont tine de asemenea evidenta creantelor fata de furnizori pentru ambalajele care circula in sistem de restituire - factura proforma furnizorilor.

Contul 409 "Furnizori - debitori" este un cont de activ si tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor de bunuri, lucrari si servicii pentru activitatea de exploatare. Avansirile acordate furnizorilor de imobilizari se evidensiaza cu ajutorul conturilor din grupa 23 "Imobilizarilor in curs", 232 si 234.

Referitor la contabilitatea operatiunilor generate de avansurile acordate furnizorilor, facem precizia potrivit careia se calculeaza si inregistreaza TVA, furnizorii fiind obligati sa emite facturi in termen de 3 zile de la data incasarii sumelor. In cazul avansurilor ce se acorda in mod continuu pentru livrari de bunuri si prestari servicii ulterioare, pe baza de cerere aprobata de organul fiscal, nu se va calcula TVA decat la data facturarii definitive a livrarilor sau serviciilor efectuate.

Contul 409 "Furnizori - debitori" se debiteaza:

cu valoarea avansurilor achitate furnizorilor, prin creditul conturilor 512, 531;

cu valoarea ambalajelor primite de la furnizor si care circula in sistem de restituire, prin contul 401;

cu diferentele favorabile de curs valutar constatate la 31 decembrie; aferente avansurilor acordate furnizorilor, prin contul 765.

Se crediteaza:

cu valoarea avansurilor, decontate cu furnizorii, la regularizarea platilor cu acestia, prin contul 401;

cu valoarea ambalajelor (care circula in sistem de restituire) inapoiate furnizorilor, prin contul 401 sau daca sunt degradate, trecute pe celtuieli, prin contul 608;

cu valoarea ambalajelor (care circula in sistem de restituire) nerestituite furnizorilor, retinutepentru nevoi proprii, prin contul 381;

cu diferentele nefavorabile de curs valutar constatate in momentul acordarii acestora sau la 31 decembrie pentru avansurile neacordate la aceasta data, prin contul 665.

Soldul debitor al contului reprezinta avansurile acordate furnizorilor, nedecontate.

Contul 4426 "TVA - deductibila" este un cont de activ si inregistreaza TVA platit furnizorilor pentru bunurile, serviciile si lucrarile achizitionate de unitate.

Se debiteaza cu TVA inscrisa in factura furnizorului prin creditul contului 401"Furnizori".

Se crediteaza cu sumele deductibile din TVA colectata prin debitul contului 4427"TVA colectata", respectiv cu sumele reprezentand TVA deductibila ce depasesc TVA colectata, sume ce urmeaza a se incasa de la bugetul statului prin debitul contului 4424"TVA de recuperat". La sfarsitul perioadei nu prezinta sold.

Contul 4427 "TVA - colectata" evidentiaza TVA inscrisa de unitatea patrimoniala in facturi in momentul vanzarii produselor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor si datorata bugetului statului. Din aceasta se scade TVA deductibila la sfarsitul lunii cand se intocmesc documente de decontare cu bugetul statului si pot apare situatiile:

. daca TVA colectata > TVA deductibila => TVA de plata;

. daca TVA colectata < TVA deductibila => TVA de recuperat.

La sfarsitul lunii nu prezinta sold.

Contul 4428 "TVA - neexigibila" este un cont bifunctional, care evidentiaza TVA colectata si datorata potential bugetului in momentul realizarii conditiilor de vanzare.

Se crediteaza cu TVA aferent livrarilor cu plata in rate sau fara factura prin debitul conturilor 411"Clienti" si 418"Clienti -; facturi de intocmit" si cu TVA pentru marfurile din unitatile cu amanuntul prin contul 371"Marfuri".

Se debiteaza cu TVA aferenta facturilor nesosite de la furnizori prin creditul contului 408"Furnizori -; facturi nesosite" si TVA aferenta vanzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu amanuntul prin creditul contului 371"Marfuri".

Soldul contului reprezinta TVA neexigibil.

2. Regimul contabil si fiscal al datoriilor

2.1. Implicatii fiscale la evaluarea datoriilor

Creantele si datoriile creeaza un impact asupra intreprinderii, atat prin modul de evaluare, dar mai ales prin atasarea la exercitiile financiare corespunzatoare.

Evaluarea creantelor se face diferit si anume:

la intrarea in gestiune, la valoarea nominala evidentiind valoarea probabila de incasat;

la inventariere, la valoarea probabila de incasat, evidentiind riscul de neancasare prin constituirea unui provizion, iar cresterea valorii nominale de incasare prin inregistrarea unui venit corespunzator.

Diminuarea valorii nominale la rambursare, in vaianta in care area un caracter definitiv, va conduce la inregistrarea de prierderi, iar cand nu are un caracter ireversibil, va determina constiutirea unui provizion pentru depreciere care va genera o cheltuiala ce va influenta rezultatul contabil.

Evaluarea datoriilor se face astfel:

la intrarea in gestiune, la valarea de rambursare exprinmand valoarea probabila de plata;

la inventariere, la valoarea probabila de plata, evidentiind cresterea de valoare condiderata ireversibila ca o datorie suplimentara, majorand cheltuielile exercitiului; iar descresterea valorii proabile de plata ca un venit.

O problema deosebit de importanta cu implicatii fiscale, sar si cu influente majore asupra gertiunii antreprinderii o reprezinta atasarea creantelor si datoriilor la exercitiul financiar corespunzator.

Daca la intocmirea situatiilor inanciarea anuale se constata creane sau datorii in devize, acestea vor da nastere unor diferente de curs valuatar care se vor evidentia in contul de rezultate astfel:

cele favorabile la venituri

cele nefavorabile la cheltuieli

2.2. Implicatiile fiscale ale reducerilor comerciale s financiare

In cadrul raportului contabilitate - fiscalitate, o importanta deosebita prezinta reducerile comerciale s financiare. Reducerile comerciale (rabaturi, remize) nu se inregistreaza in contabiliatea daca sunt acordate in momentul facturarii deoarece pretul din factura este influentat prin negocierile directe dintre furnizor s cumparator.

Reducerile comerciale se vor inregistra in contabilitate la creante din vanzari, respectiv datorii din cmparari, daca sunt acordate ulterior.

In situatia in care, reducerile comerciale se acroda ulterior, acestea vor fi inscrise in facturi de reducere sau note de credit.

Reducerile cu caracter financiar se prezinta sub forma sconturilor de decontare si consta in reducerile acordate clienttilor, care isi achita datoriile in cadrul sau inaintea termenului normal de exigibilitate.

Sconturile de decontare se inregistreaza in contabilitate astfer:

ca o cheltuiala financiara in contabilitatea furnizorului;

ca un venit financiar in contabilitatea clientului.

Aceasta modaliate de reflectare avedentiaza faptul ca:

furnizorul care a acrodat reducerea, inregistreaza o cheltuiala, dar incaseaza creanta fata de clienti, mai devreme, scontul de decontare acordat de furnizor, reprezentand pentru aceasta costul financiar al incasarii creantelor in avans;

clientul beneficiaz de or reducre, intrucat plateste inainte ca angajamentul sau financiar sa fie scadent, inregistrand un veni, deoarece pata s-a facut inainte ca angajamentul sa fi ajuns la scadenta, scontul de decontare reprezentand pentru el randamentul financiar al plasarii eficiente a fondurilor.

Documentul ce sta la baza tranzactiilor dintre agentii economici este factura. Pentru furnizor, este documentul care atesta vanzarea si da posibilitatea descarcarii gestiunii, iar pentru cumparator este documentul pe baza caruia se primesc bunuri si servicii creandu-se astfer posibilitatea intocirii notei de receptie, pe baza careia se inresitreaza intrarea bunurilor in gestiune acestuia.

Reducerile comerciale, se determina prin aplicarea unei cote asupra pretului de vanzare, practicat de furnizor:

Rc= c% x PVF

Reducerile comerciale vor fi incluse in facturile de livrare, fie vor fi evidentiae separat, atunci cand se primesc ulterior.

Atunci can reducerile se acorda la facturarea marfii, in contabilitatea funizorului va fi afectat creditul contului 707 " Venituri din vanzari de marfuri", efidentiandu-se pretul de vanzare, influentat de reducerile acordate (in minus), iar in catabiliatea clientului va vi afecat debitul contului 371 " Marufuri", eficentiandu-se marfurile cumparate la un pret mai mic, (in minus) deic influentat cu reduceri de care a beneficiat cumparatorul.

In acest caz, veniturile funizorului vor fi afectate, diminandu-se cu reducera acordata, iar la cumparator se vor reduce cheltuielile de achizitionare, cu reducerea de care a beneficiat.

Considerand celelate elemente stabile, putem afirma ca reducerile la pret influenteaza negativ rezultatul finanicar al furnizorului si pozitiv, acelasi rezultat al cumparatorului.

Daca reducerile comerciale se acorda ulterior intocmirii facturii, acestea se considera cheltuieli de exploatrea la funizor si venituri din exploatare, la cumparator.

Reducerile comerciale acordate ulterior intocmirii facturi, se vor contabiliza astfel:

la furnizor in debitul contului 6588 " Alte cheltuile de expoatare", iar la sfarsitul perioadei vor influenta cifra de afaceri:

= 4111 "Clienti"

6588 "Alte cheltuieli de exploatare"

4427 "TVA colectata"

la cumparator, reducerile comerciale vor afecta veniurile din exploatare evidentiandu-se cu ajutorul contului 7588 " Alte vnituri din exploatare"

401 "Furnizori" = %

7588 "Alte venituri din exploatare"

4426 "TVA deductibila"

Reducerile finaciare constituie o categore aprate de reduceri de pret, imbracand forma sconturilor, adica a reducerilor acordate de funizor clientilor, pentru plata inainte de scadenta.

Indiferent de momentul acordarii, sunt considerate cheltuieli financiare la funizor si venituri financiare la cumparator. Pentru evidentierea in contabilitatea funizorului, se va utliza contul 667 "Cheltuieli privind conturile acordate", iar in contabilitatea clientilor, se va folosi contul 767

"Venituri din sconturile obtinute".
2.3. CONTABILIZAREA DIFERENTELOR LA DECONTAREA CREANTELOR SI DATORIILOR

Relatiile comerciale dintre fnior s cumparator conduc, in unele cazuri, la diferente constatate cu ocazia receptiei de catre cumparator a bunurilor primite de la funizor. Aceste diferente pot fi: in minus si in plus.

2.3.1. Contabilizarea diferentelor constate in minus

Diferentele constatate in minus pot proveni din vina furnizorului, a carausului, a delegatului cumparatorului sau pot avea cauze necunoscute.

a)     contabilizarea diferentelor in minus din vina funizorului

Atunci cand se constata diferente in minus, din vina furnizorului, in contabiliatea cumparatorului, respectiv a furnizorului, se vor efectua urmatoarele inregistrari:

in contabilitatea cumparatorului:

% = 401 "Furnizori"

371 "marfuri"

4426 "TVA deductibila"

461 "debitori diversi"

- achitarea funizorului, cu evidentierea retinerii minusului:

401 "Furnizori" = %

5121 " Conturi la banci in lei"

461 "Debitori diversi"

- in contabilitatea funizorului (livrarea marfurilor e baza de factura):

411 "Clienti" = %

707 "Venituri din vanzari de marfuri"

4427 " TVA colectata"

- incasarea clientilor cu evidentierea diferentei in minus:

% = 4111 "Clienti"

5121 "Conturi la banci in lei"

6588 "Alte cheltuieli de exploatare"

b) Contabilizarea diferentelor in minus, din vina caraususui.

In acest caz, inregistrarile in contabilitate sunt identice cu cele din vina furnizorului, cu diferenta ca aceste minusuri se vor retine din valoarea transportului, iar in situatia in care valoare prejudiciului depaseste valoarea transportului paguba va fi evidentiata ca o creanti fata de caraus urmand ca ulterior sa fie incasata.

c) Contabilitatea diferentelor in minus, din vina delegatului cumparatorului.

Atunci cand cumparatorul trimite delegat, pentru ridicarea marfurilor de la furnizor si acesta semneaza, pentru preluarea marfurilor pe documentele de expeditie si insotire a marfurilor, delegatul va raspunde pentru integritatea marfurilor preluate.

Daca la receptie se constata difente in minus acestea vor fi reflectae ca o creanta fata de delegat urmand a fi incasata de la acesta. In acest caz, inregistrarile in contabiliate vor avea loc doar in contabilitatea cumparatorului.

- achizitia marfurilor cu evidentierea creantei fata de delegat:

% = 401 "Furnizori"

371 "Marfuri"

4426 "Tva deductibila"

4282 " Alte creante in legatura cu personalul"

- evidentierea TVA ce va fi incasata de la salariat

4282 "Alte creante in legatura cu personalul" = 4427 "TVA colectata"

- incasarea salariatului:

5311 "casa in lei" = 4282 " Alte creante in legatura cu personalul"

Daca initial nu se cunoaste vinovatul:

% = 401 "Furnizori"

371 "Marfuri"

4426 "TVA deductibila"

473 "Decontari din operatii in

curs de clarificare"

Ulterior se descopera ca salariatul este vinovat:

4282 "Alte creante in legatura = 473 "Decontari din operatii in curs de

cu personalul" clarificare"

Retinerea diferentei pe statul de salarii:

421 "Personal - salarii datorate" = 4282 "Alte creante in legatura cu personalul"

d) Contabilitatea diferentelor in minus constatate prin efractie

In anumite situatii, pot aparea diferente in munus, ca urmare a unor prejudicii cauzate prin efractie (furt), vinovatii finnd necunoscuti in momentul producerii efractiei. In aceasta situatie, inreistrarile in contablitate vor fi:

- evidentierea minusului (la o unitate comerciala cu amanuntul):

% = 371 "Marfuri"

473 "Decontari din operatii in curs de clarificare"

378 "Diferente de pret la marfuri"

4428 "TVA neexigibila"

- autorii efractiei au fost descoperiti

461 "Debitori diversi" = 473 "Decontari din operatii in

curs de clarificare"

-trecerea pe venituri a sumei imputate vinovatului;

461 "Debitori diversi" = 7588 "Alte venituri din exploatare"

(pentru adaosul comercial)

- evidentierea creantei privind TVA -ul:

461 "Debitor diversi" = 4427 "TVA colectata"

- incasarea creantei:

5311 "Casa in lei" = 461 "Debirori diversi"

Daca autorii prejudiciului raman necunoscuti si dupa expirarea termenului de prescriptie extinctiva (3 ani), valoarea prejudiciului se va trece pe pierderi din debitori diversi:

654 "Pierderi din creante = 461 "Debitori diversi"

si debitori diversi"

Concomitent, se inregistreaza prejudiciul in debitul contului 8034 "Debitori scosi din activ, urmariti in continuare"

2.3.2. Contabilizarea diferentelor constatate in plus

In cadrul tranzactiilor comerciale, se intalnesc situatii, cand la receptie se constata plusuri valorice la marfuri provenite din cantitati suplimentare expediate de furnizor, fata de cele evidentiate in documentele de livrare.

In acest caz, apar doua situatii posibile:

a)     Daca beneficiarul accepta diferentele constatate in plus acestea se vor inresitra la intrari in gestiune, fiind avizat in scris funizorul despre acceptul sau, urmand ca acesta sa intocmeasca o factura suplimentara.

In contabilitatea cumparatorului se vor face inregistrarile:

- inregistrarea receptiei conform documentelor de livrare:

% = 401 "Furnizori"

371 "Marfuri"

4426 "TVA deductibila"

- evidentierea plusului pentru care se asteapta factura (pe baza de aviz de insotire a marfurilor)

% = 408 "furnizori facturi nesosite"

371 "Marfuri"

4428 "TVA neexigibila"

- primirea facturii:

408 "Furnizori facturi nesosite" = 401 "Furnizori"

4426 "Tva deductibila" = 4428 "TVA neexigibila"

Furnizorul va contabiliza factura intocmita pentru plusul acceptat de cumparator:

4111 "Clienti" = %

707 "Venituri din vanzari de marfuri"

4427 "TVA colectata"

b) Daca beneficiarul nu e interesat de acceptarea integrala a plusului constatat la receptie, accest va anunta funizorul de refuzul sau, plusul constatat la receptie, acesta va anunta funizorul de refuzul sau, iar marfurile neacceptate, vor fi evidentiate in debitul contului in afara bilantului 8033 "Valori materiale primite in pastrare sau custodie" urmand ca acestea sa fie preluate de funizor sau returnate de beneficiar, conform intelegerii dintre acestia.

In contabilitatea cumparatorului se vor face inregistrarile:

- evidentierea bunurilor acceptate:

% = 401 "Furnizori"

371 "Marfuri"

4426 "TVA deductibila"

- evidentierea bunurilor refuzate:

D 8033 C

X

In momentul returnarii:

D 8033 C

X

Contul 8033 "Alte materiale primite in pastrare sau custodie" este un cont in afara bilantului.

2.3.3. Contabilitatea diferentelor din erori de calcul

Diferentele constatate, ca urmare a unor erori de calcul, descoperite de cumparator in documenele intocmite de funizor, se vor solutiona astfel:

- cumparatorul va inregistra valoarea reala a bunurilor, conform calcului efectuat corect;

- va anunta in scris funizorul de erorile constate;

- va achita funizorului la nivelul calculelor corecte.

Inregistrarile in contabilitatea cumparatorului vor fi:

- evidentierea valorii reale a bunurilor primite cu documente ce contin erori de calcul:

% = 408 "Furnizori facturi nesosite"

371 "Marfuri"

4428 "TVA neexigibila"

- primirea facturii corecte:

408 "Furnizori facturi nesosite" = 401 "Furnizori"

4426 "TVA deductibila" = 4428 "TVA neexigibila"

Inregistrarile in contabilitatea furnizorului vor fi:

- stornarea facturii intocmite eronat

4111 "Clienti" = %

707 "Venituri din vanzarea marufurilor"

4427 "TVA colectata"

- intocmirea facturii corecte:

4111 "Clienti" = %

707 "Venituri din vanzari de marfuri"

4427 "TVA colectata"

3. Documente justificative in relatiile cu furnizorii

In conformitatea cu articolul 6, din Legea Contabilitatii nr.82/1991 modificata si republicata in 26.08.2002 "orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei, intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate dobandind calitatea de document justificativ."

Inscrisurile ca suport al inregistrarilor in contabilitate pot dobandi calitatea de document justificativ sau contabil numai in cazurile in care furnizeaza toate informatiile prevazute de normele in vigoare.

Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit, vizat si aprobat precum si a celor care l-au inregistrat in contabilitate, dupa caz. Pentru sustinera celor afirmate prezint pe scurt patru dintre cele mai utilizate documente justificative:

Factura: este documentul justificativ inseriate si numerotate care se intocmeste in cazul tranzactiilor (vanzare-cumparare) de bunuri, lucrari, servicii, etc., de catre furnizor (vanzator), dovedind livrarea (iesirea) obiectului tranzactiei din gestiunea acestuia si intrarea in gestiunea cumparatorului. Se intocmeste in 3 exemplare, din care exemplarul 1 (albastu) se preda cumparatorului iar exemplarul 2 (rosu) si 3 (verde) raman la furnizor.

Chitanta: este formularul care serveste pentru:

-depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii;

-inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa.

Se intocmeste in 2 exemplare pentru fiecare suma incasata de catre casierul unitatii, semnandu-se de catre acesta si consemnandu-se in Registrul de casa.

Bilet la ordin: este un instrument de transfer credit, prin care o persoana numita emitent, se obliga sa plateasca la o anumita data, o anumita suma de bani, care este datorata unei persoane numita beneficiar. Elementele obligatorii pe care biletul la ordin trebuie sa le contina sunt: denumirea de bilet la ordin; promisiunea expresa si neconditionata a emitentului de a plati o anumita suma de bani; scadenta platii; locul unde se va efectua plata; locul si data emiterii biletului la ordin; semnatura emitentului. In cazul in care lipseste una din mentiunile amintite, biletul la ordin nu este valabil, decat in cazul in care: daca lipseste scadenta, biletul la ordin e platibil la vedere; daca lipseste locul platii, plata se va efectua la locul unde a fost emis titlul; daca lipseste locul emiterii, acesta se considera a fi cel mentionat langa numele semnatarului. Biletul la ordin indeplineste functia de instrument de plata si de titlu de credit, el putand fi utilizat pentru garantarea unor tranzactii financiare internationale.

Cec-ul: este un instrument de plata de transfer debit (decontarea este ceruta de beneficiar) utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibilitati in aceste conturi. Cecul pune in legatura trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Tragatorul da un ordin neconditionat bancii sale - trasului - sa plateasca la prezentare o suma, unei terte persoane, numita beneficiar. Pentru ca tragatorul sa poata sa emita cecuri, banca acestuia ii pune la dispozitie formulare de cecuri in alb, dar numai daca detine un disponibil in cont. Banca elibereaza formulare in carnete de cecuri de 25, 50 si 100 file; aceste formulare sunt tipizate. Posesorul formularului de cec completeaza fila, o semneaza si o preda beneficiarului, care la randul o va prezenta bancii sale spre incasare. Emiterea unui cec de catre tragator, fara ca acesta sa dispuna de fondurile necesare la tras in momentul emiterii, atrage sanctiuni civile si penale. Acest fapt nu duce insa la nulitatea cecului, el putand fi totusi onorat de tras la prezentare, daca, in intervalul dintre emitere si prezentare, tragatorul procura trasului fondurile necesare pentru emiterea acestui cec.

CAPITOLUL III

MONOGRAFIE CONTABILA

Monografie contabila a societatii comerciale SC ALBUS ABC S.R.L." pe luna ianuarie 2009.

1a. La data de 1 ianuarie 2009 se cumpara marfuri conform facturii numarul 1 din data de 1 ianuarie 2009 de la S.C. DANONE S.R.L., cu un adaos comercial de 40%+TVA aferent 19%.

Operatia este inregistrata conform notei contabile numarul 1 din 1 ianuarie 2007.

% = 401 4.165

3.500

4426 665

AC=3500*40%=1400

TVA neex.=(3500+1400)*19%=931

b. Se inregistreaza diferenta pana la pretul cu amanuntul:

371 = % 2.331

378 1.400

4428 931

. La data de 2 ianuarie 2009 se achizitioneaza materiale consumabile (ribon si role pentru casa de marcat ) de 1000lei TVA aferent 19%., pentru care se acorda un bilet la ordin la scadenta.

-receptia materialelor consumabile:

% = 401 1.190

3028 1.000

4426

-acordarea biletului la ordin:

401 = 403 1190

-plata biletului la ordin:

403 = 5121 1190

3. La data de 15 ianuarie 2009 se receptioneaza ambalaje in valoare de 100 lei conform facturii numarul 5 din 15 ianuarie 2009 de la S.C. INTERCOMPANI S.R.L.

Operatia este inregistrata conform notei contabile numarul 6 din 13 ianuarie 2009.

% = 401 119

381 100

4426 19

4. La data de 13 ianuarie 2009 se inregistreaza plata facturii numarului 5 din 13 ianuarie 2009 conform notei contabile numarul 7 din 14 ianuarie 2009 catre S.C. INTERCOMPANI S.R.L.

401 = 5121 119

5. La data de 16 ianuarie 2009, pentru factura numarul 4 din 13 ianuarie 2009 se primeste ulterior o bonificatie de 2% de la S.C. INTERCOMPANI S.R.L.

Operatia se inregistreaza in contabilitate conform notei contabile numarul 8 din 16 ianuarie 2009.

401 = % 23,80

767 20,00

4427 3.80

6. La data de 27 ianuarie 2009 se cumpara marfa in valoare de 200 lei de la S.C. ADA S.A. conform facturii numarul 8 din 27 ianuarie 2009 acordandu-se un scont de 1%, societatea fiind neplatitoare de TVA.

371 = % 200

401 198

767 2

7. Societatea comerciala S.C.ALBUS ABC S.R.L acorda furnizorului S.C.DANDELI S.A. un avans de 15.000 lei, tva 19%, in vederea livrarii de marfuri cu ridicata pentru care s-a depus comanda. Se primeste factura de la furnizor si se receptioneaza marfa cu ridicata al caror pret de livrare este de 25.000 lei, tva 19%. Evidenta marfurilor cu ridicata se tine la pretul CNP (cost mediu ponderat), revenind pentru cantitatea receptionata 24.000 lei. Se achita furnizorul cu ordin de plata.

- avansul acordat funizorului:

% = 5121 17.850

- primirea facturii:

% = 401 29.750

1.000

- stornarea tva:

4426 = 401 2.850

- decontare facturii:

401 = % 26.900

409 15.000

5121 11.900

8. Se achizitioneaza utilaje industriale la pretul de achizitie de 5.000lei, TVA 19% pentru care a fost acordat un avans furnizorilorde 3.000lei, iar pentru diferenta se emite un bilet la ordin care se plateste ulterior.

- acordarea avansului furnizorului

% = 5121 3.570

570

-achizitionarea utilajelor industriale:

% = 404 5.950

950

-stornare TVA

= 404 -570

-decontarea facturii furnizorului,acordarea unui bilet la ordin;

404 = % 5.380

409 3.000

405 2.380

-plata bilet la ordin la scadenta prin banca

= 5121 2.380

9. S.C.ALBUS ABC.S.R.L .cumpara marfuri alimentare (zahar,ulei,paste fainoase) de la METRO S.A ORADEA cu factura fiscala pe credit comercial 30.000,TVA 19%.

% = 401

371

442

10. Marfurile alimentare se receptioneza cu NIRCD nr.12, societatea aplicand un adaos comercial de 15%.

371 = 378 4.500

371 = 4428 6.555

11. Societatea SC NISADEL SRL vinde pe baza de monetar si chitanta fiscala marfurile cumparate anterior.

5311 = % 41.055

707 34.500

4427 6.555

12. Descarcarea gestiunii de marfurii vandute la S.C.ALBUS ABC S.R.L. conform notei de contabilitate nr.14.

% = 371 41.055

30.000

4.500

4428 6.555

Concluzii si propuneri

S.C. ALBUS ABC S.R.L.la care mi-am realizat lucrarea de specialitate,in urma analizei mele asupra activitatii acesteia am constatat ca firma este rentabila. Scopul intreprinderii este atat realizarea unor costuri unitare minime, cat si obtinerea castigului maxim, determinat de diferenta dintre incasarile realizate si costurile inregistrare. In practica s-a constat ca, dimensionarea optima a intreprinderii este conditionata de natura desfacerii, respectiv de capacitatea de absorbtie a pietei pentru produsele fabricate. Drept urmare, determinarea marimii optime a intreprinderiii trebuie sa armonizeze atat sfera produtiei cat si cea a desfacerii.

Activitatea unei intreprinderi presupune realizarea diferitelor resurse economice pentru producerea de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii.

Problematica eficientei economice este abordata in toate activitatile in cadrul carora se produc bunuri economice. Eficienta economica are diferite forme de exprimare in furntie de factorii de productie care contribuie la obtinerea efectelor economice. In genereal, eficienta economica se determina prin urmatoarele doua modalitati:

raportarea efectelor obtinute

raportarea eforturilor la efectele inregistrate

Pe langa toate acestea activitatea intreprinderi este influentata direct de organizatii externe cu care intreprinderea are diverse relatii de cooperare, informare, asigurare, finantare, control - evaluare e.t.c.

Principalele organiazatii din mediul extern al intreprinderii sunt: clientii, furnizorii, intreprinderile concurente, institutiile bancare, soc. de asigurari, camerele de comert etc.

Pentru o gestiune financiara mai buna propun utilizarea mai eficienta a creditului funizor, in sensul majorarii termenelor de plata si a platii mai rapide a facturilor funizorilor care acorda o reducere semnificativa.

In vederea sporirii competivitatii recomand cautarea permanenta a noilor funizori si a preturilor de achizitie cele mai scazute precum si consultarea saptamanala a preturilor concurentilor.

Pentru o mai buna demergere a firmei propun:

-sa-si mareasca spatiul comercial

-sa se aprovizioneze ritmic cu marfuri alimentare si nealimentare solicitate de clientela locala

-personalul firmei sa fie recalificat

-sa aplice reduceri in perioadele de sezon la marfurile corespunzatoare

-sa aplice tehnici moderne de marketing management,reclama ritmica a marfurilor prin mass-media (ziarul municipiului Salonta), TV locala, panouri publicitare.

Bibliografie:

Contabilitatea financiara, dr. Felicia Ineovan, dr. Dumitru Cotlet, etc, Ed. Mirton 2007;

Normalizarea contabilitatii si fiscalitatea intreprinderii, Dorel Mates, editura Mirton 2006;

Contabilitatea intreprinderii - aplicatii practice, Dorel Mates, Editura Mirton 2007;

4. Bazele contabilitatii, Ion Peres, Dorel Mates, Leonora Cauciuc, Anda Iosif, Carmen

Imbrescu 2008;

Contabilitatea financiara a intreprinderii, Dorel Mates 2007;

articolul 6, din Legea Contabilitatii nr.82/1991 modificata si republicata in 26.08.2008.

ANEXE