Moneda in cadrul economiei

Introducere

Moneda reprezinta activul financiar cu cea mai mare lichiditate, semnele monetare, precum si instrumentele monetare de plata si de economisire fiind exprimari a unor cantitati de moneda, a unor valori monetare cu puteri de cumparare determinate la un moment dat, insa incerte in viitor.

Evolutia formelor monedei s-a inscris intr-un proces de dematerializare a acesteia, de bancarizare si financiarizare a functiilor sale, de la moneda cu valoare intrinseca, exprimata prin moneda metalica, din aur, spre semnele monetare, spre instrumentele electronice ale monedei, spre impulsuri si mesaje informatice, in evolitia sa moneda metamorfozandu-si continutul si formele, conservandu-si insa esenta, acea de etalon, de cele mai multe ori distorsionata si denaturata de continutul si formele manifeste.

Obiectivul capitolului

Explicitatarea si intelegerea necesitatii si rolului monedei in economie si societate, a fundamentelor sale functionale si istorice, precum si a tendintei evolutive a acesteia.

1.3. Concepte cheie

Activ financiar, creatie monetara, etalon al valorii, lichiditate, putere de cumparare.   

1.4 Rezumatul capitolului

Un activ reprezinta o posesie sau un drept asupra ceva.

Un activ financiar poate fi definit ca un drept exprimat in moneda, fiind opus activului real (o casa, o masina), continutul activului financiar fiind intangibil, indiferent de forma de evidentiere, activul financiar reprezentand calea de apropriere a activului real.

Majoritatea activelor financiare genereaza un flux de venit sau incasari sub forma lichiditatii sau numerarului (cash-flow).

Transferul activelor financiare se realizeaza prin vanzare - cumparare (imprumuturi, titluri, moneda), atat in schimbul monedei cat si a bunurilor reale, transferul realizandu-se pe piata.

Activele financiare au doua functii principale:

transferarea fondurilor de la cei cu surplus catre cei cu nevoi de moneda;

redistribuirea riscului generat prin fluxurile monetare.

Alte functii sunt: transferul temporal si spatial al fondurilor; agregarea si dezagregarea fondurilor; diseminarea informatiilor; crearea de stimulente.

Caracteristicile activelor financiare sunt:

monetizarea, exprimand gradul de similitudine a activului cu moneda;

divizibilitatea si denominarea intr-o unitate monetara;

reversibilitatea in si din numerar;

dimensiunea fluxului de moneda generat;

scadenta sau termenul de maturitate;

convertibilitatea in alte active financiare;

lichiditatea, adica posibilitatea de transformare in moneda;

predictibilitatea venitului, adica riscul ca fluxul de incasari asociat activului sa se modifice in viitor;

complexitatea, adica modalitatea de evaluare a activului.

Moneda este un activ financiar general acceptat pentru reglementarea platilor de orice natura.

Moneda este constituita din ansamblul mijloacelor de plata direct utilizabile pentru a efectua platile pe pietele de bunuri si servicii, adica ansamblul de active acceptate pretutindeni, de catre toti si totdeauna pentru a regla (stinge, achita) datoriile generate de schimbul de marfuri.

Valoarea monedei se bazeaza pe increderea detinatorului in moneda, in capacitatea acesteia de a asigura echivalenta valorica a schimbului in timp.

Moneda este angajata in diferite circuite monetare si financiare, care reprezinta un transfer de licihiditati, de titluri financiare si de credit, concretizate intr-o retea de fluxuri financiare si monetare realizate intre subiectii economici diversi.

In evolutia sa istorica moneda a avut tendinta de dematerializare, imbracand diverse forme, de la moneda marfa, generata de inconvenientele trocului, catre moneda electronica, tranzitand prin moneda metalica (cu valoare intrinseca) si moneda bancara (fiduciara si scripturala).

Prin faptul ca suma de moneda se gaseste la purtator, moneda electronica se apropie de moneda metalica, diferentiindu-se insa de aceasta sub doua aspecte: nu are curs legal si nu poate fi reutilizata (transferata anonim).

Formele evolutive ale monedei au determinat o transformare, o adecvare a semnelor monedei, acestea putandu-se clasifica dupa diverse criterii:

v     dupa forma de existenta a monedei: moneda materiala (metalica si de hartie) si moneda de cont sau scripturala (in exprimarea sa contemporana, moneda electronica);

v     dupa criteriul emitentului: moneda - aur, creata de agentii economici prin convertirea aurului in moneda-aur; moneda de tezaur; moneda bancara (fiduciara si scripturala);

v     dupa criteriul valorii intrinseci: moneda cu valoare integrala si moneda - semn;

v     dupa criteriul obligatiilor asumate de catre emitent: convertibila si neconvertibila;

v     dupa capacitatea liberatorie a monedei: moneda legala; moneda fractionara (in prezent, moneda divizionara); moneda facultativa (de regula, moneda straina).

Evolutia monedei releva cele trei functii definitorii ale acesteia:

moneda, intermediar al schimburilor, schimburi divizate in vanzare si cumparare;

moneda masura a valorilor, exprimata prin preturi;

moneda instrument de rezerva a valorii, prin prezervarea valorii monedei (mijloc de tezaurizare).

Moneda are si doua functii derivate:

masura a platilor amanate, prin stabilirea in prezent a sumelor platite in viitor;

unitate de cont, asigurand evaluarea prin preturi a tuturor bunurilor (functie derivata din aceea de etalon).

Realizarea celor trei functii presupune ca moneda este imediat convertibila intr-un bun sau serviciu, dispunand de o lichiditate absoluta, reprezentand lichiditatea prin excelenta.

Activele care functioneaza ca moneda au 9 caracteristici, care in parte sunt specifice si celorlalte active financiare, si anume:

Acceptabilitatea in schimburile nationale si internationale;

Stabilitatea, adica mentinerea puterii de cumparare in timp, in conditii de infaltie;

Raritatea, adica furnizarea acesteia prin asigurarea unei relative insuficiente de moneda;

Portabilitatea, adica usurinta de a fi transferata, indiferent de instrumentul utilizat;

Durabilitatea, adica asigurarea mentinerii suportului monetar in conditii de siguranta in timp;

Divizibilitatea, adica posibilitatea legala de existenta a multiplilor si submultiplilor unitatii monetare;

Legalitatea, adica asigurarea increderii in moneda prin reglementarea recunoasterii acesteia;

Recunoasterea monedei, indiferent de forma de prezentare si de instrumentul utilizat (moneda divizionara, bancnote, cecuri, carduri, etc);

Uniformitatea sau omogenitatea, in sensul ca toate sau aproape toate unitatile monetare dintr-un spatiu monetar armonizat trebuie sa detina aceleasi insemne de recunoastere.

Evolutia formelor si semnelor monetare evidentiaza un proces de dematerializare si simbolizare a monedei, proces care a parcurs mai multe etape:

o        moneda naturala, care a functionat prin schimbului direct al produselor, devenite astfel marfuri, in cadrul trocului, fiecare produs masurand conjunctural valoarea celuilalt produs, economia naturala asigurand induvidualizarea valorii produselor pentru fiecare participant la schimb. Treptat un    produs s-a detajat, sub influenta unor factori locali, dar si de schimb, ca instrument de schimb distinct, indeplinind rolul de marfa moneda;

o        moneda metalica, aparuta ca o esentializare valorica a detasarii instrumentelor de schimb, argintul, si in final, preluand rolul de etalon, de intermediar al schimbului si de rezerva a valorii;

o        moneda de hartie si moneda scripturala, de cont    marcheza procesul de bancarizare a monedei, aceasta devenind un produs bancar, un activ financiar, supus substitutivitatii instrumentale prin intermediere si transfer pe pietele financiare;

o        modeda simbol, conventie, reprezinta o adancire a bancarizarii, moneda devenind un semn adesea arbitrar, valoarea sa nefiind determinata de factori economici, ai realitatii economice, uneori dinamica acesteia fiind opusa dinamicii impuse de evolutia facorilor reali ai economiei. Moneda cos, in particular moneda internationala de cont, moneda electronica, moneda de acoperire sunt doar cateva ipostaze ale monedei simbol.

1.5 Concluzii

Evolutia monedei, a formelor sale institutive a determinat treptat constituitea sistemului monetar, conferind monedei statut distinct in spatiul economic si social, moneda regasindu-se evolutiv in sisteme monetare caracterizate prin functiolanalitate specifica. Aceasta evolutie, adesea contradictorie, generatoare de dezordine economica si sociala, a produs o diversitate de forme monetare, care pot fi clasificate criterial, distingandu-se dihotomic doua categorii de moneda: moneda cu valoare intrinseca, capabila sa reprezinte un etalon pentru masurarea valorii bunurilor, si moneda fara valoare in sine, care masoara valoarea bunurilor prin valoare insasi, prin puterea de cumparare a ansamblului eterogen a bunurilor circumscrise spatial si temporal.

1.6. Subiecte model pentru pregatire

a. caracterizarea monedei ca activ financiar.

b. evolutia monedei si formele sale de existenta.

c. moneda ca semn al valorii,

d. functiile monedei

1.7. Teste de autoevaluare

Daca moneda est un intrmediar al schimbului trebuie sa fie si o rezerva a valorii? Daca nu, dati exemple in care cele doua functii pot fi separate.

Care sunt avantajele si dezavantajele formelor alternative de moneda: moneda marfa, moneda fiduciara, moneda metalica si moneda electronica?

Care este diferanta dintre moneda-hartie si hartia-moneda?

Aratati care dintre caracteristicile urmatoare apartin monedei: divizibilitatea, convertibilitatea, lichiditatea, denominarea, raritatea, identificarea.

Enumerati formele de moneda bancara;

Aratati care dintre urmatoarele forme de moneda au valoare intrinseca: converibila, legala, metalica., semn.