TEHNICIAN ÎN ACTIVITATI ECONOMICE - Circulatia marfurilor in unitatile cu amanuntul

 

 

Tema

Circulatia marfurilor in unitatile

cu amanuntul

Argument 

A intreprinde si a conduce o activitate economica ce are ca rezultat profitul sunt actiuni ce presupun cunoasterea realitatii economico-sociale. Cunoasterea se realizeaza prin intermediul informatiei, care reprezinta odata ce aduce un plus de cunoastere, dupa ce a fost supusa unui proces de prelucrare.

Totodata, intreprinzatorul oricarei activitati economice, la nivel micro, mezo, macroeconomic sau chiar la nivel familial, urmareste progresul, bunastarea sa si a membrilor organizatiei sale. Acest progres, pentru a putea fi cunoscut, trebuie supus unui proces de analiza, de apreciere si de previzionare, care la nivelul intreprinderii se realizeaza prin masurarea, si de previzionarea, care la nivelul intreprinderii se realizeaza prin masurarea, evaluarea, compararea datelor valorice si sau nonvalorice cu privire la fenomenele si procesele economice din cadrul unitatii economice.

În ultima perioada, evolutia societatii a impus o activitate economica foarte dinamica si, uneori, imprevizibila. Zilnic pe glob se lanseaza sute de mii de afaceri, se incheie o multitudine de contracte. În acest mediu comunicarea este un mijloc de a stabili si a mentine diverse tipuri de relatii sociale.

În afaceri, daca stapanesti arta negocierii, ai o sansa in plus sa castigi mai mult si sa pastrezi o buna relatie cu partenerul. Cand negociezi bine, poti sa influentezi partenerul pentru a-l face sa coopereze in directia atingerii solutiilor ideale, aducatoare de profit.

Pentru a deveni un bun negociator, trebuie sa cunosti, in primul rand, formele de comunicare verbala si nonverbala si sa aplici tehnicile cele mai adecvate atingerii scopurilor propuse.

La baza negocierilor stau informatiile primare vizand: situatia economico-financiara a firmelor negociatoare, notiuni despre contractele economice si cadrul legal in care se intocmesc si se semneaza, planificarea operationala a societatilor comerciale, mediul concurential al afacerilor, structura, necesarul si organizarea resurselor umane, instrumente de plata folosite in relatiile economice, finantarea afacerilor, elemente de marketingul afacerilor vizand activitati practice care constau in procesul de planificare si punere in practica a produsului, stabilirii pretului, distribuirii si promovarii produselor si serviciilor.

Pe baza informatiilor privind statistica si analiza economica a contabilitatii si finantarii afacerii trebuie sa se faca o analiza pertinenta a activitatii pe segmentul de piata in care societatea comerciala respectiva isi deruleaza vanzarea cumpararea materiilor prime, materialelor auxiliare, combustibililor, carburantilor, energiei, produse sau servicii, fiecare agent economic isi stabileste strategiile viitoare privind

abordarea cu sanse de reusita a unor noi segmente de piata interna sau externa, cu o viabilitate de durata, pe fondul cresterii cifrei de afaceri paralel cu realizarea unui profit net rezonabil.

Toate aceste asipratii, intr-o economie de piata functionala, trebuie sa se realizeze in concordanta cu codul bunelor maniere in afaceri, deci fara a leza interesele celorlalti parteneri de afaceri, implicit a mediului concurential in care isi deruleaza activitatea.

Concurenta este un mod de manifestare a economiei de piata, in care pentru un bun omogen si substitutele sale, existenta unui singur producator devine practic imposibila.

Problema concurentei prezinta interes pentru toti actorii pietei:producator, consumator, intermediar. Fiecare firma este preocupata sa fie cat mai competitiva, iar castigul net sa fie cel mai bun. Actiunile unei firme nu depinde exclusiv de aceasta ci si de actiunile concurentilor ei. In absenta concurentilor orice firma aflata pe piata ar putea sa isi stabileasca liber preturile la un nivel ridicat.

În cadrul pietei, firmele pot avea in vedere satisfacerea acelorasi nevoi de consum sau a unor nevoi diferite, ele oferind acestora produse sau servicii identice, substituibile sau asemanatoare. De aceea concurenta poate fi variata: concurenta directa-cand firmele se adreseaza acelorasi nevoi cu produse/servicii similare/identic; concurenta indirecta-firmele se adreseaza acelorasi nevoi sau unor nevoi diferite cu produse/servicii diferite.

Lucrarea de fata se vrea o aplicatie a acestor directii de orientare a activitatii unei firme, dovada a dobandirii unor competente specifice profesiei de tehnician in activitati economice

Prezentarea S.C "Kapan Sport".S.R.L

Scurt istoric al societatii comerciale.Obiect de activitate.Statul juridic

S.C "Kapan Sport" S.R.L

Societatea comerciala S.C."Kapan Sport"S.R.L -a luat fiinta in anul 1996 prin aportul in bani a doi actionari.Este o societate cu raspundere limitata inregistrata in Registrul Camerei de Comert cu nr.J/05/261871996 si la Directia Generala a Finantelor Publice Bihor În Registrul Societatilor Comerciale pozitia nr .4 din 1996.

Societatea are sediul in localitatea Stei strada Andrei Muresanu nr 25, judetul BIHOR, ROMÂNIA

Capitalul social in valoare de 200 lei, constituit in intregime din numerar

Capitalul social subscris in suma de 10 lei a fost depusa astfel:

- 3 lei depusi la banca,asa cum rezulta din chitanta nr 15587 anexa la dosar

- 7 lei din capital s-au depus in termen de 3 luni de la data inregistrarii societatii in Registrul Comertului

- 110 lei majorare capital social

Capitalul social este impartit in 20 de parti sociale cu valoare de 10 lei fiecare astfel:

-10 parti comerciale reprezinta aportul celuilalt actionar-doamna Ienciu Carla adica 100 lei

-10 parti sociale reprezinta aportul celuilalt actionar-domnul Ineciu Anghel adica 100 lei

Durata de functionare a sociatatii este nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii ei in Registrul Comertului.

Codul de inregistrare fiscala al societatii comerciale este R3350205.

Administratorul va decide asupra intregii activitati a societatii sale comerciale,

Exercitand atributiile Adunarii Generale a Asociatilor prevazute de legea 31/1990

Administratorul este raspunzator fata de societate pentru:- realitatea varsamintelor efectuate

- existenta registrului cerut de lege si corecta lui tinere

- stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si statul impun.

Exercitiul financiar al societatii va incepe cu 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie a fiecarui an.Societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni.

Doamna Ienciu Carla in calitate de administrator ii revine dreptul de a decide asupra intregii activitati comerciale a societatii "Kapan Sport"S.R.L exercitand atributiile Adunarii Generale a Asociatiilor prevazute de legea 31/1990.Controlul societatii va fi exercitat de catre doi asociatori.În situatia in care vor considera necesar asociatii isi vor putea alegea un cenzor. Aceasta alegere este facultativa.

Personalul societatii are loc la :- imposiilitatea realizarii obiectivului activitatii;

- hotararea asociatului unic

- pierderea a % capitalul social,daca actionarul unic nu hotaraste completarea lui pana la nivelul initial

- falimentul sau incapacitatea asociatului unic

Dizolvarea societatii trebuie inscrisa in Registrul Comertului publicata in Monitorul Oficial.

Lichidarea societatii are loc in situatia acesteia pentru oricare din motivele prevazute mai sus. Numirea lichidatorilor se va face de catre asociatul unic.

2.2 Relatiile unitatilor cu tertii

2.2.1 Relatiile unitatilor cu furnizorii,2.2.2 Relatiile unitatilor cu clientii 2.2.3 Contabilitatea trezoreriei firmei

Operatiile curente sunt operatii efectuate si consemnate pe masura efectuarii lor in registrul jurnal fata de cele care au la baza documentele de sinteza.

Operatiile curente reflecta in Registrul Jurnal si Cartea Mare.

Firmele intra in procesele de aprovizionare cu tertii, relatii ce dau nastere la obligatii si drepturi. obligatiilor repspectiva drepturilor se fac prin intermediul raporturilor banesti, utilizand operatii banesti cu sau fara numerar si operatiuni de decontare prin efecte comerciale.

Plata datoriilor si incasarea creantelor se face la scadente ferme.

Toate relatiile agentilor economici cu tertii se creeaza si se sting intr-o inlantuire fara sfarsit avand in vedere marea lor diversitate pentru reflectarea corecta, in contabilitate se impun clasificari in ceea ce priveste definirea si clasificarea lor.

In functie de natura juridical relatiile pot fi :

- numai de drepturi

- numai de obligatii

- de drepturi si obligatii reciproce

Astfel fata de furnizori firma are obligatii dar poate avea si drepturi fata de acestia in situatia in care se acorda un acont.

Unitatiile economice intra in relatii de tip financiar cu bugetul statului, bugetul Asigurarilor Sociale si a societatilor de asigurari. Pe parcursul proceselor de productie intra in relatii, cu unitati din cadrul grupului

2.2.1. Relatiile unitatilor cu furnizorii

Datoriile fata de furnizori sunt consecinta derularii operatiunilor de aprovizionare cu bunuri, lucruri, servicii. Operatiile fata de furnizori se inregistreaza in contabilitate pe baza facturii. Datoriile se sting prin plata in numerar, din avans de trezoreriel sau acceptate in contul datoriei initiate a unor efecte comerciale.

Avand in vedere obiectul de acitivitate a societatii, respective comertul cu diferite marfuri, relatiile cu furnizorii sunt axate pe aprovizionarea uitatii cu marfuri.

Furnizori- acea persoana fizica sau juridical care la cererea unitatii noastre si pe baza unor intelegeri care poate fi scrisa si anume: comanda sau contractual sau printr-o intelegere verbala intre cei doi, accepta sa vanda unitatii noastre bunuri, sa ne execute lucrari acaror plata urmeaza a se efectua ulterior.

Cumpararea bunurilor economice de natura stocurilor se face de la intreprinderile industrial si agricole producatoare din tara, prin import direct sau prin intermediul societatilor de comert exterior si de la alte unitati de comert.

In practica unitatilor patrimoniale se pot intalni forme de aprovizionare commune pentru toate bunurile material de natura stocurilor sau forme de aprovizionare specific pentru anumite bunuri sau unitati.

Cu ocazia receptiei bunurilor se urmaresc concordanta cu prevederile din contract si documentele de livrare si transport.Se intocmeste "Nota de receptis si constatare de diferente".

In cazul unitatii noastre aceasta a re si forme de aprovizionare

a.) Aprovizionarea prin delegate propriu. Delegatul unitatii beneficiare se prezinta la furnizor cu o comanda, o delegatie de ridicare a bunurilor in timpul transportului.

b.) Aprovizionarea prin delegate al unitatii furnizoare, necesita prezentarea acestuia la unitatea beneficiara unde se verifica bunurile si se intocmesc documentele de receptive. Receptia se face in prezenta delegatului unitatii furnizoara.

c.) Aprovizionarea prin intermediul depozitelor de repartizare - forma intalnita in cadrul unitatilor "en-detail" sau de alimentatie publica.

Frecvent, furnizorii acorda clientilor lor reduceri de pret, reduceri ce pot fi grupate in:

a.) reduceri de tip commercial:

- rabaturi

- remize de tip 1 si 2

b.) reduceri de tip financiar-sconturi de decontare. Rabaturile sunt reduceri exceptionale de pret practicate datorita unor defecte de calitatea la produsele sau maririle facturate. Ele se acorda in momentul facturarii produselor sau livrarilor repective si ca atare nu apar inregistrate in contabilitatea furnizorului. In Franta, evidenta rabaturilor acordate dar si celor primate se tine cu ajuorul unui cont special, remize si risturnuriil.

Relmizele: Remiza 1 este o reducere obisnuita de pret practicata prin aplicarea unui procent de reducere tinand cont de numarul vanzarilor (Ex: Peste 1000 vanzari se acorda o reducere de 10%)

Remiza II este o reducere de pret practicata prin aplicarea unui procent de reducere la pretul de vanzare tinand cont de pozitia privilegiata detinuta de un anumit client in clientele intreprinderii-reducere pentru client vechi si anumiti clienti in clientela intreprinderii -reducere pentru clientii vechi si constanti. Remizele

nu se inregistreaza in sistemul contabil deoarece ele apar in tactura initiala si in contabilitate si se inregistreaza ca venit din vinzare respective ca obligatia de plata pentru cumparare ca valoare neta comerciala.

Risturnurile reprezinta reduceri ulterioare de pret acordate tinand cont de ansamblul operatiunilor avute pe o anumita perioada de timp cu acelasi client.

Risturile implica intocmierea unor facturi ulterioare de reducere a obligatiilor initiale.

Scontul de decontare este o reducere de tip financiar acordata clientilor care-si achita inainte de scadenta cumparaturile.Scontul se inregistreaza contabilitate astfel:

-la furnizor ca o cheltuiala financiara in contul 667, cheltuieli privind sconturile acordate-reprezinta pretul platit de furnizor pentru a-si achizitiona mai repede mijloacele banesti.
-la client scontul obtinut este venit financiar si se inregistreaza in contul 667 "Venituri din sconturi obtinute",respective veniturile aferente sumelor incasate inainte de scandenta.

Pentru reflectarea in contabilitate a datoriilor fata de furnizori se utilizeaza contul 401 "Furnizori". Este cont de pasiv de surse atrase, care se crediteaza cu datoriile fata de furnizori ca urmare a aprovizionarii facute de unitate.Se crediteaza:

-valoarea de pret de facture a bunurilor achizitionate de la furnizori in corespondenta cu conturile 300 materii prime, 301 "material consumabile", 321 "obiecte de inventar", 371 "marfuri"; valoarea lucrarilor executate in corespondenta cu contul : 611 "cheltuieli cu intretinerea si reparatiile"'

Valoarea serviciilor prestate in coresnpondenta cu contul 612"cheltuieli cu redvente, locatii de gestionare,chirii".

Valoarea facturilor primate ulterior, bunurile fiind sosite anterior fata documente prin contul 408"furnizori-facturi nesosite"

-in toate cazurile se crediteaza cu TVA din facturi in corespondenta cu contul 4426 "TVA deductibil" sau cu 4428 "TVA neexigibil"cand este vorba de aprovizionare cu plata in rate.

Se debiteaza:

--sumele achitate furnizorilor in corespondenta cu conturile "casa in lei" sau 5121 "conturi curente la banci";

-valoarea efectelor comerciale acceptate in contul datoriei initiale rin 403 "efecte de plata"

-valoarea avansurilor acordate anterior in corespondenta cu contul 409 "furnizori-debitori".

Soldul contului reflecta obligatiile neachitate catre furnizori.

2.2.2 Relatiile unitatilor cu clientii

Relatiile de drepturi sunt generale in prinvipal din vaznari de bunuri, executari de lucrari si presati de servicii dar si de alte relatii de natura intamplatoare care nu constituie activitati de baza a institutiei ca de exemplu recuperarile unor pagube sau degradari.

Relatiile cu clientii sunt in general relatii de drepturi dar se pot transforma in relatii si obligatii daca se incaseaza de la client avansuro sau aconturi.

In cazule vanzarilor de bunuri acesta presupune 2 inconveniente:

-transferul dreptului de proprietatea asupra bunului, la intocmirea documentului de vanzare (facture) si redearea acestuia catre client, operatie care necesita scaderea lui din gestiune (descarcarea gestiunii pentru bunurile vandute).

Pretul de vanzare (Pv) reprezinta echivalentul banesc al bunurilor vandute care asigura acoperirea cheltuielilor cu fabricarea sau achizitionarea lor, implicit vanzarea si obtinerea unui profit de catre unitatea patrimoniala.

In cazul bunurilor fabricate de unitate in vederea vanzarii pretul de vanzare se calculeaza prin adaugarea la costul de productie (Cp) a unei cote de profit (Pp).

Rezulta ca:

Pv=Cp + Pp

-in cazul bunurilor cumparate in vederea valorii cunoscute sub denumirea de marfuri, pretul de vanzare se compune din:- costul de achizite al marfurilor vandute (Ca);

-marja bruta sau marja comerciantului (Mb)

Rezulta ca:

Pv-Ca+Mb

Marja bruta are ca scop acoperirea cheltuielilor de vanzare (Cv) si asigurare profitului (P),deci:Pv=Ca+Cv+P se efectueaza catere alte unitati patrimoniale iar vanzarea marfurilor catre consumatori individuali sau alte unitati patrimoniale.

Vanzarea de marfuri catre consumatori individuali se efectueaza cu incasarea in numerar, iar ca documente specific acestei forme de vanzare sunt:

-bonul zilinice. La unitatile de alimentatie publica se intocmesc: bunul de marcaj, nota de plata, borderoul de incasari si plati.

In contabilitate prin client intelegem acea persoana fizica sau juridica cu care unitatea noastra intra in relatii comerciale si care datoreaza o anumita suma de executare, serviciile prestate si ce urmeaza a fi platite ulterior din intelegerea celor 2 parti.

Principalii clienti si de fapt si cea mai mare parte a lor o formeaza populatia.

Deci S.C "Kapan Sport".S.R.L avand ca obiect de activitate vanzarea de marfuri cu amanuntul clientii sunt acele personae care au nevoie de marfurile din profitul magazinului.

"Pentru atragerea unei clientele cat mai numeroase este necesar ca marfurile ce se desfac prin magazine sa fie de buna calitate, mai ieftine ca la alte magazine, sa fie modern, iar servirea populatiei sa fie responsabila..

Realizarea drepturilor de creanta presupune incasarea sumelor datoare de client care se poate face din banca in numerar sau prin acceptarea de catre unitate a unui angajament scris de plata ulterioara. Acesta poate fi biletul la ordin si cambia. Stingerea creantelor mai pot avea loc uneori, dar nu este de dorit prin descriptie sau ca urmare a tacerii lor, la client incerti sau litigiosi.

Contul care tine evidenta decontarilor cu clientii interni sau externi pentru vanzari sau executorii de lucrari sau servicii este 411 "clienti". Rolul acestui cont este de a urmari sumele datoare de clienti cat si a sumelor achitate de acestia. Contul de clienti prin continutul sau economic este un cont de mijloace patrimoniale in decontare iar dupa functia contabila este un cont de activ.

Se debiteaza: corespondenta cu conturile:

701-"venituri din vanzarea produselor finite"

702-"venituri din vanzarea semifabricatelor"

703-"venituri din vanzarea produselor reziduale"

707-"venituri din vanzarea marfurilor"

-valoarea in pretul de fabricare a lucrarilor si serviciilor prestate tertilor in corespondenta cu conturile:

-704"venituri din lucrari executate si servicii prestate"

-706"venituri din redevente, locatii, chirii"

-708"venituri din activitati diverse"

In toate cazurile se debiteaza cu pretul de vanzare fie putin TVA afferent reflectat in contul 4427"TVA colectat". Se crediteaza:

-sumele incasate de la clienti in contul disponibil sau in numerar in corespondenta cu contul 512"conturi curente la banci" si 5131"casa in lei"

-valoarea efectelor comerciale de acceptare si preluare in contul creantelor infinite fata de clienti prin 413"efecte de primit".

-sumele datorate de clienti incerti sau de unitatile cu care unitatea se afla in ligtigiu in corespondenta cu contul 416"clienti incerti".

-valoarea livrarilor sau prestarilor efectuate decontate pe seama avansurilor primte de la clienti in corespondenta cu 419 "clienti creditori".

Soldul debitor reflecta sumele datorate de catre clienti respectiv drepturile firmei fata de clienti, deci creante neincasate.

2.2.3 Contabilitatea trezoreriei firmei

Conturile de disponibilitati banesti fac parte din contabilitatea trezoreriei care aigura evidenta existentei si miscarii titulaturilor de plasament disponibilitatilor in contul de banca si in casa, creditelor bancare si altor valori de trezorerie.

Titlurile de plasament reprezinta actiunile proprii rascumparate, actiunile achizitionate de firma sau cumparate, obligatiuni emise sau cumparate si alte titluri de plasament achizitionate de firma in vederea realizarii unui profit pe termen scurt.

Conturile la banci cuprind:

-valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si diverse, carnetele de cecuri si limita de suma, credite bancare pe termen scurt , precum si dobanzile disponibile creditorilor bancari.

Contabilitatea mijloacelor banesti aflate in caseria unitatii patrimoniale precum si a miscarii acestor, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate in numerar, se tine distinct in lei si in devize. Prin intermediul contabilitatii trezoreriei se realizeaza urmatoarele obiective:

-executia si coordonarea tuturor operatiunilor financiare care antreneaza mijloacele banesti si de plata a unitatilor economice:

-evidenta si controlul operativ al patrimoniului aflat sub forma mijloacelor banesti:

-derularea si evidenta relatiilor financiare de capital:

-respectarea cu strictete a legislatiei fiscal si fina;/

Trezoreria reprezinta ansamblul operatiunilor financiare si monetare pe care le face firma pentru procurarea mijloacelor banesti care sunt necesare si pentru cheltuirea unor mijloace.

Operatiunile de incasari si plati in numerar se caracterizeaza printr-o mare diversitate si frecventa fara a ocupa cel mai important loc in ansamblul relatiilor financiare-monetare din punct de vedere al volumului.

Orice firma efuectueaza numeroase operatiuni ce manipuleaza folosirea banilor prin caseriile si se refera la:

-incasarea contravalorii unor bunuri livrate a caror valoare este relativ mica, stabilirea la un plafon:

-incasarea unor sume de la debitori, incasarea prin vanzarea unor marfuri .

-plata salariilor, premiilor, dividendelor si a altor sume cuvenite angajatilor, plata unor avansuri spre decontare, achitarea unor obligatii fata de debitori si furnizori, plata unor cheltuieli curente. Orice operatie de incasare sau plata in numerar se efuctueaza numai pe baza de documente sau in regim special de intocmire si circulatie. Intre acestea cele mai uzuale sunt:

-pentru incasari:cecul de numerar, chitantele, bonuri de casele de marcat;

-pentru plati:foaia de varsamant, dispozitiile de plata in numerar, liste de avans si de plata a salariilor, facturi si chitante emise de terti.

Inainte de efectuarea platilor in special documentele sunt supuse unui riguros control preventiv sub aspect fondat,dar si sub aspectul fondului, al al continutului.

Contabilitatea generala a operatiunilor de incasari si plati in numerar se realizeaza cu ajutorul conturilor:5311"casa in lei" si 5312"casa in diverse".

Contul 5311"casa in lei" este un cont de activ. Are rolul de a tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii, precum si  miscarii acesteia, ca urmare incasarilor si platilor efectuate.

Se debiteaza cu toate incasarile in numerar:

-ridicarile de numerar de la banca in corespondenta cu contul 581"viramente interne";

-sumele incasate in numerar de la clienti in corespondenta cu contul 411"clienti".

-valoarea marfurilor vandute in numerar in corespondenta cu contul 707"valori din vanzarea marfurilor".

Se crediteaza cu toate platile in numerar:

-drepturile de numerar la banci in corespondenta cu contul 581 "viramentele interne";

-platile efecutate catre furnizori cu corespondenta cu contul 401 "furnziori";

-renumeratiile achitate personalului in corespondenta cu contul 421 "personal-renumeratii datoare";

-valoarea aportului retras de intreprinzatorul particular In corespondenta cu contul 108"contul intreprinzatorului individual".

Soldul este debitor si reprezinta numerarul existent in casieriile la un moment dat.

Una din formele importante de manifestare a capitalului societatii comerciale o constituie mijloacele banesti care sunt depozitate in majoritatea lor la diverse banci astfel ca cea mai mare parte si in acelasi timp cea mai diversa a operatiunilor de incasari si plati, pe care le efectueaza sau in care se implica o firma imbraca forma decontarilor fara numeraru,prin virament.

Conturile utilizate sunt urmatoarele: 5121 "disponibi la banca in lei", 5124"disponibil la banca in devize", 5126"carnete de cec cu limita de suma"

Contul 5121 (disponibil la banca in lei) are rolul de a urmari, controla disponibilitatile banesti in lei ale agentilor economici pastrate si manipulate prin intermediul bancilor. Dupa continutul economic este un cont de disponibilitati banesti (lichiditati), dupa functia contabila este un cont de activ.

Se debiteza cu totalitatea incasarilor prin virament:

-sumele depuse sau virate in cont, rezultate din incasarile in numerar, carnete cec, acreditive, etc.:

sumele incasate de la clienti in corespondenta cu contul 411"clienti"

Sumele depuse in cont de catre asociati in corespondenta cu contul 456"decontari cu asociati". Se crediteaza cu totalitatea platilor prin banca in corespondenta cu debitul conturilor care arata destinatia-sau/felul destinatiei:

-platile efectuate catre furnizori in corespondenta cu contul 401"furnizori"

-achitarea impozitului pe profit cu sumele platite catre buget in corespondenta cu contul 441"impozit pe profit"

CAPITOLUL II
CONTABILITATEA MARFURILOR.

Un loc si un rol important in gestiunea si activitatea unitatilor il au activele circulante(mobilizate).

Grupa 37"marfuri", face parte din clasa III "conturi de stocuri si productie in curs de executie".

Contabilitatea stocurilor si comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor in cadrul unitatilor economice destinate:

-fie a fi vandute si aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie;

-fie a fi consumate la prima lor utilizare.

In cadrul stocurilor propriu- zise se cuprind:

-marfurile , respectiv bunurile pe care unitatea economica le cumpara in vederea vanzarii;

Materiile prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformate;

-materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale comestibile.) care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau exploatare fara a se regasi de regula in produsul finit;

Produse respective:

-semifabricate,prin care se inteleg produsele al caror process tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei faze de fabricatie sau se livreaza direct tertilor.

-in intregime fazele procesului de fabricatie nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in gradul unitatii patrimoniale, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor.

-produsele reziduale, reprezentand rebuturile, produsele finite, adica produsele care au parcurs in materiale recuperabile sau deseuri; animalele si pasarile, repspectiv animalele nascute si cele tinere in orice fel (vitei,miei,purcei,manzi etc.), crescute si folosite pentru reproductie, animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pentru productie de lana, lapte si blana;

Ambalajele cuprind bunurile necesare pentru protectia materialelor si marfurilor pe timpul transportului si manipularii sau pentru prezentarea comerciala. In aceasta categorie de stocuri se include ambalajele refolosibile achizitionate goale, sau odata cu materialele si marfurile aprovizionate, cele confectionate in unitate si cele restituite de clienti potrivit contractelor incheiate cu acestia

Ambalajele si materialele de ambalat executate in sectiile de fabricatie ale unitatii economice, pentru a fi vandute ca marfuri, se gasesc in stocurile de produse finite.

De asemenea, materialele de ambalat care se pot gestiona ca ambalaje se includ in stocurile de alte materiale consumabile.

Obiectele de inventar si baracamente.

Obictele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mica decat valoarea stabilita pentru a fi mijloace fixe, indiferent de durata lor, de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipament de protectie, echipament de lucru, imbracaminte speciala, scule, dispositive si verificatoare [SDV-urile], aparate de masura si control [THC-urile] si alte obiecte similare.)

CAPITOLUL III

Aplicatii.

1.Pe baza de factura unitatea se aprovizioneaza cu marfuri in valoare de 4500 lei, TVA 24%. La marfuri se aplica adaos 10%

Se vand marfuri in numerar in valoare de 2000 lei la clienti in valoare de 2500 lei, TVA 24%

a.)   aprovizionare marfuri

%=401 5580

371 4500

4426 1080

b.) aplicare adaos

371=% 1638

378 450

4428 1188

c.) vanzare in numerar

5311=% 2000

707 1613

4427 387

d.) vanzare clienti

411=% 3100

707 2500

4427 600

e.) descarcare gestiune

%=371 5100

378 366

4428 987

607 3747

K=45015036=0,08

f.) deconturi de T.V.A

%=4426 1080

4424 93

4427 987

g.) repartizare cheltuieli

121=607 3747

h.) repartizare venituri

707=121 4113

Pentru intocmirea balantei de verificare anexata la lucrarea am intocmit rulajul conturilor conform registrului jurnal (nota de contabilitate)

Rulaj curent

Cont. D C

121 3747 4131

371 6138 5100

403 _ 5580

4424 93 _

4426 1080 1080

4427 987 987

4428 987 1188

607 3747 3747

707 4113 4113

5311 2000 _

411 3100 _

378 366 450

TOTAL 26378 26378

CAPITOLUL IV.CONCLUZII SI PROPUNERI

In vederea indeplinirii propriilor obiective unitatea patrimoniala trebuie sa raspunda in mod coerent tuturor oportunitatilor provenite din mediul economico-social in care isi desfasoara activitatea.

De aceea unitatea a adoptat un nou concept care orienteaza intreaga ei activitate-conceptul de marketing, concept care are ca esenta satisfacerea consumatorului la un nivel superior fata de concuernta de pe piata si in conditi profitabile pentru unitate.

Activitatea de marketing a firmei studiaza piata, produsul, pretul si promovarea unitatii.

Piata reprezinta principalul element al structurii mediului unei firme, ceea ce face ca definirea sa exacta, determinarea precisa a dimensiunilor, cunoasterea structurii si dinamicii sale sa prezinte conditii esentiale ale reusitei activitatii si performantelor unei societati comerciale.

O societate comerciala cara a adoptat o orientare de marketing defineste piata pornind de la nevoile si dorintele pe care trebuie sa le satisfaca un produs singur de la tehnologia prin intermediul careia produsul respectiv se obtine.

Capacitatea pietei se poate masura in functie de informatiile disponibile prin urmatorii indicatori: volumul ofertei, volumul cererii, volumul vanzarilor, numarul de consumatori ai produselor.

Produsul, in acceptiunea marketingului, reprezinta ansamblul elementelor care declanseaza cererea, ansamblu, care inglobeaza pe langa forma materiala a produsului si o serie de component acorporale.

Ciclul de viata a unui produs poate fi definit ca perioada de timp cuprinsa intre momentul lansarii sic el al eliminarii produsului de pe piata. Pe masura ce consumatorii dobandesc cunostiinte privind noul produs si se conving ca le poate satisface cerintele, acestia vor adopta produsul. Dupa ce majoritatea consumatorilor au adoptat produsul, rata de crestere a vanzarilor incepe sa se atenueze, fapt care marcheaza inceputul fazei de maturitate a produsului.

Pretul este una dintre cele patru componente ale mixului de marketing, alaturi de produs, distributie si promovare.

Distributia reprezinta ansamblul mijloacelor si operatiunilor prin care bunurile si serviciile realizate sunt puse la dispozitia utilizatorilor sau consumatorilor finali.

In desfasurarea activitatii unei societati comerciale exista o serie de factori care influenteaza negative activitatea economica, de aceea este necesara luarea unor masuri pentru eficientizarea activitatii societatii.

Dintre masurile prioritare ce urmeaza a fi luate amintim urmatoarele:

-asigurarea conditiilor de gestionare a tuturor valorilor materiale ale societatii in vederea evitarii pierderilor, sustragerilor, evitarea influentelor interprinderilor.

-masuri ferme pentru valorificarea tuturor mijloacelor circulante, care agraveaza potentialul financiar al societatii prin acestea reducand dobanzile bancare si influentand favorabil penetrarea pietelor de desfacere cu preturi mai avantajoase.

-valorificarea activelor societatii care nu mai sunt necesare, degrevand astfel o serie de costuri nejustificate

-structura personalului angajat strict categoriei necesare

-aprovizionarea cu produse corespunzatoare calitativ

-reducerea cheltuielilor de transport adica aprovizionarea de la furnizori din zona reducand intermediari

-masuri de interventie la toate nivelele pentru deblocarea produselor pe stoc si a incasarii facturilor de aceiasi activitate

-realizarea in continuare a demersurilor pentru incasarea si plata facturilor la timp pentru asigurarea fondurilor financiare necesara activitatii si a mentinerii rentabilitatii societatii.

BIBLIOGRAFIE

.***Constitutia Romaniei,actualizata la 10 mai 2006 Ed.Hamanagiu, 2006

.***Legea nr.82/1991 Legea contabilitatii

.***Legea nr. 441 din 27 nov. 2006,pentru modificarea si comeplementarea Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, republicate, si a Legii nr.26/1990 privind Registrul Comertului, republicata, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr.955 din 28 nov. 2006

.*** Legea nr.26/1990 privind Registrul Comertului, republicata in Monitorul Oficial nr.49 din 4 feb. 1998, modificata si completata.

.***Legea nr. 15 din 7 aug. 1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale

.***Codul de Procedura Civila, Capitolul XIV, Dispozitii privind solutionarea litigiilor in materie comerciala, Cartea a VII-a Dispozitii finale

.***Codul Comercial, Titlul II, Despre fapte de comert (ar.3 si art.6), Asociatia in participatie (art.251-art.256)

Alba A., Balaci I., Erdei I., Harasemiuc O. Cinci pasi pentru cariera mea. Ghid pentru elevi, Centrul Educatia-Bucuresti. 2003

. Badea Florica - Contractul colectiv de munca, Ed. ASE, Bucuresti

. Balanica Silviu Comunicarea in afaceri, Ed. ASE, Bucuresti

. Badica Gh., Popescu A. Contractul colectiv de munca, Salarizarea si impozizarea, Ed. Forum Bucuresti 1991

. Barbulescu C., Gavrila T. Economia si gestiunea intreprinderii, Ed. Economica, Bucuresti 1999

. Bruhn M. Orientarea spre clienti, Ed. Economica, Bucuresti 2001

. Cabana GUY., Marissariol Sylvie Cele 10 secrete ale negociatorului eficient, Ed. Niculescu, Bucuresti

. Chivu I., Sanchez Garcia A., Managementul resurselor umane in intreprinderile mici si mijlocii

. Faulkner D., Bowrnan C. Elemente de strategie concurentiala, Ed. Teora, Bucuresti 2000

. Florecu C.  Marketing, Ed. Expert, Bucuresti 1992

. Gary Jones  Primi pasi in afaceri Ed. Teora, Bucuresti 1997

. Ilie C, Postovei I., Tanislav C., Ardealeanu M. Mediul concurential al afacerilor Ed. Oscar Print, Bucuresti 2007

. Ilie S., Tanislav C., Postovei C., Marketingul afacerilor Ed. Oscar Print, Bucuresti 2006

. Kotler Ph., Armstrong G., Saunders J., Wong.V. Principiile marketingului Ed. Teora, Bucuresti 1998

. Lefter V. Managementul resurselor umane, Ed. Didactica si Pedagocica, Bucuresti 1995

. Manolescu A., Marinas C., Marin I. Aplicatii, Ed. Economica, Bucuresti 2004

. Mihailescu D.  Limbajul culorilor si al formelor Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1980

. Mohanu Florina Comunicarea orala eficienta in afaceri Ed. ASE, Bucuresti

. Naftalina Ion Birotica si performanta manageriala Ed. ASE, Bucuresti 2001

. Octavian Capatina Dreptul concurentei comerciale Ed. Lumina Lex, Bucuresti 1982

. Sabath Ann Marie Codul bunelor maniere in afaceri Ed. Vremea, Bucuresti

. Stanescu C. Drept civil. Persoana fizica, persoana juridica, drepturi reale Ed. ALL, Bucuresti 1990

. Carpenaru D., David S., Predoiu C., Pipera Gh. Legea societatilor comerciale. Comentariu pe articole, Editia 3, Ed. C.H. Beck, Bucuresti 2006

. Streinu Anca  Dictionar de economie Ed. Niculescu, Bucuresti

. Ilie S.,Popovici C., Albu R. Planificarea Operationala, Ed. Oscar Print, Bucuresti 2006

. Ilie S., Georgescu R. Organizarea resurselor umane Ed.Oscar Print,Bucuresti 2006

. Vasilescu C., Dinescu M. Contracte economice, Ed. Oscar Print, Bucuresti 2007

. Vasiliu C. Tehnici de negociere si comunicare in afaceri-Note de curs Ed. ASE, Bucuresti

. Stefanescu M., Ciobanu G., Capota V. Negocierea in afaceri Ed. Cd Press.