Principii de aplicat in calculatia costurilor productiei

Obiectivul contabilitatii costurilor este acela de a diferentia cat mai exact posibil cheltuielile incorporabile necesare pentru fiecare dintre diferitele feluri de produse ce se fabrica, lucrari care se executa, servicii care se presteaza, inclusiv pentru productia in curs de executie.

Principiile de aplicat in calculatia costurilor productiei sunt grupate in cadrul principiilor teoretice generale, aplicabile oricarei metode de calculatie a costurilor, fie in totalitatea lor sau numai partial. Astfel, sunt con­siderate drept principii generale ale calculatiei costurilor productiei urmatoarele:­

- delimitarea in timp si spatiu a cheltuielilor de productie;

- separarea cheltuielilor de productie de de consumatiunile neutre, accidentale si cu caracter special;

- individualizarea cheltuielilor pe produse;

-inventarierea productiei nefinite tidelimitarea cheltuielilor aferente ei.

Aplicatie.

O societate comerciala are procesul de productie organizat in doua sectii de baza (S­1 si S2) si in doua sectii auxiliare - un atelier de intretinere si reparatii ­(AER) si o centrala termica (CT).

In luna curenta se fabrica doua produse A si B, iar AIR executa doua comenzi:

Cd 1 - reprezinta o reparatie capitala pentru utilajele din S1;

Cd 2 - reprezinta o reparatie capitala la o constructie speciala­ din S2.

Cheltuielile aferente acestor lucrari de reparatii capitale sunt incluse in costuri pe principiul cheltuielilor anticipate si se esaloneaza pe o perioada de 12 luni.

Centrala termica produce abur tehnologic si de interes gospodaresc pentru toate sectoarele societatii comerciale, astfel:

. in scop tehnologic:  S1- 4.875 Gcal; S2 - 6.000 Gcal.

. in scop gospodaresc: S1- 1.200 Gcal; S2 - 900 Gcal; AIR - 525 Gcal.

. de interes general al SC.: - 1.500 Gcal.

TOTAL:  15.000 Gcal

De mentionat ca atat din procesele activitatii de baza cat si din cele auxiliare nu rezulta productie neterminata.

Cheltuielile incorporabile din cursul perioadei de gestiune sunt sistematizate in tabelul urmator:

Se cere:

. separarea cheltuielilor productiei de baza de cele auxiliare;

. delimitarea in timp a cheltuielilor de productie ale perioadei curente de cele ale perioadei viitoare;

. stabilirea costurilor productiei de baza si auxiliare, pe fiecare articol de calculatie.

Se cunoaste ca:

. decontarea lucrarilor efectuate de productia auxiliara pentru productia de baza se face la cost de productie;

. in CT se executa o productie omogena;

. repartizarea cheltuielilor indirecte aferente AIR se realizeaza prin procedeul suplimentarii, varianta coeficientului unic, baza de repartizare fiind salariile directe.

. pentru repartizarea cheltuielilor indirecte ale productiei de baza se utilizeaza procedeul suplimentarii, varianta coeficientilor multipli, baza de repartizare fiind:

- pentru CIFU: numarul de ore-masina, si anume:

in sectia S1: pentru produsul A - 142.000 ore-masina;

pentru produsul B - 158.000 ore-masina.

in sectia S2: pentru produsul A - 83.000 ore-masina;

pentru produsul B - 117.000 ore-masina.

- pentru CGS: salariile directe aferente produselor A si B;

- pentru CGA: costurile de productie aferente produselor A si B;

Etapa 1: separarea cheltuielilor si calculul costului aferent energiei termice, ca in tabelul urmator:

Fisa de calculatie pentru energia termica

CU_Gcal =171.202.600/15.000 = 80,17 Lei/Gcal

Etapa 2: decontarea cheltuielilor cu energia termica:

Etapa 3: colectarea cheltuielilor indirecte aferente AIR:

Etapa 4: Repartizarea cheltuielilor comune (CIFU si CGS) aferente AIR asupra celor doua comenzi:

Ks_CIFU = Ch_CIFU / Ch_{Sal_ dir} = 322.500/500.000 = 0,645

Ks_CGS = Ch_CGS / Ch_{Sal_ dir} = 280 389/500.000 = 0,561

Etapa 5: intocmirea fiselor de calculatie pentru comenzile Cd 1 si Cd 2, cit si a unei fise de calculatie comuna pentru AIR:

Fisa de calculatie a costului de productie pentru comanda Cd 1

Fisa de calculatie a costului de productie pentru comanda Cd 2

Fisa de calculatie a costului de productie comuna pentru AIR

Etapa 6: delimitarea in timp a cheltuielilor de productie anticipate, in care scop se utilizeaza relatia de calcul:

Chm_ant = D, unde:

Chm_ant - cota medie a cheltuielilor anticipate ce trebuie inclusa in costul productiei intr-o anumita perioada de gestiune;

D - numarul perioadelor de gestiune asupra caroravor trebui repartizate cote-parti din cheltuielile anticipate.

In cazul exemplului nostru:

Chm_ant Cd1 Ch_totCd1/12 /12 = 77.363 lei/luna.

Chm_ant Cd1 Ch_totCd1/ /12 = 96.212 lei/luna.

Astfel, scadentarul cheltuielilor anticipate aferente AIR se prezinta dupa cum urmeaza:

Scadentarul cheltuielilor anticipate aferente AIR

Etapa 7: colectarea cheltuielilor indirecte de productie aferente productiei de baza:

Colectarea cheltuielilor indirecte aferente productiei de baza

Etapa 8: repartizarea cheltuielilor indirecte aferente productiei de baza asupra produselor A si B:

Repartizarea CIFU:

Repartizarea CGS:

Repartizarea CGA:

Etapa 9: intocmirea fiselor de calculatie pentru produsele A si B:

Fisa de calculatie pentru produsul finit A

Fisa de calculatie pentru produsul finit B

Considerand ca productia realizata a fost de: Q_A = 2.500 buc si Q_B = 3.000 buc, sa se intocmeasca fisele pentru calculul costurilor unitare, pe total si pe fiecare articol, aferente celor doua produse.

Fisa produsului finit A Q_A = 2.500 buc

Fisa produsului finit B Q_B = 3.000 buc