- LOCUL PETROLULUI IN RELATIILE ECONOMICE ALE ROMANIEI CU TARILE EUROPENE(1857-1947)

 

LOCUL PETROLULUI IN RELATIILE ECONOMICE ALE ROMANIEI CU TARILE EUROPENE(1857-1947)

In opinia mea, precum si a altora, petrolul a avut un rol important in dezvoltarea economica a tarii. In primele decenii ale secolului al XIX-lea industria extractiva si de prelucrare a petrolului, alaturi de agricultura, constituise principala sursa de finantare a modernizarii tarii. Romania a fost unul dintre principalii producatori de petrol inca de la inceputul erei industriale a acestei importante resurse naturale. Anul 1857 a constituit un moment de referinta in istoria romaneasca si universala a petrolului.

Anul 1857 a fost marcat de o serie de evenimente care au plasat Romania ca punct strategic pe harta energetica a lumii si a avut un impact spectaculos in toate domeniile vietii sociale. In acel an, prima rafinarie din lume a fost construita si a intrat in functiune la Ploiesti, iar Romania a fost prima tara din lume cu o productie de titei oficial inregistrata in statisticile internationale (275 de tone, conform publicatiei "The Science of Petroleum"). In acelasi an, Bucurestiul a fost primul oras din lume iluminat public cu petrol lampant.

Importanta Romaniei ca tara producatoare de petrol a fost atestata in 1907, cand la Bucuresti a avut loc al treilea Congres International de Petrol. In statisticile mondiale ale realizarilor din anii 1857, Romania apare inregistrata cu o productie de titei de 275t, fiind prima tara din lume producatoare de petrol; SUA apare ca a doua tara producatoare de petrol in statistici, din anul 1890. La aceasta premiera mondiala se mai adauga inca doua: la Rafov, langa Ploiesti, a fost data in folosinta prima rafinarie de petrol, "Gazaria Lumina", proprietatea fratilor Mehedinteanu, cu o capacitate de prelucrare de 2700 t titei pe an; orasul Bucuresti a fost primul din lume iluminat cu un produs de distilare a petrolului, provenit de la "Gazaria Lumina".
Dupa aparitia Legii minelor din 1895, investitorii straini au constituit societati care aveau ca obiectiv exploatarea, procesarea si comercializarea produselor petroliere. Astfel, in anul 1896 a luat fiinta Societatea Steaua Romana, cu capital german provenit de la grupul Deutsche Bank; in anul 1904 s-a infiintat Societatea Romano-Americana Standard Oil, cu capital american.

Sistemul cu exploatare prin sonde a inceput sa se dezvolte dupa intrarea capitalului strain in industria extractiva, in aceste conditii productia crescand. Evolutia productiei petroliere in perioada petroliera in perioada 1857-1900 este prezentata in tabelul de mai jos:

Productia si exportul de petrol romanesc in perioada 1857- 1900

In iulie 1900, in Romania existau 74 rafinarii, amplasate, in special, in judetele producatoare de petrol: Prahova (25), Dambovita (13), Buzau (4), Bacau (21) si trei mari depozite de petrol, proprietate a noii societati "Steaua-Romana", amplasate la Constanta, Giurgiu si Buzau. In anul 1903, in industria petrolului functionau 31 companii romanesti si straine: 12 romanesti cu un capital de 12,8 milioane lei aur, 2 austro-ungare (18,8 milioane lei aur), 6 olandeze (14,8 milioane lei aur), 4 britanice (6,1 milioane lei aur), 2 belgiene (4,8 milioane lei aur), una franceza (300 mii lei aur).

Dupa 1903, investitiile in industria petroliera au crescut spectaculos: 82,6 milioane lei aur, in 1904; 175,6 milioane lei aur, in 1906; 222,2 milioane lei aur, in 190826. In anul 1914, capitalul investit de cele 96 de societati care functionau in acest sector era de 403.646.949 lei aur (519.522.000 lei, capital subscris) din care doar 32.725.000 lei (8,10%) era de provenienta romaneasca, restul fiind capital strain, astfel: german, 110.353.576 lei (27,34%); olandez, 97.901.246 lei (24,25%); englez, 95.421.188 lei (23,64%); american, 25.000.000 lei (6,19%); francez, 20.350.000 lei (5,07%); belgian, 14.395.000 lei (3,56%); italian, 7.500.000 lei (1,85)27. Luand in calcul si firmele mici din extractie si prelucrare, precum si investitiile statului roman pentru constructia primei conducte de produse petroliere pe distanta Baicoi-Constanta si a instalatiilor terminalului de la Constanta in valoare de 49 milioane lei28, capitalul investit in extractia, rafinarea si transportul petrolului depasea suma de 550 milioane lei aur29. Cu numai 8,1% din totalul capitalului subscris, societatile romanesti acopereau 3,8% din productie si 8,9% din capacitatea de rafinare, pozitia principala in ramura fiind detinuta de capitalul strain.

In anii premergatori izbucnirii primului razboi mondial, productia de petrol a Romaniei reprezenta 3-5% din productia mondiala anuala31. In 1914, cu o productie de 1.810.170 tone (3,72% din productia mondiala), Romania ocupa locul patru in lume, dupa Statele Unite ale Americii (34.469.183 tone), Rusia (10.962.144 tone) si Mexic (2.655.653 tone)32, devenind, in acelasi timp, unul din principalii exportatori de produse petroliere. De exemplu, in anul 1910, cele aproape 586 mii tone exportate insemnau 9% din exportul mondial, Romania ocupand locul 5 in lume, dupa Statele Unite (3.454 mii tone), Indiile Olandeze (1.000 mii tone), Rusia (800 mii tone), Polonia (600 mii tone). In 1910, Europa era cel mai mare importator de produse petroliere (58% din importul mondial), urmata de Asia (28%), America (9,5%), Africa (3,0%), Oceania (1,5%).

Declansarea primului razboi mondial a avut consecinte economice negative asupra nivelului productiei si exportului de produse petroliere. Inchiderea de catre Turcia, in octombrie1914, a stramtorilor Marii Negre prin care se realiza 97% din volumul fizic al exportului romanesc si 60% a importurilor37 a dat o puternica lovitura relatiilor comerciale ale Romaniei cu tari ca Anglia, Franta, Belgia, Olanda. Pe de alta parte, incepand din iulie 1914, guvernul roman a decretat masuri prohibitive la exportul de produse si materii prime cu mare cautare in vreme de razboi, inclusiv petrol brut si derivate ale acestuia. Mai mult, s-a dispus crearea unor rezerve din acest produs strategic: 18% din productia anului 1914 si 30% din cea a lui 1915.

Din decembrie 1917 si pana in octombrie 1918, cea mai mare parte din teritoriul Romaniei, ocupat de fortele militare ale Puterilor Centrale, a fost supus unui program minutios de exploatare economic.

In timpul ocupatiei, desi in zona petrolifera din Moldova (2,4% din productia totala a anului 1914) ramasa sub controlul guvernului roman productia a crescut (32.801 tone in 1916; 57.389

tone in 1917; 50.690 tone in 1918 ), nu s-a putut asigura necesarul de produse petroliere. De exemplu, la pacura si reziduuri pentru ars se realizau 122 tone/zi, fata de un necesar de 383 tone/zi, la benzina 5 tone/zi (41 tone/zi necesar), iar la petrol lampant 7.500 tone/zi (28.700 tone/zi necesar).

Tratatul de Pace intre Romania si Puterile Centrale incheiat la Bucuresti la 24 aprilie/7 mai 1918, impunea conditii impovaratoare pentru economia romaneasca. Termenii pacii, consacrati in tratatul general, tratatul economic aditional si conventiile anexa, plasau tara noastra intr-o stare de dependenta politica si economica fata de Germania si Austro-Ungaria.

Pacea de la Buftea a fost denuntata in noiembrie 1918, odata cu infrangerea Puterilor Centrale, dar in perioada mai-noiembrie 1918 clauzele sale au fost folosite de ocupant pentru exploatarea resurselor naturale (produse agricole, petrol, lemn etc.) ale Romaniei. Importanta strategica a acestora, a facut, dupa cum am vazut, ca tara noastra sa constituie obiectiv de razboi in timpul primei conflagratii mondiale.

Evolutia productiei petroliere in perioada petroliera in perioada 1919-1938 este prezentata in tabelul de mai jos, extragerea de titei cunoscand o crestere insemnata, cel mai mare nivel fiind inregistrat in anul 1936 :

Productia de petrol si exportul de produse petroliere in perioada 1919-1938

In perioada interbelica comertul petrolier a jucat un rol important. "In ideea unei bune coordonari a comertului petrolier extern in 1930 se constituia Institutul National de Export. "

Exportul petrolier al Romaniei in perioada interbelica a avut un rol important in balanta comerciala a statului roman. Petrolul a fost produsul care a avut cea mai mare pondere in configuratia bugetului national. Acest lucru a fost reliefat de Monitorul Petrolului, care tinea sa sublinieze efectul salutar asupra balantei de plati din perioada crizei economice. In 1936, petrolul a contribuit cu 8960313000 lei , din 21698521000 lei, cat s-a ridicat cat s-a ridicat valoarea intregului export romanesc, ceea ce reprezenta 41,3%.

Din urmatorul tabel vom vedea ca in perioada 1 ianuarie1940-23 august 1944, Romania a exportat in Germania 10.084.424 tone produse petroliere, acestea avand cea mai mare pondere in structura exportului de marfuri romanesti

Productia, consumul intern si exportul de produse petroliere in perioada 1939-1945

Anul 1938 a reprezentat pentru Romania cel mai inalt nivel al dezvoltarii economice-sociale din cele opt decenii parcurse de la infiintarea statului roman modern.

Petrolul este unul dintre cele mai controversate subiecte ale lumii, acesta a fost motivul a numeroase razboaie, insa pentru natiunea noastra este reprezentativ, acesta fiind aurul negru al tarii. Petrolul a avut un rol important in evolutia comertului exterior, acesta a avut o pondere mare in bugetul national.Dupa cum ne dam seama si din cele prezentate mai sus, petrolul a avut un rol reprezentativ in relatiile economice ale Romaniei cu tarile europene.

BIBLIOGRAFIE

Gheorghe Calcan, "Comertul extern petrolier al Romaniei in perioada dintre cele doua razboaie mondiale"

Mihai Irimeia, "Istoria economiei romanesti", Editura Universitatii din Ploiesti,2005

Idem, Petrolul in relatiile economice ale Romaniei cu tarile europene (1857-1947)", in Maria Muresan, Procesul de integrare a Romaniei in economia europeana. Dimensiuni istorice si contemporane", Editura ASE, Bucuresti,2008

150 de ani de petrol in Romania - Traditia Evolutiei

Mihai Olteneanu, Conferinta internationala 150 de ani de petrol in Romania traditie-evolutie.