RISCUL DE FALIMENT (DE INSOLVABILITATE)

Diagnosticul riscului de faliment consta in evaluarea capacitatii intreprinderii de a face fata angajamentelor fata de terti (contracte anterioare, ocupatii curente, prelevari obligatorii).

Analiza riscului de faliment se poate realiza:

static, prin analiza echilibrelor financiare din bilant;

dinamic, prin analiza fluxurilor din tabelul de finantare.

1 Analiza statica

Analiza statica poate fi facuta in functie de doua conceptii de elaborare a bilantului: patrimoniala si functionala.

Pentru evaluarea riscului de insolvabilitate, analiza patrimoniala studiaza, in vederea confruntarii gradului de exigibilitate al elementelor de pasiv (in susirea lor de a deveni scadente la un anumit termen) si cel de lichiditate al elementelor de activ ( posibilitatea acestora de a fi transformate in bani).In acest context, riscul de insolvabilitate presupune imposibilitatea intreprinderii de a face fata pasivului exigilbil cu activul sau disponibil.

In a doua conceptie, bilantul este ansamblul alocarilor de fonduri si al surselor de procurare a lor pe diferite cicluri de finantare.

In continuare, analiza riscului de insolvabilitate se va realiza in functie de prima conceptie, cea patrimoniala.Expresia cea mai simpla a valorii patrimoniale a unei intreprinderi o reprezinta activul net contabil.

1.1. Activul net contabil si situatia neta

, respectiv capitalurile proprii, calculate ce diferenta intre activul total exclusiv asa numitele "elemente de activ fictiv" si datoriile totale contractate sau prin adaugarea la capitalul social a rezultatelor sau rezervelor ce revin actionarilor. Iata cum se prezinta situatia CONTI :

Trebuie mentionat ca activul net contabil include provizioane pentru riscuri si cheltuieli in 1998 si 1995.Activul net contabil intervine in diagnosticul solvabilitatii prin raportare la intregul pasiv din bilant.Este de dorit conform normelor bancare ca activul net sa fie cel putin 20-30% din totalul pasivului.

Tabelul de mai sus evidentiaza o situatie confortabila pentru aceasta rata, ea situandu-se cu mult peste minimul cerintelor bancare.Evolutia ratei de0-a lungul perioadei analizate prezinta insa o tendinta de depreciere, explicata prin faptul ca intreprinderea are nevoie de mai mult capital pentru a-si finanta cresterea productiei fizice, in conditiile in care nu obtine un pret acoperitor.

Numerosi analisti financiari, pornind de la abordarea juridica a bilantului utilizeaza conceptul de situatie neta (SN) , estimand astfel contabil valoarea drepturilor ce le poseda proprietarii asupra intreprinderii.

SN=ACTIV - DATORII TOTALE

Spre deosebire de acpitalurile proprii, notiunea de situatie neta este mai restrictiva, excluzand din categoria acestora subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate.

SC= CPR- subventii pentru investitii - provizioane reglementate, dat fiind ca acestea sunt susceptibile de a fi grevate de datorii, sau de a angaja creante fiscale.De aceea se poate considera ca indicatorul SN este mai relevant.

Pentru determinarea indicatorului la CONTI , trebuie spus casocietatea nu primeste subventii, dar a constituit doua provizioane pentru riscuri si cheltuieli in 1998 si 1995.

Situatia ramane aproximativ nemodificata, data fiind ponderea redusa a acestor provizioane in ansamblul capitalurilor proprii.

Alte instrumente utilizate de analiza statica patrimoniala sunt fondul de rulment si ratele de lichiditate.

1.2.Ratele fondului de rulment

Rata fondului de rulment total Rfr

Rfr=capitaluri permanente / active imobilizate

Rfrp=capitaluri proprii / active imobilizate nete

Tabelul de mai sus arata ca echilibrul financiar pe termen lung este sigurat din capitalurile permanente, si chiar din capitalurile proprii, stare care evidentiaza independenta intreprinderii de sursele de finantare straine, dat fiind ca ambele rate sunt supraunitare pentru toti anii analizati.Practic, CONTI dispune de un fond de rulment capabil sa asigure finantarea reinnoirii activelor circulante chiar pe seama capitalurilor proprii.

1.3. Ratele de lichiditate

Acestea prezinta interes pentru comparatii intre intreprinderi apartinand aceluiasi sector sau intre ratele cronologice realizate de aceeasi intreprindere.

Ratele cele mai utilizate sunt:

a. Rata lichiditatii generale (Rlg) - current ratio - compara activele circulante (ACR ) inclusiv disponibilitatile cu datoriile scadente sub un an, de fapt,datoriile din exploatare.

Rlg=ACR/DEX

Rata trebuie sa fie mai mare decat 1 dat fiind ca pe termen de un an intreprinderea trebuie sa incasaze mai mult decat are de platit.(Rlg>1)

b. Rata lichiditatii partiale (Rlp) -quick racio or acid test ratio- exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati

Rlp=(ACR-stocuri)/DEX

Limita minima a acestei rate acceptate de banci este de 80% (Rlg>0.8)

c.Rata lichiditatii immediate (Rli) -cash ratio- arata capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor de plata doar cu disponibilitatile.

Rli=disponibilitati/DEX

Valoarea acceptata pentru aceasta rata este de cel putin 3%(Rli >0.03)

Ratel determinate sesitueaza in paremetri optimi conform cerintelor.Totusi aceste rate trebuiesc interpretate cu prudenta datorita faptului ca ele prezinta grade diferite de lichiditate ale activului circulant fara a se avea invedere calitatea lichiditatii acestora (ale stocurilor si ale creantelor).si nici gradul de exigibilitate aldatoriilor dinexploatare.Judecand evolutia lor de-a lungul perioadei se observa o tendinta de diminuare a lichiditatii fara insa a se situa sub standardele cerute.

1. Rate de analiza a echilibrului financiar

Pentru analiza echilibrului financiar al intreprinderii analizate s-au considerat relevante urmatoarele date:

1. Rata autonomiei financiare=CPR / CPM

Trebuie sa fie mai mare decat 0.5.

2. Rata de finantare a capitalului circulant =FR / ACR

3.Rata de finantare a stocurilor = FR / stocuri

Levierul = DAT /CPR

5.Rata datoriilor = DAT /Activ total

6.Rata de acoperire a dobanzii = EBIT /Dob

7.rata de rotatie a datoriilor prin intermediul CA = CA / DAT, unde DAT reprezinta datoriile financiare si cele de exploatare.

Rata autonomiei financiare

Situatie favorabila.

Rata de finantare a capitalului circulant

Situatia este favorabila, intreprinderea reusind sa finanteze pe seama FR mai mult de jumatate din ACR.

Rata de finantare a stocurilor

Analiza de mai sus evidentiazaca numai fr poate finanta singur stocurile. De-a lungul perioadei se manifesta tendinta de reducere a ratei.

Levierul

Siruatia este pozitiva, levierul fiind mai mic de 24% inperioada analizata.

5. Rata datoriilor

Se observa tendinta de cestere a ponderii datoriilor in activul total.

6.Rata de acoperire a dobanzii

Tendinta perioadei analizate este de imbunatatire de la un an la altul

7. Rata de rotatie a datoriilor prin intermediul CA

Nivelul record se inregistreaza in 1998.

Analiza dinamica

Acest tip de analiza se bazeaza pe urmatorii indicatori:

Excedent de trezorerie din exploatare

Capacitatea de autufinantare

Autofinantare

Cash-flow

Excedentul de trezorerie din exploatare (ETE)

ETE = EBE -∆NFR

Exploaterea da nastere prin EBE unui surplus monetar susceptibil de a mari capitalul propriu si deci fondul de rulment al intreprinderii, dar in acelasi timp se manifesta si o variatie a NFR.Pentru a aprecia cumulat cei 2 indicatori se foloseste ETE.

Poate exprima el insusi capacitatea de rambursare a datoriilor

Este de dorit ca ETE sa fie cel putin egal cu datoriile financiare

O conditie mai puternica pentru ETE ar fi ca:

ETE- impozit > cheltuieli financiare + rambursare anuala a datoriilor

Ete manifesta o tendinta de crestere atat ca urmare a cresterii EBE cat I ca urmare a scaderii NFR in expresie reala.In 1996 CONTI a avut o crestere a activitatii de exploatare care nu a putut fi acoperita pe seama EBE, ceea ce exolica ETE nagativ din acest an. Cu exceptia anului 1996, marimea ETE raspunde cerintelor de mai sus.

Analiza CAF in preturi reale.

Analiza autofinantarii_(A):

Se observa tendinte de reducere a autofinantarii de-a lungul perioadei analizate, dupa ce in 1996, dividendele prelevate au fost mai mari decat CAF.

Rate si indicatori de rambursare a datoriilor si de autonomie financiara

Rata capacitatii de rambursare R_CR

R_CR=DAT_FIN/CAF, trebuie sa fie mai mica decat 3.4 ani.

Se evidentiaza o situatie favorabila intreprinderii ca urmare a scaderii de la un an la an a timpului in care se ramburseaza datoriile financiare exceptie facand anul 1996, cand CONTI a avut nevoie de un supliment de fonduri pentru a-si finanta stocurile si creantele mai mari decat in anul anterior.

Rata autonomiei financiare (R_AF)

R_AF=CAF / Ramb.D_FIN stabile

De-a lungul perioadei se observa tendinta ascendenta a ratei. In 1995, CONTI nu a rambursat in contul datoriei fata de banca nimic. IN 1996 si 1997 rata se imbunatateste fara insa sa fie mai mare decat 2. In 1998 valoarea ratei arata o performanta a CONTI fata de aceasta rata.

BIBLIOGRAFIE

BRAN PAUL, "Finantele intreprinderii", Editura Economica, Bucuresti 1997;

BREZEANU P., "Gestiunea financiara a intreprinderii", Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 1997;

FELEAGA N, IONASCU N., "Contabilitate financiara", Ed. Economica, Bucuresti 1993;

ILIE V., "Gestiunea financiara a intreprinderii", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1997;

VINTILA G., "Diagnosticul financiar si evaluarea intreprinderilor", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1998;

VINTILA G., "Gestiunea financiara a inteprinderii", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1998.