Tehnologii competitive de prelucrare a deseurilor textile si din piele in produse cu valoare adaugata mare

Tehnologii competitive de prelucrare a deseurilor textile si din piele in produse cu valoare adaugata mare

Rezumat

   Protectia calitatii mediului este un element cheie in asigurarea unor mijloace de trai durabile pentru generatia actuala, cat si pentru cele viitoare. Obiectivul global al acestei prioritati nationale din PND il constituie "protejarea si imbunatatirea calitatii mediului, in conformitate cu nevoile economice si sociale ale Romaniei, conducand astfel la imbunatatirea semnificativa a calitatii vietii prin incurajarea dezvoltarii durabile".

   Dintre strategiile cheie pentru mediu se pot mentiona:

. controlul poluarii

. eficienta ecologica

. eficacitate ecologica

   Etapele analizei aspectelor de mediu sunt:

stabilirea cadrului legislativ si a reglemntarilor;

inventarierea si examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente in organizatie;

inventarierea aspectelor de mediu;

stabilirea aspectelor de mediu pentru conditii de functionare normala;

stabilirea metodelor in vederea identificarii aspectelor de mediu semnificative;

evaluarea gravitatii impacturilor produse de aspectele de mediu identificate

identificarea aspectelor de mediu semnificative.

    In domeniul textilelor, conceptul ecologic se aplica in trei directii:

. ecologia productiei materialelor si produselor textile;

. ecologia utilizarii produselor de imbracaminte;

. ecologia deseurilor textile.

   Industria textila afecteaza mediul prin consumul mare de apa, energie si substante chimice, precum si prin cantitatea mare de deseuri pe care le genereaza ca rezultat al utilizarii unui numar impresionant de substante chimice si procese tehnologice.Deseurile sunt produse suplimentare rezultate din activitatea industriala iar managementul deseurilor este un proces prin care aceste produse sunt reduse, refolosite, reciclate, adunate, stocate, transportate sau eliminate.

        Materialele textile refolosibile (prescurtat M.T.R.), cunoscute si sub denumirea de deseuri textile, provin in primul rand in urma proceselor de prelucrare textila (filare, preparatia firelor, tesere, tricotare, finisare chimica), de confectionare, de prelucrare in alte sectoare industriale (combinate de fibre chimice sau in unitati ce prelucreaza materiale textile) sau ca urmare a uzurii fizice si morale dupa un anumit timp de folosire a produselor textile. La nivel national sunt constituite 6 grupe de deseuri care se pot prelucra prin tehnologii clasice de filare-tesere si prin tehnologii neconventionale.

♦Avand in vedere potentialul tehnologic/diversitatea/disponibilitatea cantitativa a deseurilot textile s-au experimentat urmatoarele amestecuri de baza de deseuri textile:

-80%Petice tricot, resturi fire, resturi pala PNA tip lana/20%deseuri tehnologice bumbac

-33%resturi fire bumbac/67%deseuri tehnologice bumbac

-80%Petice tricot, resturi fire, resturi pala PNA tip lana20% resturi tehnologice prelucrare fire lana

-60% Petice tricot, resturi fire, resturi pala PNA tip lana/30%deseuri tehnologice bumbac/10%resturi pala PES

-65% cilti in/25%margini tesatura tip bumbac/10%deseuri matase naturala (gogosi infilabile)

-80%Petice tricot, resturi fire, resturi pala PNA tip lana/20%deseuri tehnologice bumbac

-77% deseuri tehnologice bumbac /23% efiloseu pna tip lana

-40% efiloseu pna/10%efiloseu in/35% efiloseu celo/15% deseuri tehnologice bumbac

-40%efiloseu pna/10%efiloseu in/35% efiloseu celo15% deseuri tehnologice bumbac

-70%resturi fire/petice pna tip lana/10% resturi pala pna tip lana/20% resturi banda lana

-80% Petice tricot, resturi fire, resturi pala PNA tip lana/20% petice din fire tip bumbac

-50% resturi canepa albita cotonizata/50% resturi semitort bumbac

-100% resturi semitort bumbac

♦Prelucrarea preliminara a deseurilor textile sub forma resturi tricot / tesatura / fire, retururi in fibre recuperate, include urmatoarele operatii:

-sortare pe culori de baza;

-realizare manuala a patului de amestec respectind cota procentuala a fiecarei componente/8-12 straturi;

-taiere/ masina de taiat tip ghilotina;

-destramare/destramator cu 3 tambure.

♦Disponibilitatea tehnologica a SC FIRI VIGONIA, din punct de vedere a utilajelor existente, a facilitat alegerea fluxurilor optime de prelucrare in fire a amestecurilor din fibre recuperate, respectiv:

Operatiile tehnologice ale sistemului de filare tip lana:

-sortare pe culori de baza;

-taiere pe masina de taiat tip ghilotina

-pat amestec manual;

-destramare pe destramator cu trei tambure;

-odihna/camera de odihna;

-amestecare, defibrare pe lup amestec

-cardare pe agregat de patru carde;

-filare clasica pe masini de filat cu inele tip lana.

Operatiile tehnologice ale sistemului de filare tip bumbac:

-sortare pe culori de baza;

-taiere pe masina de taiat tip ghilotina;

-pat amestec manual;

-destramare pe destramator cu trei tambure;

-cardare;

-lanimare trecerea I,II;

-filare neconventionala

♦Caracteristicile de control pentru determinarea limitei de filabilitate a amestecului fibros cu continut de fibre recuperate sunt la:

-destramator: lungime fibra (mm), continut fire nedefibrate (%), continut tricot nedefibrat (%), greutate medie petic nedestramat (mg)

-lup amestec, carda: lungime fibra (mm), continut fire nedefibrate (%).

♦Categoriile de deseuri textile ce se pot prelucra in fire sunt:deseurile tehnologice, resturile de tricot tip bumbac/ tip lana si resturile tesaturi rezultate din operatiile de confectii. Caracteristicile firelor sunt specifice firelor din fibre recuperate (lungime de rupere, coeficient de variatie la finete sau forta de rupere), aprecierea calitatii impunind existenta unor noi normative.

♦Fire, respectiv produse textile cu valoare adaugata mare se pot obtine prin utilizarea unor amestecuri binare sau ternare de deseuri textile cu proprietati specifice (de ex. amestecuri ecologice), prin optimizarea parametrilor de prelucrare preliminara a deseurilor si de prelucrare clasica sau neconventionala a fibrelor rcuperate.

♦Deseurile de piele netabacita si tabacita pot fi prelucrate in vederea obtinerii unor produse avansate pentru realizarea biofertilizatorilor cu aditivi proteici, biocombustibilior sau a materialelor tensioactive pentru industria de constructii.

♦Tehnologiile elaborate sunt accesibile atat intreprinderilor de prelucrare a cauciucului si maselor plastice cat si tabacariilor si producatorilor de biocombustibili.

♦ A fost realizata pirogenarea (descompunerea termica in absenta aerului) a cinci tipuri de deseuri textile (bumbac, vascoza, lana, fibre poliamidice, fibre poliacrilonitrilice) intr-un domeniu al temperaturilor finale de reactie cuprins intre 280 si 700^oC, utilizand viteze de incalzire cuprinse intre 0,5 si 64°C/minut, si utilizand substante de impregnare (ZnCb, NH₄CI, B(OH)₃, HCI si FeSO₄) in scopul obtinerii unor randamente sporite in produs solid.

♦In conditiile efectuarii setului de experimentari de pirogenare a deseurilor textile, patru din cele cinci tipuri de materiale textile se pot constitui drept materie prima pentru obtinerea de carbune activ : bumbac, vascoza, lana si fibre poliacrilonitrilice.

♦In cazul pirogenarii deseurilor textile fara utilizarea substantelor de impregnare, randamentul in produs solid creste odata cu scaderea vitezei de incalzire, in mai mare masura pentru bumbac si vascoza (de la 14% la aproximativ 30%) si in mai mica masura pentru lana si fibra poliacrilica (de la 17 la 19% si respectiv de la 29 la 31%). Aspectul prezinta importanta practica numai in situatia in care se urmareste obtinerea unui carbune activ de mare puritate destinat utilizarii in domeniul medical, randamentul de pirogenare si cel de activare nemaiavand rolul preponderent.

♦ Randamente ridicate de produs solid carbonizat (raport cantitativ: produs solid/deseu textil), se pot obtine numai in conditiile utilizarii unor substante chimice de impregnare a materialului supus pirogenarii (s-au inregistrat randamente in produs solid carbonizat cuprinse intre 35 si 62%). Utilizarea ZnCl₂, NH₄CI, B(OH)₃, HCI si FeSO₄ nu este nicidecum Iimitativa.

♦ Pentru deseurile de tip poliamidic, indiferent de temperatura si viteza de incalzire, nu s-a reusit obtinerea unui randament in produs solid mai mare de 2,4% chiar si prin utilizarea drept substanta de impregnare a sulfatului feros.

♦ Pentru fiecare din cele trei modalitati de conducere a procesului de descompunere termica utilizate in cadrul acestei etape se obtin produse solide cu caracteristici favorabile fabricarii carbuniior activi: continut de carbon de peste 80%, continut de materii volatile si cenusa cuprinse intre 15 si 25% si respectiv mai mic de 2%. Exceptia o constituie produsul solid obtinut la pirogenarea deseurilor de lana care prezinta continut de cenusa de 5,4%; pentru acelasi produs solid si continutul in sulf este de 3,8%.

♦ Influenta utilizarii substantelor de impregnare asupra caracteristicilor produsilor de reactie se manifesta prin obtinerea unor produse solide, carbonizate cu caracteristici asemanatoare celor obtinute la temperaturi mai ridicate cu aproximativ 300°C, fara a se utiliza compusii de impregnare. In fapt s-au obtinut produse solide de reactie, in cazul utilizarii substantelor de impregnare, cu un continut de carbon, materii volatile si cenusa cuprinse intre 81 27% si respectiv 0,6 1,2%; pentru bumbac, vascoza si fibre poliacrilice si 5,4% pentru lana.

♦ Rezultatele obtinute la testarea capacitatii de absorbtie fata de o solutie de albastru de metilen 0,15% a produselor solide carbonizate pun in evidenta inca o data avantajul utilizarii solutiilor de impregnare. S-au obtinut capacitati de absorbtie mai mari cu 1+1,5 cm³, comparativ cu pirogenarea materialelor textile fara impregnarea acestora.

- Elaborarea solutiilor alternative de valorificare a deseurilor in produse cu valoare adaugata mare prin realizarea produselor neonventionale cu continut de fibre recuperate constituie o alternativa ecologica de valorificare a deseurilor textile. Materialele textile neconventionale sunt obtinute prin procedee neconventionale, diferite de cele clasice de tesere sau tricotare. Ele au la baza un suport textil care este supus unui proces de consolidare, cu sau fara materiale de consolidare.

- Avand in vedere disponibilitatea cantitativa si valoarea potentiala de prelucrare tehnologica a deseurilor in produse cu valoare adaugata mare experimentarile de prelucrare s-au realizat avind la baza urmatoarele variante de deseuri din fibre liberiene: scama; resturi fire; resturi petice tesaturi; calti de in.

-Ca produs final, avind in vedere disponibilitatea de utilizare s-a optat pentru produsul pasle, realizat in urmatoarele variante:

V₁ 60% scama iuta/15% resturi fire iuta/25% resturi tesatura (saci) iuta;

V₂ 70% scama iuta/20% resturi fire iuta/10% resturi tesatura (saci) iuta;

V₃ suport 85 g/m²; 40 % scama iuta/30% resturi fire iuta/30% resturi tesatura (saci) iuta/ 450 g/m²

V₄ suport 85 g/m²; 40 % scama iuta/30% resturi fire iuta/30% resturi tesatura (saci) iuta/ 520 g/m²

V₅ 100% calti in.

-Procesul tehnologic de obtinere a paslelor cuprinde urmatoarele operatii: taierea deseurilor, destramare, cardare, pliere, intertesere, taiere margini

-Caracterisiticile de baza ale produselor realizate s-au determinat conform normativelor europene si prezinta valori corespunzatoare unor anumite domenii de utilizare.

-Destinatia acestor produse:

Varintele V1, V2, V3 /materiale de constructii/termo si hidroizolatie;

Varintele V4, V5 /pentru industria de mijloace auto/pasle termo si fonoizolante, protectie mecanica pentru unele elemente de caroserie.

-Analize complexe a deseurilor textile s-au facut pentru variante de probe primite de la S.C. Industria Iutei S.A. Bucuresti si S. C. FIRI VIGONIA S.A. Timisoara, respectiv:

determinarea cantitativa (determinarea indicelui de cupru) si calitativa (reactia coloristica cu reactivul Nessler) a degradarii desurilor textile utilizate in prelucrtarea produselor neconventionale (calti de in, deseuri fire - sfori iuta, deseuri saci iuta, canepa cotonizata);

determinarea compozitiei fibroase (procentuala) a semifabricatelor pe fluxul de prelucrare.

-Indicele de cupru (valori mai mari de 2,5%, care se incadreaza in limita de degrabilitate a fibrelor celulozice) si reactia coloristica a fibrelor (schimbarea culorii initiale in nuante de gri) evidentiaza faptul ca deseurile prelucrate prezinta un grad initial de degradare (determinat de acizi sau substante oxidante utilizate in procesele anterioare) ceea ce impune alegerea menajanta a reglajelor tehnologice pentru operatiile de taiere, destramare.

-Studiul evolutiei compozitiei fibroase a amestecului cu continut de fibre recuperate indica o modificare a cotelor de participare a componentelor. Tendinta de modificare este determinata de natura materiei prime, de tehnologia de prelucrare mecanica si chimica a produselor din care provin deseurile, precum si de alegerea parametrilor optimi de prelucrare a amestecurilor respective.

- Analizele utilizate furnizeaza date ce pot sta la baza fundamentarii initiale a unor amestecuri etalon sau la evidentierea unor aspecte teoretice. Tehnologia de prelucrare a deseurilor textile, stabilirea parametrilor tehnologici sunt optiuni care au la baza rationamente tehnice si economice.

- Utilizarea metodelor microscopice permite evaluare modului de prezentare a deseurilor sau a semifabricatelor

-La seria compozitelor polimerice pe baza de PVC plastifiat 40 % si deseu proteic (piele finita) se poate observa cresterea duritatii, a elasticitatii, si a uzurii la toate amestecurile cu proportii variate de deseu de piele, in special amestecul A14 - PVC plastifiat 40 %, ceea ce demonstreaza faptul ca introducerea deseurilor proteice cu rol de sarja modifica negativ caracteristicile fizico-mecanice. Modificarile constatate sunt minime si nu influenteaza negativ caracteristicile tehnice ale produselor realizate cu aceste materiale noi. Aceste constatari sunt valabile si pentru seria de compozite pe baza de PVC plastifiat 60% cu procente diferite de deseu proteic. Dupa imbatranire accelerata valorile caracteristicilor nu se modifica, compozitele fiind astfel rezistente in timp cu folosinta indelungata.

-La compozitele din seria B1 (compozite polimerice pe baza de PVC plastifiat 40% si deseu de piele finita tratata superficial cu metacrilat de metil) si B2 (compozite polimerice pe baza de PVC plastifiat 60% si deseu de piele finita tratata superficial cu metacrilat de metil) se constata o imbunatatire a caracteristicilor fizico-mecanice fata de compozitele din seria A1 si A2 cu deseuri nemodificate chimic. Modificarea superficiala si compatibilizarea s-a realizat prin tratarea deseului de piele finita sub agitare lenta, cu un agent chimic activ, respectiv metacrilat de metil, timp de 24 h, in prezenta catalizatorului de peroxid de benzoil la temperatura camerei. Prin tratare chimica superficiala s-a realizat si compatibilizarea elastomerilor cu deseul de piele finita introdus in amestecuri.

-La seriile C1 si C2 s-a experimentat compatibilizarea dintre PVC si deseu proteic prin introducerea unui alt polimer EVA-etilenvinilacetat, polimer utilizat in mod frecvent pentru compatibilizari elastomerice. Din datele experimentale se constata valori ale caracteristicilor fizico-mecanice apropiate de martor (cresteri de cca 5% ) pentru compozitele cu 10, 20, 30% deseu proteic, modificari semnificative observandu-se pentru procente de 40,50, 60% (cresteri de cca. 30-40%). Se mai constata ca procentul de EVA influenteaza pozitiv caracteristicile fizico-mecanice, optim fiind cel de 20%.

-Ca urmare, se pot folosi deseuri de piele finita in compozite polimerice pe baza de PVC cu deseu tratat chimic superficial sau cu compatibilizare cu EVA, cu modificari nesemnificative a caracteristicilor fizico-mecanice pentru procente de 10, 20 si 30% deseu, prelucrabilitatea tehnologica a noilor materiale fiind buna.

-Noile materiale se pot utiliza la confectii de talpi, garnituri, placi tehnice etc., tehnologia de relizare fiind ecologica pentru faptul ca utilizeaza deseuri si nu se obtin deseuri la prelucrare produse finite cu aceste materiale.

- In cadrul SC OVM-ICCPET SA a fost efectuata activarea a trei tipuri de deseuri textile (bumbac, vascoza, fibre poliacrilonitrilice) utilizand o temperatura de reactie de 1000^oC, o viteza de incalzire cuprinsa intre 10 si 30 ^oC/min. si o durata de activare de 60, 90 si 120 minute. Cele mai bune rezultate din punct de vedere al caracteristicilor adsorbante al carbunelui activ rezultat au fost obtinute la o durata a procesului de activare de 2 ore.

-In functie de materialul textil tratat, au rezultat produse solide de reactie cu un continut de carbon, materii volatile si cenusa cuprinse intre 76,7 si 90,26 % ; respectiv intre 0,6 si 4,14 % si intre 1,71 si 3,85 %.

◦Randamentul procesului de activare in produs solid a crescut de la 54,00% in cazul vascozei la 69,33 % in cazul carbunelui activ obtinut din bumbac.

-In vederea stabilirii proprietatilor optime ale produselor de carbonizare-activare obtinute in faza de laborator, s-au utilizat doua scheme de lucru pe aceeasi instalatie de laborator, in conditii constante din punctul de vedere al parametrilor de incalzire si cu respectarea prescriptiilor echipamentului, in urmatoarele conditii de lucru:

Pentru fiecare tip de deseu utilizat in cadrul acestei etape se obtine un produs solid cu caracteristici favorabile utilizarii drept carbune activ: continut de carbon de peste 85%, continut de materii volatile si cenusa cuprinse intre 5 si 2% si respectiv mai mic de 2%.

- Suprafata specifica BET si suprafata specifica Langmuir variaza in functie de tipul deseului. Se observa faptul ca, valoarea cea mai ridicata de m²/g a fost obtinuta in cazul vascozei, pentru acrilonitril situandu-se in medie in jurul valorii de 370 m²/g iar pentru bumbac la un nivel de 404,74 m²/g.

- Cifra de iod: se coreleaza bine cu valoarea suprafetelor de adsorbtie determinate cu ajutorul metodei BET.

Volumul de micropori format in timpul activarii este influentat de pierderea in greutate si tipul materialului de provenienta. Acesta creste pe masura activarii, variind intre 17-34 mm³/g pentru mangal si intre 111-211 mm³/g la carbune activ.

Raza medie a microporilor s-a situat in toate cazurile in medie intre 0,31-0,43 nm ceea ce pune in evidenta faptul ca dezvoltarea acestui nivel de ultramicroporozitate a fost posibil la toate probele. Marimea razei porilor are o deosebita influenta asupra vitezei de difuzie a moleculelor de adsorbat pe suprafata adsorbantului, cat si asupra selectivitatii fata de diferitele tipuri de molecule aflate in medii gazoase si lichide, care urmeaza a fi supuse purificarii.

- In conditiile efectuarii setului de experimentari de activare a deseurilor textile, toate cele trei tipuri de materiale textile se pot constitui drept materie prima pentru obtinerea de carbuni activi. Carbunele activ obtinut este de calitate inferioara, la limita de jos a carbunilor activi, dar realizat prin valorificarea unor deseuri, obtinuti cu costuri investitionale si economice minime, cu aplicatii posibile in purificarea si decolorarea apelor reziduuale, purificarea gazelor sau drept produse cu continut de carbon reactiv in reactiile chimice.

-In urma analizelor efectuate, proiectul privind elaborarea de tehnologii competitive de prelucrare a deseurilor textile de tip liberiene in produse cu valoare adaugata mare se dovedeste a fi fezabil si pe deplin justificat.

-Din punct de vedere economic, solutiile adoptate sunt fezabile, in cele doua variante de utilizare deseurilor (varianta A cu deseuri provenite exclusiv din productie proprie si varianta B cu deseuri de provenienta 50% din intern si 50% din import) veniturile nete actualizate depasesc considerabil cheltuielile nete actualizate. Deci raportul cost/beneficiu are valori subunitare, indeplinindu-se astfel, conditia de rentabilitate economica. La nivelul veniturilor realizate, recuperarea eforturilor investitionale in variantele prezentate nu ridica probleme.

-In varianta in care nu se realizeaza investitia in tehnologii competitive de prelucrare a deseurilor si se utilizeaza materie prima noua, adusa din import, chiar in conditiile in care nu au fost adaugate cheltuielile de eliminare a deseurilor, costurile depasesc veniturile. Cu alte cuvinte nu este rentabila utilizarea de materie prima noua pentru realizarea unor produse cu valoare adaugata ridicata ce pot fi obtinute pe baza de deseuri, prin efectuarea de eforturi investitionale in tehnologii competitive de prelucrare a acestora.

- In urma determinarilor efectuate la SC FIRI-VIGONIA Timisoara, se constata urmatoarele:

din analiza nivelului de impurificare a atmosferei locurilor de munca se constata depasiri ale C.M.A. - ului (concentratiei maxime admise exprimata in mg/m³aer) de la 1,25 ori pana la 5 ori, depasire determinata atat de nefunctionarea in conditii de calitate a instalatiilor de conditionare cat si a dotarii societatilor comerciale cu utilaje vechi;

valorile umiditatii pulberilor si scamei analizate sunt sub 30%, (valoare indicata in literatura de specialitate ca fiind umiditatea ce face pulberea inerta);

analizele referitoare la dimensiunea particulelor si dispersia lor, precum si graficele ce reprezinta dispersia si numarul de particule functie de timp releva faptul ca particulele cu dimensiuni mai mici de 50 microni sunt mai frecvente, iar panta depunerilor in timp tg α este > 0,50, aceasta insemnand un grad mare de pericol. Se stie din literatura de specialitate ca particulele cu dimensiuni intre 10 - 40 microni sunt un adevarat pericol pentru producerea si propagarea exploziilor.

S-au efectuat teste de "comportare la foc" a pulberilor si scamei textile recoltate de SC Laceca SA si analizate de catre Centrul de Studii pentru Stingerea Incendiilor al comandamentului Pompierilor din Bucuresti. Din analiza rezultatelor obtinute, rezulta ca probele analizate nu au trecut testul de comportare la foc, in primul rand datorita pierderii de masa, care la toate probele depaseste 5% si in al doilea rand datorita timpului de ardere cu flacara independenta . Pentru toate probele analizate se constata ca panta dreptei este mai mare de 0,5 , deci toate toate probele sunt periculoase din punct de vedere al posibilitatilor de producere al exploziilor, cu toate ca frecventa depunerii particulelor cu dimensiuni cuprinse intre 10 - 50 microni se face dupa 45 respectiv 60 min.

Analiza termica:dupa aspectul DTA si dupa temperatura la care au loc procesele se concluzioneaza ca in proba au loc procese oxidative. Din analiza derivatogramelor se pot evidentia urmatorii parametrii:pierderea de masa, procesele ce au loc in functie de temperatura, tmperatura de incepere a procesului termic, maximele de temperatura/ parametri ce contribuie la elucidarea mecanismelor ce detrmina gradul de explozivitate al pulberilor si scamelor textile.

Pentru determinarea gradului de poluare al aerului atat in incinta societatilor comerciale cat si in exteriorul acestora este necesara dotarea laboratoarelor cu aparate moderne de testare , respectiv:

-Deseurile textile, provin in primul rand din procesele de prelucrare textila din filatura, tesatorie, din unitatile de tricotaje, de la finisare chimica, de la confectionare, din alte sectoare industriale (combinate de fibre chimice sau unitati economice ce prelucreaza materiale textile).

-Principalele procedee de prelucrare a deseurilor textile sub forma de fire, petice de tesaturi, tricoturi, netesute, in vederea recuperarii de fibre, sunt cele de taiere sau maruntire si defibrare, fibrele rezultate se pot folosi pentru obtinerea firelor su textilelor netesute.

-Fibrele rezultate prin valorificarea deseurilor, care servesc pentru obtinerea de produse netesute se utilizeaza sub forma de straturi fibroase. Acestea constituie suporturile textile, sunt alcatuite din aglomerari de fibre orientate pe anumite directii sau orientate multidirectional si pot fi obtinute prin procedee de prelucrare in stare uscata (cardare, cardare-pliere, procedee aerodinamice etc.) si procedee umede (din suspensii cu apa si fibre scurte).

-Tehnologiile recomandate pentru prelucrarea deseurilor textile sub forma de fire, petice de tesaturi, tricoturi, netesute urmaresc:

prelucrarea deseurilor textile prin taiere, destramare, defibrare si realizarea amestecurilor fibroase cu continut de fibre din deseuri;

prelucrarea prin tehnologii clasice de filare si tesere a fibrelor cu caracteristici care fac posibila procesarea;

prelucrarea amestecurilor fibroase pe tehnologii neconventionale cu agregate care asigura consolidarea mecanica prin intertesere sau coasere-tricotare sau prin tehnologii la care consolidarea este fizico-chimica, cu adezivi in stare lichida sau solida.

-Utilizarea deseurilor textile pentru straturi fibroase impune urmatoarele dotari:

linii tehnologice cu masini de taiat si destramat;

carde tip garneta;

agregate de formare a stratului fibros prin cardare-pliere si consolidarea acestuia prin intertesere sau prin coasere-tricotare;

agregate de formare aerodinamica a stratului fibros si de consolidare prin intertesere sau de consolidare cu adezivi in stare lichida.

-Aceste tipuri de deseuri se prelucreaza in societati de textile netesute unde sistemele de fabricatie includ urmatoarele etape:

prelucrarea deseurilor textile si recuperarea de fibre;

realizarea amestecurilor fibroase;

formarea straturilor fibroase si consolidarea lor.

-Fibrele recuperate destinate prelucrarii pe sistem de filare clasic sau neconventional se utilizeaza in proportie de 70-100% la obtinerea firelor in gama de finete Nm 5-30.

-Tehnologia de prelucrare a amestecurilor fibroase in fire include urmatoarele operatii: amestecare, cardare, laminare, filare clasica sau OE., caracteristicile de control pentru fibre fiind lungime fibra, cotinut procentual fire si petice nedestramate.

-S-au definitivat specificatiile tehnice pentru urmatoarele produse: produse textile netesute/pasle; fire cu continut de fibre recuperate; compound polimeric pe baza de PVC si deseu proteic utilizat pentru confectionarea talpilor de incaltaminte, carbune fibros activat din deseuri textile.

-In general strategia minimizarii deseurilor are in vedere:

-incurajarea industriei in actiunile de minimizare a deseurilor;

-cresterea gradului de constientizare privind beneficiile minimizarii deseurilor;

-stabilirea unor "celule" de productie curata pentru promovarea minimizarii deseurilor.

-Ca instrumente se recomanda cele promotionale/audite demonstrative, buletine informative, promovarea schimburilor de experienta , organizarea zilei mediului, dezvoltarea unei baze de date cu tehnologiile curate relevante pe domenii economice/promovarea tehnlogiilor curate, normative si reglementari, training.

-Baza de date structurata pe modul public, modul firma, modul administrator cuprinde date de identificare pentru 54 agenti economici constiuind un punct de plecare in centralizarea activitatii de colectare-prelucrare a deseurilor textile.

1. Concluzii

Transpunerea in practica a dezideratului "deseu zero" prin valorificarea eficienta a deseurilor textile si din piele in produse cu valoare adaugata mare prin tehnologii competitive necesita:

♦ Facilitati strategice prin parteneriate public-private pentru realizarea investitiilor de infrastructura si a retelelor tehnologice de prelucrare a deseurilor.

♦ Eforturi de dezvoltare si cercetari semnificative avind ca punct de plecare o noua abordare bazata pe ciclul de viata al produselor, pe impactul generarii deseurilor asupra mediului, pe introducerea de noi standarde, precum si pe masuri de prevenire a producerii de deseuri.