Trezoreria Statului

Trezoreria Statului

."Il machine a pouvoir"-Yves Mamou- " O masinarie de putere".(subliniaza puterea Tr)

"Elle a cette qualité de ne pas existe"-Louis Trotabas-"Ea are aceasta calitate de a nu exista".(Trezoreria)*

"Tezaurus"-comoara a evoluat si il intalnim cu mai multe sensuri in literatura romama dar si cea franceza . In literatura romana l-am inalnit de pe timpul lui A.I.Cuza, sub denumire de Vistierie a Statului. Legislatia s-a modificat si s-a numit apoi Tezaur al Regelui. A fost preluat in literatura romaneasca sub aceasta denumire, in legea contabilitatii publice din 1929,care pe modelul frantuzesc, vorbea de Tezaurul Statului, dupa care, il vom gasi in acceptiunea romaneasca, sub denumirea de Trezoreria Statului. Se foloseste acceptiunea legala instituita prin actul normativ consacrat-Legea Finantelor Publice.

*Trezoria Publica nu are personalitate juridica, are autonomie funtionala, are conducere proprie, are contabilitate proprie, dar nu are si personalitate juridica pt ca ea este inclusa in cadrul Ministerului Economiei si Finantelor.

In sistemul contabil de trezorerie si mai ales in sistemul functional din Romania se intalnesc particularitati ai modelului de baza care este cel frantuzesc. Diferenta esentiala din pdv al organizarii si conducerii este acela ca in Romania, Trezorieria are un buget propriu, are V si ch, pe cand in franta trez nu are buget. O alta diferenta este ca, in Romania, multitudinea atributiilor, functiilor si compententelor in sfera economico-financiara este divizata intre Trezoreria Statului si Banca Centrala iar in Franta toate acestea revin Trezoreriei Publice.

Scopul Trezoreriei este acela de a contribui la executarea unor relatii financiare publice. Trezoria executa categoriile de bugete, contribuie la realizarea executiei de casa.

Pe langa functia de casier, in alte tari, cum ar fi Franta, Trezoria are si alte atributii, da credite pf, pj, poarta legatura cu FMI. Este autorul marilor politici bugetare, financiare, fiscale, de valuta , finanteaza tarile in curs de dezvoltare, are posibilitatea de a da avansuri bancilor, adica de a finanta si sistemul bancar (organism de tutela a acestuia). Din acestea rezulta ca Trezoreria este un gardian al marilor echilibre si ne arata locul pe care il are trezoreria in cadrul Ministerului Finantelor si Ministerul in cadrul Guvernului.

Necesitatea. Importanta. Functiile aparitiei Trezoreriei Statului

Executia de casa a bugetului de stat si a altor relatii financiare publice in Romania se poate realiza prin 3 variante:

Sistemul bancar

Sistemul Trezoreriei Publice

Sistemul mixt

Sistemul Trezoriei Publice este specific statelor de origine latina.

Sistemul bancar este specific statelor de origine anglo-saxona.

In Romania, reluarea sistemului de excutie prin intermediul Trezoreriei a avut loc dupa 1989, initial experimental, in 5 judete si apoi generalizat la nivel national.

Actul normativ specific de oragnizare si funtionare a Trezoreriei, l-a constituit normele metodologice 5318/1992, cu privire la organizarea si functionarea Trezoreriei Finantelor Puplice (ulterior Trezoreria Statului).

Alt act normativ preocupat de modul de funtionare si organizare, dar nu foarte detaliat, a fost Hotararea de Guvern 78/1991 , actul propriu-zis de nastere al Trezoreriei.

La acesta s-a adaugat Ordonanta de Guvern 66/1994 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului, modificata si completata ulterior. Prin acest act normativ sunt stabilite cateva categorii de operatiuni, ce reprezinta incasari si plati efectuate de catre Trezoreria Publica, in contul institutiilor publice.

Intre autorii strani preocupati de caracterizarea functiilor si atributiilor acestui intermediar financiar specific, il amintim pe Andre Neurisse cu lucrarea "Le Trezor Peyeur General", care evoca "totalitatea serviciilor financiare ale Statului solidar legate intre ele prin unitatea de trezorerie". Alt autor, Francois Bloch, vorbeste despre un serviciu al statului, care pe baza Legii Finantelor executa operatii de casa si de banca, si care exercita asupra ansamblului, puterile pe care i le acorda Statul.

Si in literatura romana sunt numeroase preocupari privind caracterul juridic al acestei institutii, functiile, atributiile.Un istoric al acestei institutii il realizeaza Ioan Hondor in lucrarea "Drept Financiar"-Editia.Mon.Ofic.1994.

Conform lui Gheorghe Manolescu , Trezoreria Statului reprezinta un oragnism de centralizare si administrare a ansamblului de incasari si plati, fiind considerat un subiect non-financiar, mai mult chiar, este beneficiar al creatiei monetare (amintim aici funtia de creator de moneda divizionara pe care o realizeaza Trezoreria Statului in Franta, intr+o pondere relativ scazuta.

Prof.Tatiana Musteanu considera Trezeoria Publica ca fiind o casierie, in care sunt depuse si gestionate fondurile si o banca cu activitate de creditare pe termen scurt avand scopul de a echilibra intrarile si iesirile de fonduri.

*Se considera ca, in general Trezoreria este o institutie oculta , publicatiile acesteia sunt rare, politicile pe care le duce in materie de incasari si plati sunt cu bataie lunga (in acceptiunea trezorerie aceasta insemnand max 1 an), in Franta numarul personalului este sub 400, media varstei acestora sunt sub 40 de ani si ca directorii trezoriei au ajuns direcori la FMI.

Legislatia din Romania, acoperita de un numar relativ de acte normative, dintre care doar doar 2 de natura legala (lege), pune in lumina competentele acestei institutii si cadrul de organizare.

Din p.d.v. istoric, aspectul functional, modern al Trezorieriei apare in Franta in 1080 cand se recunoaste existenta totalitatii resurselor financiare la dispozitia suveranului, adica intr-un cadru institutionalizat, spre deosebire de Antichitate, unde semnificatia cuvantului Trezorerie era aceea de caseta. Deci veniturile publice se confundau cu veniturile suveranului.

In Antichitate, la Roma, functionau cel putin 4 trezorerii diferite care consolidau puterea imparatului Augustus. Gestionarea resurselor se realiza printr-un contract de arenda, incheiat cu specialistii publicani(oameni de afaceri). Sub imparatul Tiberius s-a creat primul Minister de Finante, care se numea Rationibus. Dea lungul timpului a aparut Casa Publica Unica care era in contradictie cu caseta privata a suveranului (Ratio Privata).Ulterior, sistemul de arendare a colectarii resurselor a fost inlocuit cu un sistem de strangere directa a impozitelor realizata de functionari ai statului care au purtat denumiri diferite.

Forma caracetristica a Trezoreriei Evului Mediu o regasim tot in Franta, unde Phillipe August a realizat prima delimitare mai clara intre ce inseamna Trezorerie Legala si Casa Privata a suveranului. Aceasta din urma avand ca sursa, veniturile obtinute de pe domeniile legale.

In sec al XIV-lea se creeaza de catre Phillipe Cel Frumos, un fel de Minister al Finantelor si o Camera de Conturi, insarcinata cu respectarea principiului de ordonantare prealabila a Cheltuielilor si cu operatiunea de verificare a " darilor de seama" intocmite de catre contabilii publici.

In sec XVIIsi XVIII (per Renasterii) creste substatial numarul de bugete si deci ia amploare mecanismul Trezoreriei Statului, se mentine la un nivel ridicat de circa 20% partea de Ch afectate Casei Regale.Apare fenomenul de imprumut in executia bugetului si in derularea operatiunilor de trezorerie. Fenomenul luase amploare inca din 1522, cand se crease primul serviciu al datoriei publice numit "rentele primariei".

Aparitia formelor de control, intr.o formula perfectionata, sub forma unei Camere de Conturi, si aparitia unui Birou Central de Finate si a unui Consiliu Regal al Finantelor (pe timpul Regelui Soare-Ludovic al XIVlea) a dus la consolidarea sistemului, lucru obtinut si prin aportul unui Controlor General al Finantelor-Holber (stramosul ministrilor de finante care a dus prin intermediul lui Savaryne primele odonante de urgenta).  In aceasta epoca s-au dezvoltat funtiile financiare al intendentelor si s-au creat primele functii de Comisi regali (functionari publici care aveau rolul de a tine evidenta ch publice).

Conform lui Jurgensen, in lucrarea "Trezoreria si Politica Financiara", in evolutia Trezoreriei Publice s-au regasit 3 tendinte majore:

De identificare

De unificare

De diversificare

Uneori semnificatia celor trei este contradictorie.

Tendinta de identificare- consta in a ceea de a desprinderii puterii suveranului si deci de ingerintele sale din p.d.v. financiar fata de fondurile publice, lucru realizabil prin constituirea "Casetei Personale".

Tedinta de unificare - daca la inceput fiecare entitate (provincie suverana) diuspunea de propriile resurse pe care le colecta si le distribuia in favoarea suveranului, ulterior Trezoreria Regala a devenit un corp unic spre care se indreptau contributiile vasalilor direct sau prin intermediul unor carausi (dregatori, sarafi, zapcii, poslujnici) acceptati, care ulterior au devenit perceptori sau colectori de fonduri.

Principiul unitatii Trezoreriei punea in lumina preocuparea pentru fluiditatea actului de colectare si de distribuire a sumelor din trezorerie.

In Franta, principiul unitatii s-a concretizat in aparitia Caselor de Serviciu conduse de casieri.In 1938 s-a statuat de catre Guvernul francez ca fiecare contabil public nu poate avea decat o singura casierie inc are se aduna fondurile publice apartnatoare mai multor servicii. Aceeasi cerinta obligatorie este stabilita si de catre "Regulamentul General Public" si anume " un contabil dispune de o singura casa fara autorizare de la Ministerul Finantelor si de un singur cont postal curent".