Efectele globalizarii asupra sistemelor de protectie sociala

Globarizarea si efectele globarizarii

"History is a record of change"

Istoria este un registru al schimbarii

Zbignew Brzenzinski

Argument

Tema pe care am ales sa o pun in discutie, Efectele globalizarii asupra sistemelor de protectie sociala, este centrata pe descrierea fenomenului de globalizare si a dimensiunilor acesteia, precum si pe evidentierea trasaturilor specifice ale sistemelor de protectie sociala din diferite state . Globalizarea este un fenomen ireversibil care are impact asupra tuturor sferelor vietii (economica, sociala, politica, culturala) si care aduce atat beneficii cit si pierderi .

Aleg sa pun aceasta tema in discutie deoarece o consider a fi una de actualitate, si aleg sa imi incep analiza pornind de la citatul de mai sus deoarece consider ca acesta surprinde exact ideea de baza a globalizarii, si anume faptul ca lumea este intr-un proces continuu de schimbare, ce supune atat cetatenii cat si structurile guvernamentale la adaptare .

Globalizarea este un fenomen ale carui efecte sunt vizibile atat la nivel transnational si national, cat si la nivel indivdual . O consecinta a globalizarii o constituie aparitia unor blocuri comunitare precum Uniunea Europeana, dar si eliminarea granitelor de orice tip in ceea ce priveste comunicarea intre simplii cetateni ai diferitelor state . O alta consecinta a globalizarii, dar de data aceasta reflectata la nivel individual, reiese din afirmatia facuta de Anthony Giddens: "Ori de cate ori deschid un computer, trimit un e-mail, caut o informatie pe Internet, deschid televizorul sau radioul, contribui activ la globalizare si in acelasi timp ma folosesc de ea" . [1]

Procesul tehnologic a dus la eliminarea distantelor dintre state si chiar continente prin stabilirea de mijloace tehnice de comunicare a informatiilor . Utilizarea Internetului a dus la raspandirea consumerismului, adica la propagarea unei "mișcari de mase care iși propune apararea intereselor consumatorului fața de abuzurile specifice societații de consum, precum și imbunatațirea calitații vieții cetațenilor" care tinde sa creeze o oarecare uniformizare la nivel global . Oamenii sunt acum capabili sa utilizeze dimensiunea virtuala a tranzactiilor economice prin achizitionarea de produse prin intermediul Internetului si efectuarea platii cu cardul . Deasemena, transferurile de bani se pot efectua acum prin intermediul unor servicii de tip Western Union care colaboreaza cu institutii financiare din toata lumea . Astfel ca oricine poate trimite in numai cateva minute sume de bani, prin transfer, dintr-un loc al lumii in altul .

Globalizarea este perceputa in mod diferit de catre teoreticieni: unii o considera a fi un fenomen pozitiv aducator de beneficii si progres, altii il vad ca pe un fenomen aducator de dezechilibru si polarizare sociala . Din punctul meu de vedere acest fenomen are atat aspecte pozitive cat si negative . Spre exemplu, consider ca liberalizarea comertului si crearea unei economii fara granite este asemenea unui cutit cu doua taisuri, deoarece aceste procese au dus la aparitia companiilor multinationale, care sunt "responsabile pentru angajarea a mai mult de jumatate din totalul fortei de munca din economiile dezvoltate si pentru aproxmativ 80% din total tranzactiilor comerciale interne"[3], deci produc progres . Liberalizarea comertului este reglementata de Organizatia Mondiala a Comertului care a fost aspru criticata de-a lungul timpului de catre statele in curs de dezvoltare pentru adancirea saraciei globale si a diferentelor economice dintre statele dezvoltate si cele in curs de dezvoltare . Reprosul adus Organizatiei Mondiale a Comertului a fost acela ca politicile promovate de aceasta au impovarat lumea a treia fiind elaborate in interesul tarilor dezvoltate . Însa ascensiunea unor state precum India, China si alte state din lumea mai putin dezvoltata contrazic aceasta teorie si demonstreaza ca globalizarea nu este doar un mijloc prin care Occidentul domina restul lumii .

Scopul acestei analize comparative este acela de a arata cum influenteza globalizarea sistemele de protectie sociala la nivel global prin prezentarea catorva sisteme de protectie sociala aflate in colturi diferite ale lumii, precum si prezentarea tendintelor regionale inregistrate in acest domeniu .

Globalizarea

Secolul XIX a asistat la aparitia globalizarii . Industrializarea a permis productia ieftina de articole de uz casnic, in timp ce cresterea rapida a populatiei a creat fenomenul de sustinere a cererii pentru produsele de baza . Globalizarea, in aceasta perioada a fost decisiva . Dupa razboaiele opiului si finalizarea cuceririi britanice din India, populatiile majoritare ale acestor regiuni au devenit consumatori ai exporturilor europene . Astfel, in aceasta perioada, zonele din Africa sub-sahariana si Insulele Pacific, au fost incorporate in sistemul mondial . În timp, cucerirea de teritorii noi de pe glob, in special Africa sub-sahariana de catre europeni, a dus la descoperirea de resurse naturale importante, cum ar fi cauciuc, diamante si carbune si a ajutat la comertul de combustibil si al investitiilor intre puterile europene imperiale, coloniile lor si Statele Unite . John Maynard Keynes afirma ca: ' un locuitor de la Londra ar putea comanda prin telefon, in timp ce isi soarbe ceaiul de dimineata, diferite produse de pe intregului pamant, si astepta in mod rezonabil livrarea lor timpurie la usa sa '

Prima faza a 'globalizarii moderne' a inceput sa iasa in evidenta la inceputul secolului XX , odata cu primul razboi mondial .

Conform Enciclopediei Britanice, in deceniile de mijloc ale secolului XX, globalizarea a fost in mare masura determinata de expansiunea globala a corporatiilor multinationale cu sediul in Statele Unite si Europa, si schimbul la nivel mondial de noi evolutii in domeniul stiintei, tehnologiei si produselor, cele mai multe inventii importante din acest timp avandu-si originile lor in lumea occidentala . Întrega lume a culturii occidentale a trecut prin mass-media: film, radio, televiziune si muzica inregistrata . Dezvoltarea si cresterea de transport international si de telecomunicatii au jucat un rol decisiv in globalizarea moderna .

Începand cu al doilea razboi mondial, globalizarea este in mare parte rezultatul unei planificari ale politicienilor . Ei vroiau sa sparga frontierele aparute in calea comertului si doreau sporirea prosperitatii si interdependentei, scazand astfel sansa de un viitor razboi . Munca lor a dus la crearea Conferintei de la Bretton Woods, un acord intre politicienii de frunte ai lumii, care a stabilit cadrul pentru comert international si finante, si a devenit fondator al mai multor institutii internationale, destinate pentru a supraveghea procesele de globalizare . Aceste institutii includ Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (Banca Mondiala) si Fondul Monetar International .

"Globalizarea a fost facilitata de progresele tehnologice care au redus costurile de comert si runde de negocieri comerciale, initial sub auspiciile Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT), care a condus la o serie de acorduri pentru a elimina restrictiile privind comertul liber . Odata cu al doilea razboi mondial, barierele in calea comertului international au fost considerabil reduse prin acorduri internationale - GATT . Initiativele speciale efectuate ca urmare a GATT si Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) au inclus: promovarea comertului liber si globalizarea culturala . "

Promovarea comertului liber s-a realizat prin : eliminarea tarifelor; crearea de zone de schimb liber cu tarife mici sau fara tarife, reducerea costurilor de transport, in special rezultate din dezvoltarea transportului maritim; reducerea sau eliminarea controalelor de capital; reducerea, eliminarea sau armonizarea subventiilor pentru afacerile locale; crearea de subventii pentru corporatii globale; armonizarea legislatiei privind proprietatea intelectuala in majoritatea statelor, cu mai multe restrictii; recunoastere supranationala a restrictiilor de proprietate intelectuala (de exemplu, brevetele acordate de China vor fi recunoscute in Statele Unite ale Americii) .

Globalizarea culturala, condusa de tehnologia de comunicare si de marketing la nivel mondial a industriilor culturale occidentale a fost inteleasa la inceput ca un proces de omogenizare, ca si dominatia globala a culturii americane in detrimentul diversitatii traditionale . Cu toate acestea, o tendinta in contrast a fost aparitia miscarilor de protest impotriva globalizarii care a dat un nou elan pentru apararea unicitatii locale, individualitatii, si identitatii, dar in mare parte fara succes .

Globalizarea este si o imensa sfidare . Face fata si este avantajat cel care ii descifreaza mai bine rigorile si formuleaza raspunsurile cele mai potrivite . Cel care are o atitudine mai activa, cel care incearca sa prospecteze mai atent realitatile de maine, sa se adapteze mai repede unei lumi in plina evolutie . Aceasta perspectiva ni se pare esentiala si noi am cautat sa o urmam pe cat ne-a stat in puteri . Exista formule de definire care pun accentul pe sfera de cuprindere a notiunii de care ne ocupam . "Globalizarea implica in primul rand o intindere a activitatilor sociale, politice si economice peste granite, astfel incat evenimentele, deciziile si activitatile dintr-o regiune a lumii sa aiba semnificatii pentru indivizi si comunitati din regiuni indepartate ale globului" . Este foarte importanta o asemenea dimensiune intrucat ea ne vorbeste despre extensia fenomenului . Nu putem vorbi despre globalizare limitandu-ne la procese, tendinte care nu depasesc limite regionale . Globalizarea se refera la fenomene cu o raza de cuprindere cel putin intercontinentala .

Efectele globalizarii

Globalizarea prezinta diverse aspecte, care afecteaza lumea in moduri diferite si pe mai multe planuri .    

În plan industrial observam aparitia unor piete de productie in intreaga lume si acces mai larg la o gama de produse straine pentru consumatori si companii . De asemenea se observa o mai buna circulatie a bunurilor materiale intre si in interiorul granitelor nationale . Conform BBC News in reportajul - "Globalization shakes the world" - "Comertul international cu bunuri fabricate crescut cu mai mult de 100 de ori (de la 95 miliarde dolari la 12 bilione de dolari) in 50 de ani, din 1955 . "

În plan financiar - aparitia pietelor financiare la nivel mondial aduce un acces mai bun la finantare externa pentru debitori . În prima parte a secolului XXI , miliarde dolari, in monede nationale , au fost tranzactionate zilnic pentru a sustine nivelul extins al comertului si investitiilor .

În ceea ce priveste planul economic observam realizarea unei piete globale comune, bazate pe libertatea de schimb de marfuri si de capital . Aproape toate companiile importante la nivel mondial de IT sunt acum prezente in Romania .

În domeniul sanatatii , la scara mondiala, sanatatea devine o marfa . Rezultatul acestei tranzitii este o crestere de privatizare in sectorul sanatatii . Comertul mondial si economia mondiala, politica de sanatate sunt regizate de progresele tehnologice si comerciale inovatoare medicale . Prioritatile globale, in aceasta situatie, sunt, uneori, in contradictie cu prioritatile nationale in cazul in care infrastructura de sanatate si ingrijirea de baza a crescut .

În plan politic globalizarea isi pune amprenta in crearea unui guvern mondial care reglementeaza relatiile dintre guverne si garanteaza drepturile care decurg din globalizarea economica si sociala . Din punct de vedere politic, Statele Unite s-au bucurat de o buna pozitie in randul puterilor lumii, in mare parte din cauza economiei sale puternice si bogate . Cu influenta globalizarii si cu ajutorul economiei Statelor Unite, Republica Populara Chineza s-a confruntat cu o crestere spectaculoasa in ultimii ani . Astfel am observant cu totii cum China are destula avere, industrie si tehnologie pentru a rivaliza cu Statele Unite pentru pozitia de putere mondiala de frunte .

Orice comentator al domeniului sesizeaza ca la fel de importanta ca extinderea si sfera de cuprindere este legatura propriu-zisa, ceea ce conecteaza evenimentele si procesele, ceea ce face ca ele sa se comporte ca si cum ar face parte dintr-o retea . Fundamental pentru procesul de care ne ocupam sunt interactiunile globale, considera David Held si Anthony McGrew . Transformarile pe care le presupune globalizarea genereaza "fluxuri transcontinentale si interregionale si retele pentru activitati, interactiuni si pentru exercitarea puterii" . Cu precizarea ca fluxurile se refera la miscarea fizica, in timp si spatiu, a produselor, persoanelor, simbolurilor si informatiilor, in timp ce retelele semnifica regularizarea, stabilizarea si consolidarea interactiunilor dintre agenti independenti, concentrari de activitati sau centre de putere .

În plan informational globalizarea isi aduce aprortul in fluxurile de informatii intre locatiile indepartate geografic . Se poate argumenta ca aceasta este o schimbare tehnologica importanta, deoarece aparitia comunicatiilor prin fibre optice si sateliti a crescut disponibilitatea de telefon, fax si Internet . Conform unui studiu realizat de BBC , limba cea mai populara este Mandarina (845 de milioane de vorbitori), urmata de Spania (329 de milioane de vorbitori) si engleza (328 de milioane de vorbitori) . "35% din programele prin cabluri sunt in limba engleza; 40% din programe de radio din lume sunt in limba engleza; 50% din totalul traficului pe Internet foloseste limba engleza"

În ceea ce priveste concurenta , supravietuirea in noua piata globala de afaceri solicita imbunatatirea productivitatii si cresterea concurentei . Din dorinta de a ajunge pe piata la nivel mondial, companiile din diferite industrii au recurs la imbunatatirea produsele lor si utilizarea tehnologiei de ultima generatie , pentru a face fata concurentei .

Pe plan ecologic se observa aparitia unor provocari globale de mediu care ar putea fi rezolvate cu ajutorul cooperarii internationale, cum ar fi schimbarile climatice, de apa si poluarea aerului, pescuitul excesiv, si raspandirea speciilor invadatoare . Faptul ca multe fabrici sunt construite in tarile in curs de dezvoltare fara a tine seama de reglementarile de mediu, globalism si comertul liber poate spori poluarea . Construirea de hoteluri este o consecinta majora a procesului de globalizare in afiliere cu turismul si industria de turism .

Pe plan cultural, cresterea de contacte inter-culturale, aparitia unor noi categorii de constiinta si identitati care intruchipeaza difuzie culturala duc la o raspandire a multiculturalismului, precum si la un acces individual mai bun la diversitatea culturala . Unii considera astfel de cultura ca fiind un pericol, deoarece poate inlocui cultura locala, cauzand reducerea diversitatii sau chiar asimilarea acesteia . Altii considera multiculturalismul promovarea pacii si intelegerii intre oameni . Altii iau in calcul ideea ca multiculturalismul duce la o noua forma de monocultura in care nu exista distinctii si lumea transpune in diferite moduri muzica, tesaturile, obiceiurile si traditiile atasate unei singure culturi . De asemenea trebuie sa ne gandim si la alte consecinte ale acestui lucru - cum ar fi ca turismul international duce la o imigrare mai mare, implicit la o imigratie ilegala .

Globalizarea a avut un impact asupra culturi diferite din intreaga lume . 'Cultura' este definita ca model al activitatii umane si a simbolurilor care dau semnificatie acestor activitati . Cultura este ceea ce oamenii mananca, modul in care poarta hainele, convingerile pe care acestia le detin, precum si activitatile pe care le practica . O alta practica comuna adusa de globalizare este utilizare caracterelor chinezesti in tatuaje . Aceste tatuaje sunt foarte populare in randul tineretului de astazi, in ciuda lipsei de acceptare sociala de tatuaje in China .

Internetul descompune granitele culturale din intreaga lume si permite comunicarea usoara, aproape-instantanee intre oameni, oriunde, intr-o varietate de forme digitale si media . Internetul este asociat cu procesul de globalizare culturala deoarece permite interactiunea si comunicarea intre oameni cu un stil de viata foarte diferit si din culturi foarte diferite . Site-uri web de fotografie permit interactiunea, chiar si atunci cand limba ar fi o bariera si de asemenea, permit raspandirea de produse de consum local (de exemplu, produse alimentare) in alte tari (de multe ori adaptate la cultura lor), care face posibila o legatura stransa intre omeni din culturi si civilizatii diferite . Moda la nivel mondial si cultura pop, cum ar fi Pokemon, Sudoku, Origami, YouTube, Orkut, Facebook si MySpace sunt mult mai accesibile pentru cei care au internet sau televiziune si acopera un segment important din populatia Pamantului . În intreaga lume evenimentele sportive, cum ar fi Campionatul Mondial de Fotbal si Jocurile Olimpice sunt un element constitutiv al corporatiilor multinationale pentru media, ca sponsori ai echipelor ce fac parte din aceste campionate sau olimpiade .

Modernitatea a accentuat interdependenta, interconexiunea si, incet, incet, le-a consacrat ca moduri de a fi ale societatii . Miscarile masive de populatie, micsorarea distantelor, ca urmare a cresterii vitezelor de deplasare, explozia mijloacelor de comunicare in masa ziare, radio, televiziune, au reusit performanta de a transmite tot mai rapid ceea ce se intampla la "celalalt capat al pamantului", au prilejuit constatarea ca "modernitatea este inerent globalizatoare" ("modernity is inherently globalizing" ) . Traim intr-o lume "mica", intr-un "sat global", iar ceea ce se intampla intr-o zona influenteaza viata si activitatea oamenilor dintr-o alta regiune, iar viata planetei ne apare mai curand un cumul de activitati, miscari si evenimente . Nu este de mirare ca legatura reala dintre globalizare si interdependenta s-a impus, incat globalizarea este interpretata drept un triumf al interdependentei . "Globalizarea poate fi conceputa ca o largire, adancire si accelerare a interconectarii la scara mondiala in toate aspectele vietii sociale contemporane, de la cultura la criminalitate, de la finante la sfera spirituala"

În plan social , globalizaea aduce schimbari in ceea ce priveste dezvoltarea sistemului de organizatii non-guvernamentale ca agenti principali ai politicii publice globale, inclusiv ajutor umanitar si eforturile de dezvoltare .

În ceea ce priveste sectorul tehnic se observa dezvoltarea unui sistem de informare globala, de infrastructura de telecomunicatii la nivel global si un mai mare flux transfrontalier de date, folosind tehnologii cum ar fi Internetul , satelitii de comunicare, fibra optica prin cablu submarin, fara fir si telefoane . De asemenea se observa o crestere a numarului de standarde aplicate la nivel global, de exemplu, legile dreptului de autor, brevete si a acordurilor comerciale mondiale .

În plan Juridic/etic  are loc crearea Curtii Penale Internationale si miscari internationale de justitie, se evidențiaza eforturile globale de combatere a criminalitatii, precum și aparitia de drept administrativ global, iar in plan religios se observa raspandirea si cresterea diferitelor grupuri religioase, idei si practici .

Sistemele de protectie sociala

Sistemul economic bazat pe economia de piata nu este capabil sa asigure pe cont propriu un venit satisfacator pentru toata populatia avand in vedere toate riscurile care apar sau pot aparea in ciclul vietii . Esecul pietei libere de a asigura resurse economice corespunzatoare pentru intreaga colectivitate a facut necesar ca in toate tarile dezvoltate sa apara un sistem de protectie sociala care sa asigure sprijinul si ocrotirea indivizilor in toate situatiile in care ei nu mai dispun de resurse materiale si nu mai sunt capabili sa obtina prin eforturi proprii mijloacele necesare unui trai decent . Aceste situatii pot fi foarte diferite . Ele se refera la batranete, boala, handicap, accident, somaj, moartea membrilor activi economici din familie, etc . Pentru a asigura o protectie sociala in toate aceste situatii de risc sunt utilizate in principal doua tipuri de sprijin: Sistemul asigurarilor sociale si Sistemul asistentei sociale .

Sistemul de protectie sociala este reprezentat de ansamblul de politici, masuri, institutii, organisme care asigura sprijinul persoanelor si grupurilor aflate in dificultate si care nu pot sa realizeze prin efort propriu conditii normale, minime de viata . Prin sistemul de protectie sociala se cauta prosibilitati de redistribuire a resurselor materiale si umane ale colectivitatii catre acele persoane si grupuri aflate in dificultate in vederea eliminarii decalajelor mari dintre acestia si populatia majoritara . "Protectia sociala nu are ca scop crearea unei stari cronice de dependenta a celor in nevoie, ci reintegrarea lor in viata normala prin stimularea fortelor active, a cresterii capacitatii lor de a face fata acestor probleme, a scaderii perioadelor de criza prin mobilizarea eforturilor proprii . De asemenea, protectia sociala poate sa aiba in vedere satisfacerea unor nevoi colective care nu se pot realiza corespunzator prin efort propriu sau prin intermediul pietei libere (spre exemplu sprijinirea sistemului de educatie si invatamant pentru toti, promovarea culturii, asigurarea unui grad corespunzator de sanatate publica, protectia mediului, etc . "[13]

Sistemele de protectie sociala au o vechime de aproximativ un secol si presupun asigurarea protectiei sociale de catre stat prin asumarea responsabilitatii ameliorarii problemelor sociale . În Romania, protectia sociala se realizeaza prin intermediul institutiilor statului de la nivelul administratiilor publice centrale si locale si contribuie la bunastarea individuala si colectiva .

În cadrul sistemelor de protectie sociala ale Uniunii Europene se intalnesc doua mari tendinte:

Sisteme de protectie sociala de inspiratie tip Bismark (Germania, Franta, Belgia, Italia Luxemburg) in care predomina principiul solidaritatii profesionale, sisteme in care prestatiile si serviciile depind de cotizatiile angajatilor si angajatorilor la bugetul de asigurari sociale .

Sisteme de protectie sociala de inspiratie tip Beveridge (UK, Danemarca) unde predomina un sistem de asigurari generalizat si unde prestatiile si serviciile se acorda diferentiat in functie de necesitati .

"Statele membre UE nu urmaresc strict modelul unueia dintre aceste doua mari tendinte, ci se inregistreaza difernte in ceea ce priveste modul de organizare si functionare (descetralizat-centralizat-deconcentrat) . Fiecare stat are o istorie aparte si de aceea modul de organizare socioadministrativ este diferit . Asemanari se inregistreaza la nivevelul serviciilor si prestatiilor in caz de batranete, boala, invaliditate, accidente de munca, ingrijirea copiilor si ingrijiri de sanatate"[14], precum si la nivelul elementelor de structura ale sistemului de asistenta sociala si al institutiilor de specialitate in cadrul sistemului .

Ansamblul beneficiilor sociale formeaza sistemul de protectie sociala alcatuit din beneficii universaliste (acordate tuturor cetatenilor ca "bunuri de merit", fara sa se afle intr-o situatie de risc: "educatia gratuita si obligatorie este un bun exemplu) si sistemul de securitate sociala (destinat sa raspunda unor nevoi specifice ale unor cetateni aflati in situatii de risc, de vulnerabilitate) . " [15]

Un instrument important al politicii de protectie sociala il reprezinta sistemul securitatii sociale . Acesta, prin intermediul unor institutii si activitati asigura un larg program de ajutor pentru acele persoane care nu beneficiaza de un venit corespunzator . Tot mai frecvent este folosit in acest context termenul de "retea de securitate (suguranta) sociala (safety net) ca un component de baza al securitatii sociale . În aceasta retea sunt incluse masuri speciale ce vizeaza politici sociale active .

"Securitatea sociala este un sistem de legi, institutii si activitati destinate asistarii persoanelor afectate de anumite riscuri la care este expusa, in principiu, intrega populatie (somaj, saracie, accidente de munca, boli profesionale sau de alta natura, invaliditate, vadivie, batranete etc . ) si prin care se aloca resurse in aceste scopuri cu titlu de drepturi prevazute de lege si nu ca ajutor filantropic . "[16]

Furnizorii bunastarii sociale

Sursa Pop, 2005, p . 8

În momentul de fata, majoritatea statelor europene se confrunta cu probleme sociale similare cum ar fi somajul, imbatranirea populatiei, scaderea natalitatii, saracia, polarizarea sociala sau excluderea sociala a anumitor categorii de sociale . Nu exista inca un model social european care sa ofere un raspuns unitar in vederea solutionarii acestor probleme insa exista o viziune comuna a tuturor statelor prin sistemele lor de protectie sociala in vederea asigurarii unui trai decent pentru cetateni .

Uniunea Eurpeana este o familie de tari europene democratice, care s-au angajat sa colaboreze pentru pace si prosperitate . Nu este un Stat cu menirea de a inlocui statele existente . Statele Membre au pus bazele unor institutii comue carora le-au delegat partial autoritatea astfel incat hotararile privind aspectele specifice de interes comun sa poata fi luate in mode democratic la nivel european . Aceasta alocare de autoritate mai este denumita si "integrare europeana" . [17]

Legislatia primara a Uniunii Europene[18]

Tratatul de la Roma privind crearea Comunitatii Europene a fost semnat la 25 martie 1957, la Roma, de catre sase tari Franta, R . F . , Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg . Tratatul prevede realizarea treptata a unei uniuni vamale si apoi a unei uniuni economice si monetare, implicand, in prima etapa, asigurarea liberei circulatii a marfurilor, iar in etapa a doua, libera circulatie a serviciilor, capotalurilor, fortei de munca si adoptarea unei monede unice .

Crearea Uniunii Europene prin Tratatul de la Maastricht (Tratatul asupra Uniunii Europene) a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993 .

Tratatul de la Maastricht a rationalizat evolutiile folosind denumirea de piloni . Uniunea Europeana este definita incluzand Comunitatile Europene traditionale, (pilonul unu), politica externa si de securitate comuna, (pilonul doi) si cooperarea intre statele membre in domeniul justitiei si al afacerilor interne (pilonul trei) . În plus, Tratatul de la Maastricht a modificat structura interna a diferitelor institutii .

Tratatul de la Amsterdam a fost adoptat de catre Statele membre ale Uniunii Europene la 2 octombrie 1997, intrand in vigoare la 1 mai 1999 . Tratatul de la Amsterdam il modifica si il completeaza pe cel de la Maastricht, in special in anumite puncte printre care si locul cuvenit muncii si drepturilot cetatenilor .

Tratatul de la Nisa, prin care s-a realizat revizuirea componentei si functionarii institutiilor, ca urmare a extinderii Uniunii Europene, a fost semnat la 26 februarie 2001, urmand sa fie ratificat de parlamentele tarilor membre . Considerandu-se ca obtinerea unanimitatii va fi foarte dificila in cazul in care Uniunea Europeana va avea aproape 30 de membrii, Tratatul de la Nisa extinde votul cu majoritate calificata pentru 30 de articole ale Tratatului in care se cerea initial votul cu unanimitate . Pentru politicile sociale, votul trebuie sa fie in continuare unanim pentru adoptarea unui act legislativ comunitar .

Tratatul de la Nisa aduce modificari si in distributia voturilor in Consiliiu incepand cu 1 ianuarie 2005, stabilindu-se si numarul de voturi pentru tarile candidate atunci cand acestea vor adera la Uniunea Europeana . Tratatul de la Nisa imparte mai eficient sarcinile intre Curtea de Justitie si Curtea de Prima Instanta si permite crearea unor Camere specializate pentru situatii specifice (cum ar fi disputele intre oficialitatile europene) . Tratatul include si prevederea conform careia Curtea de Justitie, care dupa extindere va fi formata din cate un judecator pntru fiecare Stat membru, poate sta intr-o Camera Superioara, formata din 13 judecatori, in loc sa ia parte la toate sedintele plenare cu toti judecatorii .

Legislatia secundara a Uniunii Europene[19]

Regulamentele au un caracter comunitar, in sensul ca stabilesc aceiasi lege in interiorul Comunitatii, fiind aplicabile in toate Statele membre . Statele membre nu au autoritatea de a aplica partial un regulament si nici de a stabili prevederi sau practici interne care exclud caracterul obligatoriu al regulamentului .

Regulamentele au o aplicabilitate directa, in sensul ca nu trebuie transpuse in legislatia nationala si, in acelasi timp, cobfera drepturi sau impun sarcini cetatenilor comunitari ca si o lege nationala . Statele membre, institutiile si curtile de justitie tebuie sa respecte legislatia comunitara in acelasi fel ca si legislatia nationala . Regulamentele internationale de securitate sociala au ca scop fundamental coordonarea legislatiilor nationale fara a le modifica continutul fundamental, eliminand obstacolele ce ar putea aparea in aplicarea lor, si incercand sa garanteze lucratorilor migranti o protectie continua si completa .

Conventiile de securitate sociala- coordonarea legislatiei difera frecvent de la o tara la alta ca si continut, insa este posibil sa regasim urmatoarele principii fundamentale

Egaliatate de tratament

Determinarea legislatiei aplicabile

Conservarea drepturilor in curs de dobandire

Mentinerea drepturilor dobandite

Prestarea serviciilor in strainatate

Colaborare intre institutii

Regulamentele se substituie conventiilor bilaterale .

Directiva, care obliga Stetele membre in ceea ce priveste rezulatele care trebuie obtinute . Ele trebuie transpuse in legislatia nationala, dar forma si modul de implemetare raman la latitudinea Statelor membre .

Directiva este cel mai important instrument legislativ dupa regulament . Scopul sau este de a asigura uniformitatea dreptului comunitar si respectarea diversitatii traditiilor si structurilor nationale . Obiectivul elaborarii directivei este acela de amortizare a dreptului comunitar si nu de unificare a acestuia . Prin directiva se urmareste indepartarea contradictiilor si conflictelor dintre legislatiile nationale si regulamente, precum si a inconsistentelor, astfel incat sa se ajunga la conditii similare la toate statele membre . Directiva este unul dintre instrumentele primare in constituirea Pietei unice .

Decizia este instrumentul legal prin care se intituie o masura intr-o situatie individuala . Caracteristivile de baza ale deciziei sunt:

se deosebeste de regulament prin accea ca are aplicare individuala persoanele carora li se adreseaza trebuie nominalizate, fiind singurele asupra carora se exercita obligatia . Decizia are un impact direct, individual asupra cetatenilor . Chiar si tertii pot cadea sub incidenta acestora daca prin calitatea lor sau circumstante sunt afectati individual si pot fi identificati in acelasi fel ca si cei carora li se adreseaza decizia respectiva

se deosebeste de directiva prin faptul ca este obligatorie in totalitatea sa (in timp ce directiva stabileste doar obiectivele de atins

este direct aplicabila entitatii careia i se adreseaza

Opiniile si recomandarile care sunt instrumente declarative si nu sunt obligatorii . Acestea permit institutiilor europene sa isi exprime un punct de vedere asupra Statelor membre si, in unele cazuri, cetatenilor, fara a inlocui obligatiile legale ale celor carora li se adreseaza . În timp ce recomandarile cer adoptarea unui anumit tip de comportament, opiniile exprima punctul de vedere solicitat institutiilor comunitare cu privire la o situatie curenta sau eveniment care are loc in Comunitate sau in Statele membre . În cazul recomandarilor, partii careia i se cere, dar nu i se impune adoptarea unei anumite atitudini . [20]

Regulamentul CEE nr . 1408 71: Aparitie si evolutie

Prevederile Comunitare privind coordonarea protectiei sociale dateaza de mai bine de 30 de ani si sunt cuprinse in Reglementarile Consiliului nr . 1408 71 si 574 72 . Reglementarile ofera solutii prctice si satisfacatoare la majoritatea problemeor internationale ce apar in domenul coordonarii protectiei sociale .

Proiectul Conventiei Europene de Securitate Sociala pentru Lucratorii Migranti, semnata in anul 1957 de catre cele sase state membre ale Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, adoptata ulterior sub forma Regulamentelor 3 si 4 de catre Comunitatea Economica Europeana infiintata prin Tratatul de la Roma din 1957, care sunt predecesoarele actualelelor Regulamente (CEE) nr . 1408 71 si 574 72, a fost o versiune foarte sofisticata a acordurilor bilaterale si multilaterale de securitate sociala incheiate intre tarile europene .

Regulamentele 3 si 4, predecesoarele actualelot Regulamente (CEE) nr . 1408 71 si 574 72 au fost destinate sa coordoneze sistemele de securitate sociala a celor sase State membre initial: Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda . Toate aceste state au avut si au sisteme de securitate sociala, in mare masura bazate pe traditionalul principiu de asigurari sociale al lui Bismark .

Înfiintarea Comunitatii Economice Europene in 1957 a stabilit libera circulatie a lucratorilor ca unul dintre pilonii Comunitatii Europene . Conform uneia dintre primele hotarari ale Curtii Europene de Justitie a Comunitatii Europene: "stabilirea unei libere circulatii a lucratorilor cat mai completa cu putinta, care este parte a fudamentelor Comunitatii, () constituie principalul obiectiv al art . 51 (actualul art . 42) si prin urmare, conditioneaza interpretarea regulamentelor adoptate in aplicarea acestui articol" .

Art . 42 al tratatului care instituie Comunitatile Europene, imputerniceste Consiliul sa elaboreze reguli de coordonare, a caror adoptare necesita unanimintate de voturi . Regulile de coordonare adoptate pe baza acestei prevederi sunt necesare in ceea ce priveste asigurarea securitatii sociale in scopul promovarii liberei circulatii a angajatilor, deoarece articolul 42 al tratatului nu da insitutiilor Comunitatii puterea de a lua acele masuri care ar fi de dorit pentru asigurarea societatii sociale in general . [21]

"Modelul social european ia forme diferite in functie de tara, dar toate statele membre UE aspira la promovarea unei societati echitabile si receptive la toate nevoile cetatenilor sai . Obligatiile fiscale servesc la finantarea sistemelor de protectie sociala (ca de exemplu pensiile, indemnizatiile de somaj si ingrijire medicala) care au ca scop protejarea membrilor vulnerabili ai societatii . Sumele platite pentru fiecare locuitor variaza de la o tara la alta . Pe masura ce populatia imbatraneste, populatia activa trebuie sa sustina numarul tot mai mare al cetatenilor varstnici . Pentru a lua in considerare aceasta tendinta si pentru a tine sub control costurile de protectie sociala, tarile UE isi modifica sistemele de protectie sociala . Modelul social european trebuie modernizat astfel incat acesta sa poata fi mentinut pentru generatiile viitoare" . Organizarea si finantarea sistemelor de protectie sociala intra in sarcina statelor membre dar Uniunea Europeana are deasemenea un rol important asumat prin aplicarea legislatiei comunitare comunitare ce coordoneaza sistemele de securitate sociala nationale, se asigura protectia persoanelor care se deplaseza in spatiul comunitar si care cad sub incidenta mai multor sisteme diferite de protectie sociala .

În cadrul Uniunii Europene s-au trasat o serie de prioritati in domeniul protectiei sociale in vederea asigurarii protectiei si coeziunii sociale .

Prioritati in domeniul protectiei sociale

Sursa: Buzducea, 2009, p . 91

Tot in cadrul Uniunii Europene a fost creat Fondul European de Ajustare la Globalizare pentru a finanta sprijinul individual acordat lucratorilor disponibilizati datorita globalizarii . Acest fond a fost lansat in anul 2007 si va dispune de 500 milioane de euro anual, suma completata de contributiile nationale (50%) . Beneficiarii acestui fond sunt lucratorii afectati de concedieri ca urmare a globalizarii . "Un stat membru (in numele lucratorilor disponibilizati) poate solicita Comisiei Europene finantare din FEAG atunci cand peste 1000 sunt concediati sau, in anumite conditii expres prevatute de Regulamentul 1927/2006 privind instituirea FEAG, cand este afectat un numar mic de lucratori .

FEAG completeaza sprijinul acordat la nivel local, regional si national . Contribuutia FEAG va fi acordata pentru finantarea unor masuri active de ocupare care fac parte dintr-un pachet de servicii personalizate care au scopul de a reintegra lucratorii disponibilizati pe piata muncii .

FEAG va finanta urmatoarele tipuri de operatiuni:

Asistenta la cautarea unui loc de munca, consiliere in cariera, instruire si reinstruire, care cuprinde si noile tehnologii informationale si certificarea experientei dobandite anterior, asistenta la disponibilizare si promovarea spiritului antreprenorial sau ajutor pentru desfasurarea unei activitati independente;

Masuri speciale pentru anumite perioade de timp, cum ar fi indemnizatii pentru cautarea unui loc de munca, indemnizatii pentru mobilitate sau indemnizatii pentru mobilitate sau indemnizatii acordate persoanelor care participa la activitati de instruire si educatie continua;

Masuri pentru stimularea in special a muncitorilor dezavantajati sau in varsta, pentru a ramane sau pentru a reveni pe piata muncii . "[23]

Datele furnizate de Eurobarometru cu privire la identificarea europenilor cu Uniunea Eurpeana arata ca cele mai ridicate valori s-ai inregistrat la inceputul anilor '90 si ca din acel moment si pana in prezent s-au inregistrat valori descrescatoare . Procentul europenilor care considera apartenenta la Europa ca fiind "un lucru pozitiv" a scazut cu aproximativ 20% de la valoarea de 72% inregistrata in anul 1990 pana la 53%, valoare inregistrata in toamna anului 2006 . De asemenea, posibilitatea unei viitoare largiri a teritoriului Europei este vazuta cu scepticism de catre europeni . În Eurobarometrul 66 realizat in toamna anului 2006, procentajul respondentilor care se opun ideii de largire pe viitor a teritoriului (42%), a fost aproximativ la fel de ridicat ca si procentul respondentilor care sunt de acord cu aceasta idee (46%) . În cinci dintre primele state membre UE mai putin de 40% din populatie si-a exprimat acordul vis-à-vis de o eventuala largire, cu o variatie de 36% in UK si 30% in Germania, si cu Franta, Luxembourg si Austria ce au inregistrat valori cuprinse intre valorile mentionate mai sus .

In figura de mai jos Nivelul general de incredere in sistemul public de pensii in statele europene

Sursa: EQLS 2003

Aveti incredere in sistemul national de pensii? 1-acord total; 2-acord partial; 3-dezacord partial; 4-dezacord total; Categoriile 1 si 2 corespund acordului, categoriile 3 si 4 corespund dezacordului .

"Uniunea Europeana a demarat un mecanism destinat promovarii unei cooperari mai stranse intre statele membre in vederea modernizarii sistemelor de protectie sociala care se confrunta cu provocari similare . Bazandu-se pe metoda deschisa de coordonare (MDC), acest mecanism ofera sprijin factorilor de decizie politica din statele memebre (departamentele guvernamentale pentru afaceri sociale, finante si ocuparea fortei de munca, parteneri sociali si societatea civila) in doua domenii:

În domeniul pensiilor - contribuie la definirea de obiective comune, mai ales cu scopul de a atinge un grad mai ridicat de ocupare a fortei de munca si de a prelungi viata activa, si defineste indicatori comuni, astfel incat fiecare stat membru sa-si poata evalua situatia si realizarile .

În domeniul sanatatii si al ingrijirilor medicale pe termen lung - sprijina eforturile politice destinate sa ofere tuturor acces la asistenta medicala de inalta calitate si sa garanteze vabilitatea financiara a sistemelor de sanatate si de ingrijiri medicale pe termen lung" . [25]

Contributia Uniunii Europene la la modernizarea sistemelor de protectie reprezinta o  valoare adaugata pentru alte doua domenii conexe:

Serviciile sociale si medicale de interes general, in care UE elaboreaza in prezent o abordare mai sistematica, destinata sa sprijine statele membre in efortul de a mentine accesul universal si de inalta calitate la aceste servicii si de a le moderniza .

"Informatiile cu privire la organizarea principalelor sisteme de protectie sociala din statele membre sunt sintetizate de MISSOC, sistemul de informare reciproca privind protectia sociala (Mutual Information System on Social protection), si de o retea de corespondenti provenind din cadrul autoritatilor nationale" . [26]

Pe langa institutiile Uniunii Europene ce colaboreaza pentru pace si prosperitate mai exista si "institutiile specializate asociate Organizatiei Natiunilor Unite ce au ca scop mentinerea echilibrului mondial . Multe dintre ele se constituie ca observatoare mondiale ale saraciei si detin mijloacele de a propune programe de lupta, in specialitatea pe care o au, impotriva anumitor forme de saracie . " [27]

ONU a luat fiinta in anul 1945 dupa cel de-al doilea Razboi Mondial si are 192 de state membre . Misiunea acestei organizatii este de a asigura pacea modiala, respectarea drepturilor omlui, cooperarea internationala si respectarea dreptului international . Drepturile omului au fost motivul pentru crearea Natiunilor Unite . Atrocitatile celui de-al doilea Razboi Mondial si genocidurile au determinat ca noua organizatie sa previna tragedii similare pe viitor . Un prim obiectiv a fost acela de a crea un cadru legal pentru a lua in considerare si a lua hotarari asupra violarilor drepturilor omului . "Organizatia Natiunilor Unite obliga toate statele membre sa promoveze "respect universal pentru, si observarea drepturilor omului" si sa ia 'masuri impreuna si separate' in aceasta privinta ONU si diferitele sale agentii joaca un rol important in implementarea si respectarea principiilor din Declaratia Universala a Drepturilor Omului . În aceasta privinta, organizatia ofera sprijin statelor aflate in tranzitie spre democratie prin asistenta tehnica in realizarea alegeilor libere si corecte, imbunatatirea structurilor judiciare sau revizuirea constitutiilor . "[28]

Sursa: Tesliuc,C . , Pop, L, Emil Daniel Tesliuc, p . 38

În 2005, media cheltuielilor brute alocate protectiei sociale in EU-27 a totalizat 27 . 2% din PIB . Observam in figura de mai jos ca tarile EU-27 cu cele mai ridicate cheltuieli pe protectie sociala raportat la PIB au fost Suedia (32 . 9%), Franta (31 . 5%), Danemarca (30 . 01%), Austria (28 . 8%) si Olanda (28 . 2%), care au cheltuit de doua ori mai mult raportat la PIB comparativ cu cele trei tari care au inregistrat cele mai mici cheltuieli pentru protectie sociala, si anume tarile baltice, Letonia (12 . 4%), Estonia (12 . 5%) si Lituania (13 . 2%) .

Media cheltuielilor alocate protectiei sociale ca % din PIB in UE 2005

Sursa: Eurostat ESSPROS[29]

"Contributia Uniunii Europene la la modernizarea sistemelor de protectie reprezinta o  valoare adaugata pentru alte doua domenii conexe:

Serviciile sociale si medicale de interes general, in care UE elaboreaza in prezent o abordare mai sistematica, destinata sa sprijine statele membre in efortul de a mentine accesul universal si de inalta calitate la aceste servicii si de a le moderniza

Informatiile cu privire la organizarea principalelor sisteme de protectie sociala din statele membre sunt sintetizate de MISSOC, sistemul de informare reciproca privind protectia sociala (Mutual Information System on Social protection), si de o retea de corespondenti provenind din cadrul autoritatilor nationale" . [30]

Teorii clasice asupra globalizarii

Primele idei despre globalizare coincid perioadei moderne timpurii cand industrializarea a dus la practici comune in diferitele culturi ale Europei . Emile Durkheim a contribuit la mostenirea globalizarii cu teoriile sale referitoare la diferentiere si cultura . În conceptia sa, societatile, devenind structural diferentiate, sunt mai inguste, ceea ce inseamna ca angajarea lor ca stat trebuie sa fie mai slaba . Concomitent, constiinta colectiva, pentru a cuprinde diversitatea din interiorul societatii, trebuia sa devina progresiv, mai slaba si mai abstracta . La randul sau, industrializarea trebuia sa tinda la slabirea unor angajamente colective, sa deschida granitele intre societati .

Daca Durkheim a indentificat diferentierea, Weber a identificat rationalizarea ca dizolvant globalizator . Pntru Weber, "rationalizarea semnifica, in domeniul culturii, depersonalizarea relatiilor sociale, rafinarea tehnicilor de calcul, cresterea in importanta a cunoasterii specializate si extensia controlului rational tehnic asupra proceselor naturale si sociale . Caracterizand rationalizarea, Weber nu recunoaste ca aceasta implica o omogenizare a culturilor, si o mai redusa angajare la valori ca patriotism si datorie fata de tara . "[31]

Un alt teoretician clasic al globalizarii, Karl Marx, a lansat ideea conform careia inceputurile fenomenului coincid cu inceputurile capitalismului si ale burgheziei . El sustine ca aparitia si multiplicarea pietelor a fost hotaratoare dupa cum se arata in lucrarea Manifestul Partidului Comunist (1848) apartinand lui Karl Marx si Friedrich Engels . "Expansiunea pietelor, aparitia pietei mondiale, sporirea cererii impuneau, ca o conditie a cresterii productiei, trecerea de la manufactura la productia industriala, care, revolutionata de masina cu aburi, avea sa fie inlocuita de industria mare moderna . Rolul burgheziei evidentiat de Marx si Engels consta in revolutionarea neincetata a uneltelor de productie si a productiei . Autorii afirma ca ,nevoia unei desfaceri tot mai largi a produselor ei goneste burghezia pe tot intinsul globului pamantesc' Burghezia a dat prin exploatarea pietei mondiale, un caracter cosmopolit productiei si comnsumului din toate tarile . "[32]

Un alt concept asociat cu globalizarea , in care industrializarea se distinge a fi factorul hotarator, este acela de modernizare . Industrializarea produce deiferente in multiple sfere ale vietii sociale precum familia, scoala, unitati specializate guvernamentale, mass media, biserica etc . Prin modernizare, societatile se dezvolta pe p directie unitara, unele chiar inainte de ase industrializa, prin imitarea si adoptarea institutiilor moderne .

T . Parsons ia in considerare procesul de adaptare in dezvoltarea ideii de diferentiere a lui Durkheim . Parsons arata ca modernizarea ca diferentiere urmeaza in directia adaptarii graduale, astfel ca subculturile nou diferentiate trebuie sa aiba o capacitate de adaptare superioara celorlalte; ele sparg barierele dintre status-uri (sociale, etnice, sexuale), prin schimbarile reciproce pe care le cer, se bazeaza pe talent, merit si performanta . "Valoarea-model trebuie sa devina cat mai complexa, astfel incat elementele sale specifice sa poata fi aplicate subunitatilor difenrentiate si mai generalizate asa incat sa legitimeze varietatea de scopuri si axtivitati din sistemul social superior" . [33]

Aspectele legate de situatia valorilor si a culturii in contextul globalizarii trebuie analizate in raport cu dinamica relatiilor economice si politice internationale . Dimensiunea economica a fost hotaratoare in noul curs al epocii moderne determinand noi directii ale politicului si influentand deasemeni si cultura si valorile ei . Din perspectiva economica, "mijloacele prin care relatiile economice au devenit globale au fost: comertul, investitiile, schimburile financiare, migratia fortei de munca, cooperarea economica internationala si practicle organizationle . Productia de tip capitalist a produs deja, schimbari esentiale in cadrul fiecarei tari, in ceea ce priveste diviziunea muncii . Cele doua laturi ale acesteia refera la aspectul social, in care este inclus gradul de specializare a sarcinilor diverselor profesii si aspectul lor tehnic . (fordism, japonizare) . "[34]

Dimensiunile globalizarii

"Nu exista o definitie a globalizarii unanim acceptata, si probabil nici definitiva . Motivul consta in faptul ca globalizarea presupune o multitudine de procese complexe cu o dinamica variabila atingand domenii diverse ale unei societati . Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc" .

Globalizarea, termen cuprinzator pentru crearea unei societati globale, economice, politice, de mediu si evenimente culturale, are aceeasi semnificatie pentru oamenii din diferite parti ale lumii . Globalizarea este rezultat al progresului in comunicare, transport, si tehnologiile informatiei . Acesta descrie in crestere legaturile economice, politice, tehnologice si culturale , conecteaza persoane, comunitati, intreprinderi, si guvernele din intreaga lume . Globalizarea implica, de asemenea, o crestere a corporatiilor multinationale (intreprinderile care au operatiuni sau a investitiilor in multe tari) si corporatiile transnationale (firmele care functioneaza intr-o piata globala) . Institutii internationale care supravegheaza comertul mondial si finante joaca un rol tot mai important in aceasta era a globalizarii .

"Globalizarea se refera la procese prin care relatiile sociale dobandesc calitati de nelimitare relativa sub aspectul distantei si granitelor, astfel incat vietile umane se desfasoara din ce in ce ai mult intr o lume ca spatiu unitar

Desi cei mai multi oameni continua sa traiasca fiind cetateni ai unei singure natiuni, ei sunt cultural, material si psihologic conectati cu oameni din alte tari . Evenimente din viața noastra au adesea un impact imediat si semnificativ, estompeaza granitele dintre lumile noastre personale . Elementele comune viata de zi cu zi, cum ar fi haine pe care le purtam, alimentele pe care le mancam, masinile pe care le conducem -sunt produse de globalizare .

Prin globalizare intelegem pur si simplu procesul de intrconectare crescanda intre societati, astfel incat evenimente dintr o anumita parte a lumii au efect din ce in ce mai mult asupra popoarelor si societatilor indepartate

Globalizarea are atat aspecte negative si pozitive . Printre aspectele negative sunt raspandirea rapida a bolilor, droguri ilicite, criminalitatea, terorismul, si a migratiei necontrolate . Printre beneficiile globalizarii sunt o impartire a cunostintelor de baza, tehnologie, investitii, resurse, si valorile etice .

"Globalizarea reflecta o perceptie larga a faptului ca lumea se transforma cu rapiditate intr-un spatiu social comun, sub influenta fortelor economice si tehnologice si ca evolutiile dintr-o regiune a lumii pot avea consecinte profunde asupra indivizilor sau comunitatilor din aceasta parte a globului

Toate aceste definitii sintetice ale procesului sugereaza ideea ca trasatura fundamentala a globalizarii se refera la reducerea rolulului distantei spatiale si la diminuarea timpului, la faptul ca o activitate intr un punct al globului poate genera, intr un timp foarte scurt, efecte intr un punct indepartat . Într o alta ordine de idei, intr o lume globalizata, activitatile unei societati umane au efecte mult mai extinse in spatiu, dar si mai profunde, asupra altor societati .

Dovada cea mai dramatica a globalizarii este cresterea comertului si libera circulatie a capitalurilor (actiuni, obligatiuni, valute, si alte investitii) . Volumul exporturilor mondiale a crescut de 20 de ori . De la inceputul secolului XXI mai mult de 1500 miliarde dolari in valoare de yeni, euro, dolari, si alte monede au fost tranzactionate zilnic pentru a sustine nivelul extins al comertului si al investitiilor . Volume mari de tranzactii valutare au fost, de asemenea, speculate .

Multi dintre noi considera faptul ca globalizarea a contribuit cu imbunatatiri in comunicare, transport, si tehnologiile informatiei . De exemplu, nu numai monede, dar și actiuni, obligatiuni si alte active financiare pot fi tranzactionate intr-un timp relativ scurt in jurul lumii datorita inovatiilor in comunicare si tehnologiei de prelucrare a informatiilor . "Un apel telefonic de trei minute de la New York la Londra in 1930, costa mai mult de $ 300 , iar in anul 2010 comunicarea este instantanee si costul este aproape nesemnificativ"[39] .

Folosind un computer pentru a face plați pe Internet, de exemplu, costurile de bani pe tranzactie este mai scazut si mari cantitati de informatii pot fi prelucrate, in comun si stocate pe un disc sau un cip de computer, iar costul este in continua scadere . Oamenii pot fi aproape oriunde si sa ramana in comunicarea instantanee cu angajatorii lor, clientii, sau familii 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana, sau 24 / 7 . Cand oamenii din Statele Unite apeleaza o linie telefonica pentru a face o rezervare de avion, aceștia pot fi conectati sau transferați la cineva in, India spre exemplu, care a fost instruit sa vorbeasca limba engleza cu accent american . Alti vorbitori limba engleza din intreaga lume pregateasc declaratiile fiscale pentru companiile americane, evalueaza polițe de asigurare, si sa incerca sa colecteze facturile restante, prin telefon, la mii de kilometri distanța .

Progresele in domeniul comunicatiilor continua sa uneasca instantaneu oamenii din intreaga lume . De exemplu, satelitii de comunicatii permit emisiunilor de televiziune la nivel mondial sa aduca vesti despre evenimente indepartate, cum ar fi razboaie si dezastre nationale, precum si sport si alte forme de divertisment . Internetul, telefonul mobil, si faxul permit comunicarea instantanee . World Wide Web si computerele care stocheaza cantitati mari de date permit accesul la informatii care depaseste nivelul de oricarei biblioteci .

Îmbunatatirile de transport sunt, de asemenea, parte a globalizarii . Lumea devine mai mica, datorita livrarii produselor cu ajutorul avionului cu reactie . Chiar si lent, navele de transport pe ocean s-au simplificat si și- au redus costurile datorita inovatiilor in domeniul transportului maritim containerizat .

Progresele in transport au permis corporatiilor americane sa subcontracteze fabrici de productie la straini . De exemplu, la inceputul anilor 2000 Guadalajara, Mexic - fabrica Flextronic care comercializeaza calculatoarele de buzunar, televizoare Web-conectat, imprimante de calculator, si chiar si monitoare high-tech, pentru o varietate de firme americane . Costurile reduse de transport de produse Flextronic in intreaga lume a facut locatia Mexic mai atractiva .

Progresele in tehnologia informatiei si-au redus, de asemenea, costurile de afaceri . Corporatia globala Cisco Systems, de exemplu, este una dintre cele mai mari companii din lume, masurata prin valoarea sa de pe piata de valori . Totusi, Cisco detine doar trei fabrici sa faca echipamentele folosite pentru a ajuta la mentinerea traficului Internet . Cisco subcontracteaza restul activitatii sale in alte companii din intreaga lume . Platformele de informare, cum ar fi World Wide Web, permit subcontractantilor Cisco de a licita pentru afaceri pe site-ul Cisco Web unde furnizorii si clientii raman in contact permanent .

Scaderea costurilor a permis companiilor americane sa colaboreze cu alte mari companii straine . Doua treimi din automobile vandute in America de Nord de catre Japonia, Toyota Motor Company, sunt construite in America de Nord, in Kentucky si in sapte alte state . Michelin, gigantul francez , produce anvelope in Carolina de Sud pentru compania germana de automobile BMW, care, de asemenea, produce automobile pentru piata din America de Nord .

Nu numai banii, bunurile si informatiile cu caracter rapid sunt importante ci si migratia, atat legala cat si ilegala, ea fiind o caracteristica importanta a aceastei epoci a globalizarii . Remintențele sau banii trimisi acasa de catre lucratorii din alte țari au devenit o sursa importanta de venit pentru multe tari . În caz de El Salvador, de exemplu, remitentele sunt egale cu 13 % din totalul de veniturilor pe țara, o sursa importanta de venit mai mare decat ajutorul strain, investitii, sau turism .

Asadar fenomenul globalizarii a luat nasere datorita dezvoltarii spectaculoase a sistemelor de comunicatie si a cresterii accesului la informatie care au dat nastere comuncarii globale ce presupune ca toate tarile interactioneaza din ce in ce mai usor si mai frecvent atat la nivel guvernamental cat si la nivelul cetatenilor obisnuiti . "Sistemele de comunicatie nu au cunoscut inca o dezvoltare uniforma, statele subdezvoltate din punct de vedere economic inregistand inca diferente in ceea ce priveste volumul si frecventa comunicatiilor, insa aceste mecanisme se raspandesc din ce in ce mai mult prin dorinta intreprinzatorilor de a cuceri noi piete . Comunicrea globala duce la aparitia unor modificari pe mai multe niveluri in ceea ce priveste structura sistemelor . Spre exemplu, cresterea accesului la tehnologie a dus la aparitia unui nou mediu economic prin utilizarea dimensiunii virtuale a tranzactiilor economice prin efectuarea de tranzactiile electronice si plati online . "[40]

Teoriile recente ale globalizarii accentueaza trei sfere ale vietii sociale in care se desfasoara acest proces economica schimburi comerciale transnationale, corporatii in miscare, informatizarea productiei , politica centre de putere, institutii politice internationale , si cultura (valori, credinte, simboluri

Globalizarea economica se refera la libera circulatia intre state a: bunuri si servici, persoane, capital si tehnologie .

Sursa: https://globalization . kof . ethz . ch/aggregation, accesat in martie 2009

Fondul Monetar International defineste globalizarea astfel: "Cresterea interdependentei economice, cresterea volumului si a varietatii tranzactiilor de bunuri si servicii intre state, liberalizarea transferurilor de capital la nivel international si raspandirea mai rapida a tehnologiei" . [42]

"Produsul intern brut al Uniunii Europene (tot ceea ce produce econmia in materie de bunuri si servicii) este in continua crestere . Dupa alaturarea noilor state membre in anul 2004, PIB-ul UE l-a depasit pe cel al Statelor Unite ale Americii" .

Globalizarea culturala

Un alt domeniu asupra caruia fenomenul globalizare si a facut simtita prezenta este cultura . Relatia intre cultura si globalizare este una bidirectionala in centrul culturii moderne se afla globalizarea, in centrul globalizarii se afla practicile culturale

"Dezvoltand capitalul social, societatea civila globala isi propune sa sa incurajeze tocmai dialogul transnational, singurul in masura sa favorizeze gestionarea corecta a problemelor de rang planetar . Paradoxala lume de azi cultiva un mediu cultural in extensie pe masura ce rolul culturii este, vizibil in scadere mai mult, infestata de consumerism ea se degradeaza accelerat si devine o cultura de alt tip, subjugata de piata, impunand- odata cu invazia mediocritatii- senzationalismul palpitant, avid de succes

Globalizarea culturala nu ar fi posibila fara componenta lingvistica . În prezent, din cele peste 1 . 000 de limbi cu forma scrisa existente (reprezentand doar o parte din cele peste 5 . 000 vorbite), 10 12 cosntituie limba materna a mai mult de 60% din populatia planetei . Între acestea, unele sunt folosite ca limba principala sau secundara pe arii relativ contigue (araba, chineza, hindi, rusa, malaieza, japoneza, germana si bangali), pe cand atele sunt vorbite in zone diferite ale lumii, ca o consecinta a fostelor imperii coloniale: engleza, franceza, spaniola si portugheza . Englza a devenit lingua franca in domeniul afacerilor, al politicii internationale, tehnologiei, informaticii (prin intermediul calculatorului si internetulu) . "Estimarile arata ca din totalul informatiilor codate care sunt stocate la momentul actual in lume, peste 80% sunt in limba engleza . Asadar limba engleza este prin excelenta limba globalizarii in timp ce nenumarate limbi locale sunt in pragul disparitiei . "[46]

Dimensiunea politica

Patternul modern al globalizarii aduce in discutie triumful democratiei si al valorilor liberale in detrimentul altor sisteme socio-politice experimentate de-a lungul istoriei . Ceea ce constatam la ora actuala este expansiunea capitalismului caracterizat de democratie si economie de piata" . [47]

Unii teoreticieni considera ca dimensiunea politica a globalizarii consta in cresterea gradului de interdependenta a actorilor din sistemul international . Altii atrbuie acestei dimensiuni sfarsitul statului natiune .

Globalizarea politica este adesea confundata cu cea economica datorita faptului ca aceste doua dimensiuni sunt puternic corelate . Cresterea interdependentei intre actorii internationali duce la crearea unui sistem compus din norme si reguli ce reglementeaza evolutiile politicii mondiale . Ca exemple de actori ai acestui sistem amintesc aliantele si blocurile de state economice sau militare (NATO, UE, OPEC), ONG-uri internationale si companiile multinatioanle . "Întreaga evolutie a economiei mondiale este conditionata de cresterea sau scaderea incordarii in relatiile politice si militare dintre principalele puteri ale lumii" . [48]

"În Eurasia exista cinci jucatori strategici- Franta, Germania, Rusia, China si India- si cinci tari pivot- Ucraina, Azerbaidjan, Coreea de Sud, Turcia si Iran . Surprinzator, pentru pozitia de jucator strategic nu se claseaza Marea Britanie, Japonia si Indonezia, care nu indeplinesc toate cerintele pentru aceasta postura . Franta are anumite interese, diferite fata de SUA . Ea isi atribuie rolul politic central in unificarea Europei, iar Germania, rolul de 'locomotiva economica' a continentului . Între Franta si Germania, ca principali actori ai continentului European, exista concomitent rivalitate si colaborare, fiecare considerandu-se indreptatit sa reprezinte interesele Europei in lume" . [49]

Principala putere la nivel global este reprezentata de SUA (superputere multilaterala) . Acest stat are o puternica influenta atat in plan economic cat si in plan politic la nivel global . Seful Statelor Unite ale Amercii, Barack Obama, este supranumit in mass media pe plan international "cel mai puternic om din lume" . Evolutiile si criza de pe piata economica din SUA inregistrate in decursul ultimului an au avut impact asupra intregii lumi . Faptul ca anumite companii americane ce activau pe piata internationala, spre exemplu compania auto General Motors, a intampinat dificultati economice si a fost nevoita sa declare procedura de insolventa, are impact asupra industriei auto din intreaga lume . Unul dintre rezultatele acestui faliment in plan social este acela ca grupul mai sus mentionat a operat in decursul ultimului an reduceri de costuri, disponibilizand din personal sau chiar inchizand din subsidiare . Astfel a crescut numarul persoanelor care au ramas fara un loc de munca si deci au devenit dependente de prestatiile sociale in caz de somaj .

Sursa: https://globalization . kof . ethz . ch/aggregation/display, accesat in iunie 2009

Indicele KOF

Indicele KOF a fost introdus de Axel Dreher si colaboratorii sai in 2002 (Dreher, 2006) pentru masurarea mai multor dimensiuni ale globalizarii si de atunci este actualizat anual . În traditia scrierilor tehnologiste', acesta concepe globalizarea ca fiind procesul de structurare de conexiuni intre actori aflati la distanta prin intermediul fluxurilor de informatii, bunuri, capital si persoane .

Indicele KOF al Globalizarii in 2007

Sursa: https://globalization . kof . ethz . ch/map/#, accesat in mai 2010

În versiunea acestuia din 2008 se regasesc date din perioada 1970-2007 culese din statisticile a peste 122 de tari . Concret, dimensiunile pe care le cuantifica indicele KOF sunt:

Globalizarea economica, data de fluxurile de bunuri, capital, persoane si idei care sunt legate de dinamica economiei de piata

Globalizarea politica, data de interdependentele la nivel politic

Globalizarea sociala, caracterizata prin raspandirea culturii, ideilor, imaginilor, informatiilor, etc .

Dimensiunea sociala contine sub-indici referitori la contactele interpersonale, fluxurile de informatii si proximitatea culturala .

Contactele interpersonale incearca sa surprinda numarul de interactiuni directe dintre persoane aflate in tari diferite . Sunt incluse aici convorbirile telefonice internationale, nivelul turismului raportat la dimensiunile populatiei, numarul de imigranti si numarul de scrisori trimise in strainatate prin intermediul postei .

Fluxurile informationale cauta sa masoare potentialul de transmitere a informatiilor, idelor si iamginilor, prin includerea numarului de utilizatori ai internetului, de abonati la televiziunea prin cablu, numarul abonamentelor radio (toate raportate la mia de locuitori) precum si cel al publicatiilor internationale vandute (procent din PIB) . Proximitatea culturala este determinata pe baza numarului de carti importate si exportate (procent din PIB) de o tara, numarul de restaurante McDonald s si cel de magazine Ikea existente in tara respectiva .

Desi literatura de specialitate a vehiculat o multitudine de simboluri ale globalizarii (de la Lexus la Coca-Cola), cel mai des invocat simbol de propagare a culturii populare este lantul de restaurante McDonald's . "Potrivit datelor furnizate de McDonald's, in anul 2007 existau mai mult de 30 . 000 de restaurante apartinand acestei companii, in peste 120 de tari, care serveau mai mult de 50 de milioane de persoane zilnic" . [50]

Conform publicatiei cotidiene "Gorjeanul", doua tari membre ale Uniunii Europene- Belgia si Austria- ocupa locurile unu si respectiv doi pe o lista a tarilor puternic globalizate, intr-un clasament realizat de un insitut elvetian si care noteaza aspectele politice, sociale si economice ale mondializarii in 122 de tari intr-un interval de 35 de ani (1970-2005) pe baza a 24 de variabile, dupa cum informeaza agentia belgiana de presa "Belga" .

Romania se claseaza pe locul 45 la indicele general de globalizare, la noua locuri distanta de Bulgaria, (pozitia 36), in timp ce multe tari din Europa Centrala si de Sud-Est ocupa pozitii mult mai avansate pe lista . Cel mai bine situata se afla Republica Ceha (locul 10), urmata de Ungaria (locul 17), Polonia (21) si Slovacia (27) . Dintre tarile baltice, doar Estonia ocupa o pozitie avansata, (28), in timp ce Lituania si Letonia apar pe pozitiile 46 si respectiv 52 . Potrivit Centrului de cercetari conjuncturale KOF din Elvetia, in ultimii sapte ani, Belgia si Austria au ocupat, conform tuturor variabilelor luate in calcul, numarul unu si respectiv numarul 2 in clasament . Suedia ocupa locul trei, in timp ce Franta se sclaseaza abia pe locul noua, insa inaintea Germaniei (locul 11), iar Statele Unite se situeaza abia pe pozitia a 19-a iar Japonia pe 40, fiind devansata de China (locul 37) . Printre tarile cel mai putin deschise la modernizare figureaza Burundi, Myanmar si Rwanda . De altfel, ultimele locuri ale acestui clasament sunt ocupate preponderent de tari de pe continentul African si Asiatic .

Printre variabilele cele mai importante, indicele economic masoara fluxul de marfuri si de investitii dar si barierele vamale si reglementarile pe care le adopta o tara pentru a se proteja de modernizare . Indicele social masoara gradul de difuzare a informatiilor si a cunoasterii, in timp ce indicele politic stabileste gradul de cooperare intre tari .

Daca la indicele "globalizare generala" Belgia a ocupat locul 1, la indicele privind globalizarea economica Luxemburgul s-a situat pe prima pozitie, iar Austria si Franta au oupat prima pozitie in ceea ce priveste globalizarea sociala, respectiv globalizarea politica . Romania ocupa o pozitie buna la capitolul globalizare politica- Locul 29, se situeaza pe locul 54 la globalizarea economica, dar coboara in partea a doua clasamentului la indicele de globalizare sociala, reusind sa se claseze abia pe locul 63 . Clasamentul a fost intocmit pe baza datelor adunate pana in 2004 inclusiv . [51]

Sursa: https://globalization . kof . ethz . ch/static/pdf/press_release_2009_en . pdf, accesat in martie 2009

"În concordanta cu raportul indicelui KOF pe 2009, Belgia si Irlanda sunt cele mai globalizate tari- Elvetia ocupa locul 4 in acest clasament dupa ce, in anul anterior ocupase locul 3 . Indicele KOF al Globalizarii 2009 arata ca acest fenomen inregistreaza crestere inca in contextul cresterii globalizarii economice si politice, in timp ce globalizarea sociala inregistreata stagnare" .

Atat din schema de mai sus cat si din cea de mai jos reiese faptul ca procesul globalizarii este unul ireversibil care a crescut in amploare de-a lungul timpului . Asa cum este aratat in graficul de mai jos, nivelul economic al procesului de globalizare este cel care a inregistrat valorile cele mai ridicate comparativ cu restul nivelurilor si asta datorita faptului ca procesul economic are un impact major asupra dimensiunilor socio-culturala si politica .

Sursa: https://globalization . kof . ethz . ch/static/pdf/press_release_2009_en . pdf, accesat in martie 2009

Efectele globalizarii

Temenul de globalizare desemneaza in ansamblul fenomenelor prin intermediul catorva viata fiecarui locuitor al planetei este legata, cel putin in parte, de hotararile luate in afara proprei tari si asupra carora nu are nici un control .

"Desi globalizarea presupune o serie de avantaje, totusi, exista si pareri care contrazic beneficiile acestui fenomen pe care il considera ca aducator de instabilitate si turbulenta . Aceste teorii care evidentiaza trasaturile negative ale globalizarii pun pe seama fenomenului pierderea controlului social si accentuarea polarizarii sociale" . [53]

"Polarizarea sociala este un concept preluat din fizica ce defineste tendinta de creare a unor separatii intre diferiti indivizi/grupuri sociale dintr-o anumita societate . Polarizarea sociala este puternic determinata de polarizarea economica, generata de accesul inegal la resursele economice/materiale dintr-o societate particulara . Cu cat o societate este mai polarizata cu atat saracia este mai vizibila si in principiu mai raspandita si mai adanca . Polarizarea economica reflecta dintr-un anumit punct de vedere inegalitatea sociala, distanta care separa diferitele grupuri sociale unele de altele (polarizarea saraci/ bogati) . Daca inegalitatea economica (a veniturilor) este masurata prin Coeficientul Gini calculat pe baza Curbei lui Lorenz, polarizarea economica poate fi accentuata intr-un mod mai pregnant prin proportia resurselor (bogatia totala sau veniturile) detinute de segmente egale ca proportie ale unei colectivitati particulare" .

În lucrarea sa despre globalizare, George Soros afirma: "globalizarea nu poate fi facuta vinovata penru toate rele cu care ne confruntam . Conflictele armate, regimurile opresive si corupte si statele slabe se numara printre cele mai importante cauze ale mizeriei si saraciei din lumea de astazi- iar globalizarea nu poate fi acuzata pentru proasta guvernare . Iar daca a reusit ceva, globalizarea a obligat tarile individuale sa isi imbunatateasca eficienta, sau cel putin, sa reduca rolul guvernarii in economie . Dar globalizarea a facut ca lumea sa fie mai interdependenta si a sporit pericolul pe care il pot reprezenta problemele interne din anumite tari . Astfel ca nu este suficient sa concepem aranjamente mai bune pentru furnizarea bunurilor publice pe scara globala, trebuie sa gasim totodata caile de imbunatatire a conditiilor politice si sociale din fiecare tara" . [55]

Latura negativa a fenomenului de globalizare o constituie faptul ca "in tarile mai putin dezvoltate multi au suferit din cauza globalizarii fara a primi un sprijin in ceea ce priveste sistemul de securitate sociala . Multi altii au fost marginalizati de catre pietele globale . Globalizarea a produs o alocare defectuoasa a resurselor intre bunurile private si cele publice . Pietele sunt capabile sa creeze bogatie dar nu sunt destinate sa raspunda si altor necesitati sociale . Pietele financiare globale pot naste crize . Este posibil ca locuitorii din tarile dezvoltate sa nu fie pe deplin constienti de de urmarile devastatoare ale crizelor financiare deoarece acestea au tendinta de a lovi mai crunt in tarile in curs de dezvoltare" . [56]

O caracteristica a globalizarii economice este reprezentata de migratia fortei de munca . Occidentul este vazut ca un magnet de catre oamenii saraci, fapt pentru care, acestia se deplaseaza mult pentru gasirea unui loc de munca sau in cautarea unor avantaje financiare . Cand Uniunea Europeana era formata doar din 15 state pe piata fortei de munca nu s-a inregistrat migratie interna notabila, in ciuda faptului ca standardele de viata erau diferite de la un stat la altul . Dupa ce numarul statelor membre a crescut ajungand la 25 respectiv 27, au aparut masuri de constrangere a fortei de munca datorita faptului ca muncitorii din vechile state socialiste au fost atrasi de avantajele noului spatiu la care au aderat, mai exact de salariile mari diferite de cele inregistrate in acest tip de state . Diferentele economice inregistrate in statele din care provin cei care decid sa se deplaseze in interiorul Uniunii Europene in cautarea unei slarizari mai avantajoase ii determina pe acestia sa depaseasca constrangerile locale de rudenie, cultura sau limba . Înclusiv cand vorbim despre orientarea catre un loc de munca satisfacator din punct de vedere financiar ne gandim la unul pe care l-am putea gasi, dar in afara tarii . În ultima perioada, in Romania si Republica Moldova, migratia fortei de munca a avut o pondere semnificativa in comparatie cu alte perioade . Faptul ca statul roman, prin institutiile specializate, a urmarit reglarea si impunerea drepturilor muncitorilor (in tarile in care acestia doreau sa migreze pentru ocuparea unui loc de munca) a dus la crearea unui deficit de muncitori in anumite sectoare, categorii de servicii . Masurile drastice ale Guvernului Italian luate ca urmare a incidentelor dintre infractorii rromi si romnani si cetatenii italieni au generat o intoarcere masiva a romanilor in tara . Datorita crizei numarul locurilor de munca s-a redus . De altfel, in Spania, muncitorii sunt ingrijorati ca lucrarile in domeniul constructiilor stagneaza .

Raportul bazat pe studii europene Eurostat aparut in anul 2008 in ziarul polonez 'Dziennik' trateaza problema depopularii Europei tinere- consecinta a faptului ca piata muncii este caracterizata de migratia fortei de munca inspre statele occidentale . Acest fenomen, al depopularii, face posibila scaderea problemelor demografice in Occident unde populatia este imbatranita dar si inrautatirea situatiei de acasa, unde o consecinta imprtanta a fenomenului o consituie prabusirea sistemului economic si a celui de pensii . "Cresterilor de populatie inregistrate in ultimii 10 ani in Spania (+5 milioane), Franta (+3,5 miloane), Marea Britanie (+2 . 6 milioane), Italia (+2,5 milioane) . Germania (+303 . 000) le corespund scaderi ale populatiei in Romania (-1 milion), Bulgaria (-662 . 000), Polonia(-514 . 000), Ungaria (-235 . 000) .

Deplasarea masiva a oamenilor din tarile subdezvoltate (Africa, Arabia, Asia) spre tarile bogate sau mai putin bogate reprezinta un fenomen alarmant pe piata mondiala a fortei de munca . Mai nou, chiar si Romania a devenit tara nu doar de tranzit, ci si tara in care se solicita azil . "[57]

De asemenea, se observa ca "modul diferit in care sunt tratate munca si capitalul constituie o trasatura fundamentala a sistemului capitalist global asa cum este el indeobste organizat . Capitalul migreaza catre tarile unde gaseste forta de munca ieftina si alte conditii favorabile . El ajuta astfel la dezvoltarea acelor tari unde, unele dintre acestea realizand progrese remarcabile . Tarile dezvoltate pierd locuri de munca dar castigul rezultat din comert le permite crearea altora noi, adesea cu o valoare adaugata mai mare . Totodata exista o oarecare migratie umana catre tarile bogate, legala si ilegala, prin care se completeaza locurile de munca ce nu pot fi ocupate cu personal local . În tarile care ofera forta de munca ieftina, lucratorii sunt de cele mai multe ori lipsiti de dreptul de a se organiza si sunt prost tratati din multe puncte de vedere . China e un exemplu de notorietate in acest sens" . [58]

Maurice Mullard considera ca exista trei viziuni asupra interpretarii fenomenului de globalizare care includ viziunea hipergolbalista, viziunea sceptica asupra tranzitiei globale si viziunea celor ce contesta ideea de tranzitie globala .

Viziunea hiperglobalista evidentiaza faptul ca usurinta in comunicare dincolo de bariere indusa de modernizarea tehnologiilor de comunicare cum ar fi telefonul mobil sau internetul submineaza controlul statelor natiune prin cresterea mobilitatii si a dorintei populatiei de a migra, fenomene ce submineaza coeziunea sociala .

Natura schimburilor intre corporatii si impactul acestora asupra schimburilor in general la nivel transnational si asupra angajarii contribuie la crearea economiei fara bariere . Conceptul de economie fara granite este dat de natura si influenta corporatiilor multinatioanle . Companiile multinationale iau decizii in ceea ce priveste investitiile straine directe . Subcontractarea permite producatorilor auto sa importe piese si alte tipuri de produse din Taiwann si Coreea, motoare din Germania si sa asambleze modelul final in Dagenham . Corporatiile in expansiune isi pierd din importamta in sesnsul ca procesul de productie a devenit cu un pas mai usor datorita subcontractarilor . Corporatiile nu mai sunt angajatori directi . Muncitorii sunt angajati prin intermediul agentiilor de angajare .

"Exporturile la nivel mondial in relatie cu produsul intern brut au crescut de la 7% in 1950 la 23% in 2000, in timp ce Investitiile Directe Straine (FDI) a inregistrat deasemenea crestere de la 4% din PIB la nivel mondial, valoare inregistrata in 1950, la peste 19% in 2000 .

Viziunea sceptica asupra fenomenului de globalizare sustine ideea conform careia globalizarea a existat dintotdeauna si ca ar fi o greseala sa sustinem ca fenomenul care are loc in momentul de fata este superior calitativ diferit fata de ceea ce s-a petrecut in trecut . Teoreticienii acestei viziuni au evidentiat faptul ca investitiile directe straine au fost concentrade in triada SUA-UE-Japonia si faptul ca 80% din companiile multinationale sunt localizate in interiorul granitelor economiilor avansate" . [59]

Însa aceasta viziune, considera Maurice Mullard, este una ingusta, care s-a concentrat prea mult pe indicatorii economici cum ar fi investitiile directe straine, export, schimburi comerciale si localizarea geografica a companiilor multinationale .

Fondul Monetar Inernational, Banca Mondiala si Organizatia Mondiala a Comertului sunt centrate pe trasarea si formarea globalizarii prin impunerea unor intelegeri cu privire la liberul schimb, si asigurandu-se ca tarile an curs de dezvoltare adopta politici de liberalizare a pietelor financiare si privatizarea acestor politici . Teoreticienii viziunii sceptice par a nu lua in considerare impactul liberalizarii si privatizarii econmiei globale si legatura dintre capitalul financiar mobil si privatizarea investitiilor . Desi evidentiaza faptul ca multinationalele sunt responsabile pentru aproximativ 80% dintre tranzactiile comerciale interne si pentru angajarea a 60% din totalul fortei de munca existent in economiile dezvoltate, teoreticienii acestei viziuni nu reusesc sa surprinda legatura dintre interesele companiilor multinationale si relatia acestora cu guvernele .

"Criticii globalizarii sustin ca impactul major al acestui fenomen este reprezentat de crestere in importanta a politicilor ce micsoreaza autonomia politica a statului natiune . Unii teoreticieni sustin ca guvernele au devenit victime ale relatiei dintre globalizare, ascendenta politicilor neo-liberale si stat . "[60]

Doru Buzducea afirma ca "daca globalizarea este un concept multidimensional ce da nastere la multiple interpretari si scenarii ce variza de la optimism la pesimism, putem concluziona ca acesta reprezinta un proces sistematic de dezvoltare socioeconomica diferentiata, de intensificare a relatiilor internationale . Globalizarea reprezinta o suma de procese complexe aflate in plina desfasurare, iar patternul modern de manifestare releva mai mult ca oricand o cunfluenta a tuturor tendintelor globalizatoare . "[61]

Asadar, obervam ca procesul de globalizare prezinta avantaje recunoscute, dar si consecinte negative (poluarea, reducerea resurselor naturale, incalzirea globala, retelele internationale teroriste, multiplicarea grupurilor de risc si a celor vulnerabile) ce necesita o analiza lucida . Nu globalizarea este negativa, ci felul in care aceasta se desfasoara . Va fi extrem de important in viitor directia in care se va desfasura procesul globalizarii, directie ce va depinde de influenta factorilor locali in cadrul proceselor globale .

În continuare voi incerca sa abordez noile preocupari ce au aparut in cadrul sistemelor de protectie sociala si implicit a sistemelor de asistenta sociala la nivel international ca urmare a globalizarii . Asa cum mentionam anterior, statele se confrunta cu probleme sociale similare cum ar fi somajul, imbatranirea populatiei, scaderea natalitatii, saracia, polarizarea sociala sau excluderea sociala a anumitor categorii de sociale . "Asistenta sociala internationala este un concept multidimensional ce cuprinde analize comparative, probleme sociale globale, practici internationale, asistenta internationala publica si privata, conferinte si colaborari profesionale internationale, relatii interguvernamentale, viziune globala" . [62]

Efectele negative ale Globalizarii

Globalizarea a fost unul dintre subiectele cele mai aprig dezbatute in economia internationala de-a lungul ultimilor ani . Globalizarea a generat, de asemenea, opozitie internationala semnificativa , ingrijorarea privind faptul ca aceasta a crescut inegalitatea si degradarea mediului . În Midwestern Statele Unite, globalizarea a devenit un pericol in industrie si agricultura, prin scaderea calitatii vietii in locatile care nu s-au putut adapta la schimbare .

Alt dezavantaj ar fi ca tarile sarace sufera: desi este adevarat ca globalizarea incurajeaza comertul liber intre tari, exista, de asemenea, consecinte negative, deoarece unele tari incearca sa salveze pietele lor nationale . Principalul produs exportat de tari mai sarace este, de obicei produsul agricol . Tarile mai mari subventioneaza adesea agricultorii (cum ar fi politica agricola comuna a UE), fapt care reduce pretul de piata pentru culturile agricole sarace .

Exploatarea muncitorilor imigranti saraci: deteriorarea natiunilor mai slabe de cele mai puternic industrializate a dus la exploatarea oamenilor din aceste natiuni sa devina forta de munca ieftina . Datorita lipsei de protectie, companiile din tarile industrializate puternice sunt capabile sa ofere lucratorilor salariu suficient pentru a-i ademeni sa indure program extrem de lung si conditii nesigure de munca, desi in cazul acesta, lucratorul poate fi criticat ca fiind' exploatat ' . Este adevarat ca lucratorii sunt liberi sa paraseasca locul de munca, dar in multe tari sarace, acest lucru ar insemna foame pentru lucrator, si posibil chiar si pentru familia sa in cazul in care locurile lor de munca anterioare au fost practice, inexistente .

Un alt aspect al globalizarii ar fi cresterea exploatarii prin munca a copiilor . De exemplu, o tara care se confrunta cu cresteri ale cererii fortei de munca ajung sa ii solicite pe copii sa munceasca, iar acest lucru poate fi periculos, putand include, de asemenea, traficul de copii, copii in robie sau munca fortata, prostitutie, pornografie si alte activitati ilicite .

Ceea ce caracterizeaza in mod sigur globalizarea in acest inceput de mileniu este faptul ca ea a incetat sa mai fie o problema doar a econimistilor . Acest fenomen, care influenteaza nu numai comertul, ci si cultura si sanatatea, face valuri . Strategiilor firmelor multinationale le raspund strategiile alternative ale denigratorilor globalizarii . Evolutia economiei internationale in globalitatea ei, mondializarea schimburilor si a miscarilor de capital, trebuie sa tina cont de diversitatea actorilor sai, caracterizata prin ritmuri de dezvoltare si de nivel de trai diferite .

O diversitate care se exprima mai ales prin indici demografici, culturali si de mediu si de care trebuie sa se tina cont in cadrul unei conceptii aupra conditiilor pe care dezvoltarea economiei trebuie sa o respecte, astfel incat generatiile urmatoare sa nu fie pedepsite de optiunile prezentului . Din grija de a privi dincolo de orizontul economic s-a nascut ideea unei dezvoltari durabile, o modalitate de a replasa omul in centrul globalizarii .

Sistemele Europene de Protectie sociala

Fara indoiala "fenomenul globalizarii, prin formele sale moderne de manifestare, influenteaza in mod direct sistemele de protectie sociala: mamagement si infrastructura moderna, retele globale de comunicare, capital uman performant si expertiza, noi probleme sociale si, implicit, categorii noi de beneficiari . " [63]

În ceea ce priveste modalitate de organizare a sistemelor de protectie sociala exista cateva modele la nivel european precum: sistemul anglo-saxon (Marea Britanie), sistemul nordic (scandinav- Suedia, Danemarca sau Finlanda), sistemul mediteraneean (Portugalia, Grecia, Spania), modelul continental (Germania) . Sistemele de protectie sociala europene sunt centrate mai mult pe oferirea de prestatii sociale comparativ cu sistemele Nord-Americane unde accentul cade pe oferirea serviciilor de asistenta sociala . Unii teoreticieni considera ca tocmai datorita acestui fapt sistemele europene sunt caracterizate de birocratie .

Franta- inca de la inceputul societatii moderne si de la extinderea diviziunii muncii, au existat multi muncitori voluntari dispusi sa lucreze cu grupurile marginalizate: ajutandu-i pe cei saraci, pe cei cu dizabilitati sau pe cei in varsta si in acelasi timp ajutandu-i pe cei exclusi sa se reintegreze in societate . Prin luarea angajamentului de a-ajuta pe cei in nevoie, acesti agenti sociali au incercat sa raspunda provocarilor aduse de industrializare . La momentul respectiv, nicunul dintre agentii sociali nu a putut beneficia de pe urma muncii lor in ceea ce priveste statusul lor sau calificarea potrivita acestui tip de activitate .

În societatea industriala, asistenta sociala a inceput sa fie vazuta ca o activitate necesara pentru mentinerea coeziunii sociale insa a fost in continuare marginalizata . De atunci situatia s-a schimbat si asistenta sociala este asociata cu profesii sustinute cu diplome nationale, iar oamenii aleg sa isi desfasoare activitatea in sectorul social in vederea dezvoltarii unei cariere .

"Asistenta sociala a luat nastere datorita activitatilor de caritate dezvoltate in spirit religios . Pe masura ce timpul a trecut, odata cu inceperea perioadei moderne, in special in a doua jumatate a secolului al XX-lea, viziunea asupra asistentei sociale compusa din trei parti- altruism, securitate si oportunitati egale, a suferit modificari . Într-un stat al bunastarii care increaca sa rdistribuie bogatia si sa organizeze protectia sociala pentru a compensa inegalitatile sociale generate de societate de productie capotalista, rolul asistentei sociale devine unul central . " [64]

"Anul 1982 a introdus in secotrul serviciilor sociale din Franta descentralizarea responsabilitatilor pentntru suportul social . Ajutorul social sub forma venitului minim garant a fost introdus in anul 1988" . [65]

"Sistemul de asistenta sociala din Franta beneficiaza de un nivel ridicat al finantarii . Unul dintre principiile de baza ale acestui sistem este dezvoltarea parteneriatelor public-private iar un exemplu de astfel de parteneriat este reprezentat de concesionarea serviciilor publice" . [66]

"În unele sectoare, Franta are servicii sociale excenlente . De exemplu, facilitatile pentru ingrijirea copiilor sunt mult superioare celor din Germania, acesta fiind unul dintre principalele motive pentru care Franta inregistreaza valori ridicate ale natalitatii . Standardele de ingrijire a sanatatii sunt excelente dar sistemul sanitar nu este rentabil in forma sa actuala . Educatia superioara este in general nereformata . Somajul in Franta inregistreaza valori ridicate, o proportie ridicata din cei fara loc de munca sunt someri pe termen lung iar gradul de ocupare a fortei de munca este relariv scazut . Principalele probleme sociale ale Frantei sunt reprezentate de diviziunile de pe piata muncii cuplate cu rata inalta a somajului in randul tinerilor, si mai pronuntata pentru minoritati .

"Globalizarea se bazeaza in primul rand pe intensificarea relatiilor economice internationale, care au crescut in medie cu 7% pe an, fata de 2,3% cresterea productiei . O asemenea intensificare a schimburilor se datoreza in mare masura companiilor multinationale din statele cele mai industrializate . Globalizarea este, de asemenea, migratia oamenilor in cautarea de salarii mai bune . "[67]

Principii de finantare a prestatiilor sociale in Franta

Sursa:https://ec . europa . eu/employment_social/missoc/db/public/compareTables . do,accesat in mai 2010

Anglia- are o istorie aparte in ceea ce priveste dezvoltarea sistemelor de protectie sociala . "Legea Saracilor" (1601) reprezinta o revizuire a unui act normativ din 1576 referitor la protectia persoanelor sarace, promulgat de Regina Elisabeta 1 . Legea stabilea o "taxa pentru saracie" platita de catre proprietarii de pamant iar din banii adunati erau sprijinite persoanele care se confruntau cu dificultati majore (handicapuri severe, boli grave, copii abandonati . O forma institutionala de protejare a persoanelor vulnerabile o reprezentau "casele de munca" . Amendamentul Legii Saracilor (1834) reducea drastic sprijinul acordat beneficiarilor legii pentru a-i motiva pe cei apti de munca sa devina activi pe piata muncii, deoarece casele de munca se inmultisera enorm . Anglia detine unul dintre sistemele de protectie sociala inspirate din raportul Lordului Beveridge (1942) ce avea ca obiectiv central al statului lupta impotriva celor cinci giganti: lipsurile, boala, ignoranta, mizeria si inactivitatea .

În ceea ce priveste sistemul actual de protectie sociala al Angliei, axul central al acestuia il constituie principiul universalitatii distribuirii diferentiate a prestatiilor . "Exista urmatoarele tipuri de prestatii: prestatii non-contributive independente de nivelul resurselor (pentru persoanele cu handicap) si prestatii non-contributive dependente de nivelul resurselor (ajutor social ca forma de venit minim garantat) . Serviciile sociale sunt gestionate la nivel local . Reforma "Community Care Act" ca urmare a raportului Griffith (1988) a determinat ca finantarea serviciilor sociale sa fie transferata de la nivel central la nivel local . "[68] Autoritatile locale nu au obligatia de a oferi ele insele servicii, ci de a incheia contracte cu furnizorii de servicii .

Tendinta catre o globalizare definita ca fiind deschiderea economiilor nationale catre schimburi finaciare si comerciale ce au ca rezultat mobilitatea capitalului, al investitiilor, al procesului de productie si a noilor forme de tehnologie, reprezinta acum macro-contextul in cadrul caruia statul bunastarii si asistenta sociala opereaza .

Strategiile nationale privind bunastarea sunt tot mai mult constranse de globalizare iar rolul statului natiune s-a diminuat . Politicile neo-liberale promovate de unele guverne cu entuziasm nu mai reprezinta doar un aspect al vietii in functie de care trebuiesc dezvoltate raspunsuri la nivelul bunastarii sociale, ci reprezinta o sursa legitima de restructrare a regimurilor de bunastare sociala, incluzand aici si reformarea sistemelor de asistenta sociala . "Un exemplu de masura luata in acest scop este noul model de management utilizat in sectorul public, ca urmare a impactului globalizarii . Unii teoreticiei sustin ca desi exista diferente intre culturi si natiuni in ceea ce priveste managementul serviciilor, exita o presiune asupra guvernelor exercitata de intreprinderile capitaliste - pe masura ce companiile se transforma, organizatiile publice se gasesc sub presiunea necesitatii de a se transforma in mod similar pentru a atinge aceiasi eficienta ca si secorul public - pentru realizarea competitivitatii nationale . "[69]

Principii de finantare a prestatiilor sociale in Anglia

Sursa:https://ec . europa . eu/employment_social/missoc/db/public/compareTables . do accesat in mai 2010

Danemarca

"Exemplul acestei tari este cel mai cunoscut reprezentant al modelului sandinav de "Welfare State", ofera largi drepturi sociale tuturor rezidentilor . Danemarca detine unul dintre cele mai dezvoltate sisteme de asistenta sociala unde toti rezidentii, indiferent daca au sau nu loc de munca sau cotizeaza la un fond de asiguare beneficiaza de prestatii si servicii sociale . "Inovatiile in ceea ce priveste sistemul de protectie sociala din tarile scandinave s-a produs pe fondul crizei economice severe care a avut loc la sfarsitul anilor '80 si inceputul anilor '

Danemarca este o monarhie consitutionala si o democratie parlamentara . Anul 1968 a fost marcat de reforma administrativa care a impartit Danemarca in 16 comitate si 275 de comune . Fiecare dintre comune este condusa de un consiliu ales pe o perioada de 4 ani .

În ceea ce priveste sistemul de protectie sociala, acesta detine unul dintre cele mai dezvoltate si generoase sisteme de servicii sociale publice . Sistemul de protectie sociala din Danemarca nu a fost influentat ca si alte state europene de Biserica .

Prima lege referitoare la populatia varstnica a fost adoptata in Danemarca in anul 1891 . "Venitul minim garantat este acordat tuturor persoanelor fara venituri si este gestionat de catre autoritatile locale care au pus la punct un "ghiseu unic" unde beneficiarul se adreseaza pentru a primi drepturile/serviciile sociale" .

În momentul de fata, statul danez ofera prestatiile serviciului de securitate sociala tuturor rezidentilor indiferent daca au sau nu au loc de munca, sau daca acestia cotizeaza la un fond de asigurare .

Datorita faptului ca tarile nordice sunt foarte deschise si orientate catre piata, Forumul Economic Mondial si alte organizatii similare au plasat Finlanda si Danemarca in fruntea listei tarilor favorabile pentru dezvoltarea mediului afacerilor . Analizand dupa criterii econimice precum cresterea produsului intern brut, inflatia si stabilitatea economica, Danemarca se numara printre cele mai performante tari membre UE care au dezvoltat state ale bunastarii . Succesul acestui stat consta in modelul de investitii sociale pe care l-a urmat . Danemarca a investit masiv in forme inovatoare de tehnologie si informatie .

"Tarile nordice au cel mai redus nivel al inegalitatii economice din intreaga lume; acestea si-au restructurat pietele muncii - flexicuritatea isi are originea in Suedia, insa a fost adoptata sub diferite forme si de catre Danemarca si Finlanda . Daca nu isi gasesc loc de munca intr-un anumit timp, somerii sunt obligati sa urmeze cursuri de recalificare si sa accepte posturile care li se ofera" . [72]

Danemarca- Principii de finantare a protectiei sociale

Tabelul de mai jos prezinta principiile de finantare a prestatiilor sociale pe categorii in Danemarca la data de 01 . 07 . 2008 . Prestatiile sociala de bola si maternitate sunt finantate de catre stat din taxe si impozite, insa cheltuiala statului este rambursata prin intermediul Fondului Pietei Muncii (Arbejdsmarkedsfonden), finantat de contribuabili . Situatia finantarii este similara si in cazul prestatiilor oferite in caz de somaj . În cazul prestatiilor oferite varstiniclor (pensie sociala), finantarea este asigurata din taxe si impozite .

Danemarca a promovat de-a lunul timpului politici favorabile afacerilor si familiei .

Italia

Sistemul de protectie sociala existent in Italia la ora actuala este rezultatul reformei care a avut loc la sfarsitul anilor '70 si care a avut ca principala consecinta descentralizarea serviciilor sociale . În ceea ce priveste organizarea administrativa a sistemului de protectie italian, acesta este gestionat la nivel de comune, provincii si regiuni . Finantarea sistemului de protectie sociala in Italia este asigurata de catre stat prin impartirea taxelor si impozitelor nationale si regionale catre bugetele regionale care sunt autonome . Fiecare regiune are un consiliu si un guvern regional .

Serviciile de asistenta sociala (informare sociala, sprijin economic, ajutor la domiciliu, locuinta sociala, consiliere psiho-socio-pedadogica) sunt mai dezvoltate in regiunile industrializate din nord . Aceasta situatie de discordanta intre zona de nord si cea de sud Italiei este intalnita si in plan economic . În ceea ce priveste acordarea de ajutor sociale,venitul minim garantat se acorda tuturor persoanelor aflate in nevoie dar cuantumul acestuia este diferentiat de la o regiune la alta si de la o municipalitate la alta .

"Sistemul italian de protectie sociala este un caz extrem de dependenta de familia traditionala care, la fel ca si in alte tari dezvoltate se afla in declin . Doar un mic procent de femei sunt actvive pe piata muncii . Natalitatea in Italia este una dintre cele ma mici din lume, de 1,2 la 1 000 (comparativ cu 2,7 la 1 000, valoare inregistrata in anii 60) . "Fiul care locuieste cu parintii" este o figura obisnuita in multe camine italiene . Mai mult de 80% din barbatii cu varste intre 18 si 30 de ani inca mai locuiesc cu mama si cu tata . Varsta media a italianului la nasterea primului sau copil este de 33 de ani . Oficial, varsta de pensionare

În Italia este de 65 de ani pentru barbati si 60 de ani pentru femei . Dar varsta reala de pensionare pentru ambele sexe este de 57 de ani . Guvernul italian a introdus planuri de aducere a varstei reale de pensionare pana la 60 de ani in 2010, reducand valoarea pensiilor pentru cei care se retrag mai devreme" . [73]

Spre deosebire de Danemarca si tarile scandinave, Italia nu a dezvoltat reforme in domeniul invatamantului alocand bugete reduse pentru domeniile cercetare si dezvoltare .

Principii de finantare a prestatiilor sociale in Italia

Germania

Primele legi referitoare la asigurarile sociale dateaza de la sfarsitul secolului al XIX - lea de pe vremea cancelarului Bismarck care a dorit sa securizeze populatia muncitoreasca impotriva riscurilor datorate varstei, bolii si accidentelor de munca . Unii cercetatori sustin ca adevaratul scop al acestei initiative era de fapt deturnarea atentiei muncitorilor de la miscarile socialiste existente in acel moment care militau pentru reducerea ingalitatilor dintre clasele sociale .

În 1883 apare legea asigurarii de boala a muncitorilor din industrie ce prevedea asigurarea obligatorie a muncitorilor al caror venit nu depasea un anumit plafon, nivelul cotizatiilor fiind proportional cu salariul fiind impartite intre muncitori si patroni .

În 1884 apare legea privind asigurarea pentru accidentele de munca iar in 1889 apare legea privind asigurarile de invaliditate si batranete (cotizatiile fiind impartite intre muncitori si patroni) .

Sistemul actual de protectie sociala este format din asigurari (varsta, boala, accidente de munca, somaj si handicap) si un venit minim garantat ca forma de ajutor social la care se adauga serviciile de asistenta sociala .

"Asigurarea in caz de boala este obligatorie pentru toti salariatii al caror venit nu depaseste un anumit nivel . Aceste fonduri provenite din asigurarile de boala sunt gestionate de aproximativ 800 de case autonome care determina propriile procente de cotizare (11% - 13% din salariu) . Salariatii isi pot alege casa de asigurare indiferent de profesie sau de intreprinderea de care apartin . "[74]

De asemenea, asigurarea de varsta/pensie (functionari, muncitori si mineri) este obligatorie pentru cei ale caror venituri nu depasesc un anumit plafon . În schimb, asigurarile in caz de accidente de munca si de somaj sunt obligatorii .

Asigurarea pentru ingrijirea persoanelor dependente care priveste in mod special persoanele cu handicap si persoanele in varsta dateaza din anul 1995 si este obligatorie .

"Ajutorul social se acorda in baza legii din 1961 si presupune pe de o parte o alocatie de subzistenta ce asigura un venit minim garantat iar pe de alta parte ajutoare speciale (graviditate, nastere, scolarizare, incalzirea locuintei) .  

Serviciile de asistenta sociala sunt organizate la nivel national sub forma federativa, grupate in sase mari organizatii . Voluntariatul joaca un rol important in dezvoltarea serviciilor sociale" . [75]

"Germania cheltuieste prea mult cu varstnicii si nu suficient de mult cu tinerii: reformele propuse pentru sistemul de pensii nu merg suficient de departe ca sa schimbe aceasta situatie . Doar o mica parte dintre femei sunt in campul muncii comparativ cu celelalte sgtate membre ale UE 15 . Sistemul german de protectie socila se sprijina inca in buna masura pe modelul familiei traditionale chiar daca, familia traditionala cu diviziunea clara a rolurilor intre barbati si femei, inceteaza sa mai existe" . [76]

Pentru mine este evident ca suntem inca departe de momentul in care vom putea spune ca un model sau altul de stat al bunastariieste cel mai eficient,ca un sistem sau altul de pensii sau de ajutor social este mai optim .

Principii de finantare a prestatiilor sociale in Germania

Sistemele Nord-Americane de protectie sociala

Statele Unite ale Americii au o istorie relativ recenta . Religia majoritara in statele SUA, Canada si Mexic este catolicismul urmat de protestantism si neoprotestantism . De-a lungul timpului nu au existat initiative caritabile dezvoltate in preajma manastirilor, insa a existat implicarea comunitatilor religioase in opera de intrajutorare umana . Desi nu au o istorie indelungata SUA se afla printre primele state la nivel mondial in ceea ce priveste gradul de dezvoltare si modernitatea sistemului de protectie sociala datorita nivelului ridicat de dezvoltare economica, politica si democratica .

"Statele Unite ale Americii detin alaturi de Marea Britanie si Germania pionieratul modern in asistenta sociala, iar in perioada contemporana au contribuit la dezvoltarea sistemelor de asistenta sociala peste tot in lume, oferind sprijin tehnic si financiar atat prin programele sociale dezvoltate, cat si prin bursele oferite in cadrul marilor universitati studentilor ce provin in mod special din tarile in curs de dezvoltare" . [77]

Începuturile asistentei sociale in SUA sunt marcate de miscare de voluntariat din perioada de inceput de istorie a SUA . Dupa aceasta perioada a urmat perioada coloniala caracterizata de ingrijirea celor saraci si nevoiasi de catre familii . Oamenii din comunitate isi ofereau voluntar timpul si eforturile lor . A urmat apoi infiintarea organizatiilor voluntare de asistenta sociala . Voluntarii erau recrutati si plasati in anumite programe sociale pentru a-i ajuta pe cei aflati in nevoie: bolnavi, copii fara adapost, persoane cu handicap, saraci .

În anul s-a format Charity Organisation Society in New York (COS - Mary Richmond) pentru combaterea si prevenirea saraciei . Voluntarii COS erau numiti "friendly visitors" (vizitatori prietenosi), ulterior s-au infiintat asemenea COS in mai multe orase .

"În anul 1886 s-au infiintat primele aziluri dupa modelul englezesc "London's Toynbee Hall" . oamenii se ofereau voluntari pentru a locui in cartierele sarace, in asa numitele "settlement houses" (case de asistenta sociala) pentru a putea intelege mai bine problemele si nevoile celor saraci . În 1889 Jane Addams si Ellen Gates Starr infiinteaza Hull House in Chicago . pana in 1910 se infiinteaza mai mult de 400 de asemenea case de asistenta sociala destinate tuturor categoriilor sociale . "[78]

Pe parcursul acestei perioade, multe din aceste slujbe/posturi au fost recunoscute si platite . Angajatii Departamentului Comisiei Sanitare erau platiti sa acorde asistenta soldatilor unionisti si familiilor in timpul Razboiului Civil . În existau asistenti sociali angajati intr-un mare spital urban . Activitatea de asistenta sociala s-a transformat din voluntariat in ocupatie .

În perioada 1915-1950 asistentii sociali erau interesati de dezvoltarea standardelor care ghidau activitatea practica, doreau recunoasterea oficiala a profesiei de asistent social, si elaborarea unui cod etic al asistentilor sociali precum si infiintarea unei asociatii profesionale era un obiectiv important al multor asistenti sociali . "Marea Depresiune din 1930 - accentueaza rolul guvernului federal in dezvoltarea masurilor de asistenta sociala . Dupa cel de-al doilea razboi mondial are loc expansiunea academica a asistentei sociale . De asemenea, tot in acea perioada au aparut multe grupuri profesionale de asistenta sociala: American Association of Hospital Social Workers, Visiting Teachers Association, Community Organization of Social Worker, Social Work Research Group .

S-a dezvoltat reteaua de invatamant de asistenta sociala iar in anul 1951 se infiinteaza Consiliul pentru Învatamantul din Domeniul Asistentei Sociale . Organizatiile asistentilor sociali au devenit tot mai cunoscute pe plan national si international . "În 1955, National Association of Social Workers lua fiinta prin unirea a sapte organizatii specializate in asistenta sociala . International Federation of Social Workers aluat fiinta in 1956 . Tot in aceiasi perioada incepe si procesul de modernizare si institutionalizare a asistentei sociale . Majoritatea statelor au dezvoltat sisteme moderne de asistenta sociala cu multe similaritati dar si cu diferente evidente . Activitatea de asistenta sociala este puternic finantata de catre stat existand o diversitate de programe sociale ce se adreseaza nevoilor comunitare .

Studiu de caz: Mexic

Asociatia Asistentilor Sociali Mexicani (ATSMAC) a fost fondata la data de 20 Martie 1982 de un grup de practicieni cu scopul de a deschide un spatiu pentru reflectie asupra activitatii profesionale unde sa poata fi dezvoltate noi metodologii de interventie . Revolutia din Cuba, miscarile armate din Patagonia precum si razboaiele desfasurate de-a lungul continentului au provocat o criza profunda a stiintelor sociale .

Unul dintre primii reprezentanti ai asistentei sociale in Mexico a este Vasco de Quiroga . Acesta si-a desfasurat activitatea in perioada clonizarii spaniole . Munca sa a inceput sub forma de asistenta caritabila dar incetul cu incetul a luat forme de organizatie si mobilizare prin cooperativele mestesugaresti pe care le-a stabilit . Cateva secole mai tarziu, Ministerul Educatiei sub conducerea lui Jose Vasconcelos a creat in anul 1921 asa numitele "misiuni culturale" al caror scop era sa imbunatateasca si sa promoveze comunitatea atat din punct de vedere social cat si economic .

Abia in anul 1933 a fost aprobat primul curs de asistnta sociala sub egida Scolii Economiei Domestice a Ministerului Educatiei . Scoala era localizata in Tepito, in Centrul Mexico City, o zona cunoscuta pentru numarul mare de comercianti . Multi dintre elevii care au absolvit acest curs au ajuns sa ofere servicii pentru comercianti si familiile acestora . Odata cu absolvirea primei generatii a scolii, Generalul Lazaro Cardenas care pe vremea aceea era presedintele Mexicului, a sustinut dreptul absolventilor de a le fi recunoscuta profesia . Desi rolul lor in cadrul sistemului politic a ramas neclar, Cardenas a stabilit ca asistenta sociala reprezinta caracterul "popular, socialist si revolutionar" al presedentiei sale .

Patru ani mai tarziu, un nou curs este initiat de Scoala de Drept a Universitatii Mexicului sub directia Curtii Copiilor; acest curs este pracstic predecesorului asistentei sociale tehnice al carei cadru de lucru era acela de ajutor juridic .

Victoria Revolutiei Cubaneze din anul 1959 care a dus la formarea primului stat socialist al Americii Latine, a tras un semnal de alarma in legatura cu hegemonia SUA; ca raspuns, a fost infiintata Asociatia pentru Progres cu scopul de a trasa strategii de dezvoltare si politici bazate pe o serie de indicatori care masurau gradul de subdezvoltare si elaborarea de politici .

Din anii 1960, America Latina a intrat intr-o perioada de criza care a produs un numar de miscari de opozitie vis-a-vis de dictatura militara, inclusiv grupuri de gherila inarmate in Argentina, Brazilia, Peru, Chile, Uruguay si mai tarziu si in Columbia, Guatemala si El Salvador . Procesul de reconceptualizare demarat in America Latina in anii 1960 a inceput prin punerea sub semnul intrebarii a fundamentele teoretice si metodologice ale asistentei sociale si a rolului asistentului social in societate .

În anul 1973, calificarea de asistenta sociala s-a separat de Scoala de Drept si a fost infiintata Scoala Natioanala de Asistenta Sociala .

Pe 19 septembrie 1982 a avut loc un cutremur care a distrus o mare parte a capitalei Mexicului . Acest eveniment a avut reprecusiuni importante la nivelul organizarii; raspunsul popular la cutremur a adus schimbari calitative in randul miscarilor sociale pentru lupta pentru democratie . Anul 1988 a adus cu sine declinul sistemului monopartid si caderea Partidilui Revolutionar Institutional care a detinut puterea timp de 70 de ani .

În anii 1990, reconstruirea blocurilor de putere la nivel mondial si caderea Zidului Berlinului care a dus la crearea unei noi odini mondiale a dat nastere unei noi game de posibilitati care decurg din noile miscari sociale si procese politice . Aceste lucruri au dus la dezvoltarea de noi modele de interventie .

Neo-liberalismul, noua strategie politica a capitalismului, a accentuat cresterea saraciei extreme . Crearea de noi functii economice a dus la aparitia unor noi blocuri economice, mutand procesul de productie, circulatie si consum de la nivelul national inspre o sfera transnationala . Rezltatul acestui tip de politica a dus la fragmentare si aparitia economiilor dependente aflate in permanenta criza, stigmatizata de coruptie si declin institutional .

"Volatilitatea capitalului si rationalizarea economica si fiscala au insemnat reducerea cheltuielilor sociale, fapt care a crescut nivelul saraciei si al excluziunii sociale . Globalizarea creaza o societate a riscului si schimba valorile care au modelat comportamentul uman pana acum, inlocuindu-le cu violenta insitutionalizata . Fenomenul are implicatii la nivelul subiectilor sociali: destructurarea identitatii colective, distrugerea retelelor sociale prin mecanismul controlului social, precum si dominarea si reprimarea contradictiilor sociale si adancirea conflictului . Expertii au sugerat ca Mexicul poate traversa o perioada dificila datorita faptului ca dispare clasa de mijloc prin declinul numarului de locuri de munca datorat disparitiei industriei mijlocii . "[81]

Sistemul de protectie sociala in Asia

În Asia exista peste 52 de state, marea lor majoritate fiind tari in curs de dezvoltare . O caracteristica a continentului este faptul ca se intalnesc discrepante semnificative intre state: se intalnesc fie giganti ca Rusia, China, Japonia, fie state mereu active pe agenda publica internationala ca Israel, Palestina, Irak, Iran, Siria dar si state aparent neinsemnate ca Bhutan, Bangladesh, Sri Lanka . Asia este continentul cu cele mai multe religii . Asistenta sociala este influentata de sistemele de asistenta sociala din SUA si Marea Britanie . Cel mai dezvoltat sistem de asistenta sociala din Asia il intalnim in Japonia . Restul statelor au insuficienti specialisti in asistenta sociala, o slaba dezvoltare a infrastructurii serviciilor de specialitate si locuri de munca slab platite pentru asistentii sociali . "Traditiile si influentele culturale sunt puternice chiar si in administratie, in unele state, cum ar fi Singapore, intalnim politici sociale de orientare confucianista care diminueaza rolul asistentului social .

Un alt grup de tari asiatice, cele aflate sub dominatia si influenta fostei URSS se afla la inceput de drum in configurarea sistemelor de asistenta sociala, confruntandu-se cu serioase probleme de viziune si sustinere publica din partea administratiilor nationale . "[82]

Studiu de caz: Sistemul de protectie sociala in India

Asistenta sociala din cadrul Indiei a fost influentata de aspectele socioculturale si istoria politica a acestei tari precum: existenta voluntariatului inca din antichitate, ierarhia sociala bazata pe caste, bogata diversitate in ceea ce priveste grupurile culturale si lingvistice, experienta colonizarii, miscari de independenta si nasterea unei noi natiuni in urma cu sase decenii . Cand asistenta sociala a fost "importata" din vest, aceasta a fost modificata de factorii mentionati mai sus . "Asistenta sociala din India cuprinde doua sfere ce corespund sistemelor moderne si sistemelor pre-moderne de asistenta sociala . Acestea sunt: unul ce recunoaste asistenta sociala ca fiind un raspuns caritabil la problemele sciale si cel de-al doilea ce situeaza asistenta sociala in contextul modernitarii si a perioadei industrializarii . Astfel ca se intalnesc doua grupuri de asistenti sociali: voluntari si profesionisti . În cadrul Indiei sunt rar intalniti asistenti sociali profesionisti lucrand in organizatii de voluntariat desi acesta sitatie pare sa se modifice datorita prezentei in crestere a ONG-urlor pe teritoriul Indiei . "

Procesul de dezvoltare al Indiei a inceput inca din vremea celui de-al doilea razboi mondial dar mai ales in urma consecintelor acestuia . Acest proces a luat nastere in contextul Razboiului Rece, al amenintarii popularitatii comunismului si al proclamatiei misiunii de dezvoltare a statelor apartinand Lumii a III a . India, tanarul stat format ca urmare a procesului de colonizare, a devenit una dintre tarile ce urmau sa fie dezvoltate cu asistenta straina . În scurta perioada de timp de la proclamarea independentei Indiei in 1947, politicile ei au concurat cu discursul global al dezvoltarii . În primii ani dupa castigarea independentei, India a cunoscut o accentuare a politicilor prvind autonomia economica pentru a repeta experienta dependentei fata de alte puteri straine . Înca de la inceputul anilor 90, India a adoptat politicile economice neo-liberale . Economia statului Indian a fost provocata de invazia materiilor prime si a produselor importate de pe pietele straine . Deasemena, dezvoltarea tehnologica a fost o cauza a schimbarilor majore in India .

Grupurile de academincieni, personalitati literare, economisti si activisti locali au criticat politicile neo-liberale ale guvernului Indian . Spre exemplu, in lupta impotriva poluarii de catre o fabrica de textile din Mavoor, Kerala, un grup de scriitori cunoscuti au activat si au facut lobby petru a face cunoscuta aceasta problema . Reteua de comunicare globala a ajutat la mediatizarea acestei probleme facand-o cunoscuta si altor comunitati ce se confruntau cu probleme similare . Adoptarea de politici neo-liberale de catre guvernul Indian a dus la reducerea suportului guvernamental in sectorul serviciilor sociale si aparent a transmis mesajul ca ONG-urile ar trebui sa caute suport financiar in alta parte (comunitati locale, corporatii locale, agentii nationale si internationale) . Acest lucru a determinat ca actori globali sa se implice in viata beneficiarilor . Strategiile de dezvoltare preconizate de organitatiile donator interbationale pot fi acum realzate in teritoriu prin intermediul ONG-urilor care acum sunt dependente de sustinerea lor financiara .

"Unul dintre raspunsurile majore la globalizare a asistentilor sociali a fost infiintarea asociatiei NAPM (National Association of People's Movements) in anul 1992 . Narmada Bacchao Andolan (NBA) este una dintre miscarile care au format NAPM . Aceasta asociatie a fost creata ca o reactie la proiectule de baraje si lacruri de acumulare de-a lungul raului Narmada in Nord-vestul Indiei, sponsorizat de Banca Mondiala . " [84]

Sistemul African de protectie sociala

Continetul African are 54 de tari si reprezinta mai vechi loc de pe pamant si totodata locul in care isi are originea rasa umana . Statele afrincane sunt preponderent agrare . Practicile culturale din Africa sunt total diferite comparativ cu alte regiuni ale lumii, in special cu tarile occidentale . Întalnim triburi, familii inter-generationale in aceeasi gospodarie, credinte, superstitii puternice si practici samanice dar si retele sociale informale in care se practica ajutorul mutual inclusiv cel de natura materiala si financiara .

Problemele sociale cu care se confrunta majoritatea statelor africane sunt: incidenta ridicata a saraciei absolute, malnutritie, mortalitate infantila, HIV/SIDA, acces limitat la apa potabila, foamete, analfabetism, boli contagioase, infrastructura precara, cresterea fertilitatii - un aspect pozitiv in viziunea europeana, unde societatile se confrunta cu imbatranirea populatiei .

În vederea solutionarii acestor probleme sunt necesare noi metode si tehnici de interventie in asistenta sociala, diferite de cele utilizate in cadrul sistemelor occidentale .

Exemplu - Departamentului Dezvoltarii Comunitare din Republica Ghana utilizeaza tehnici neortodoxe de sfatuire a persoanelor pentru economisirea banilor si alte asemenea strategii si tehnici de utilizare eficienta a resurselor ca: gatitul si procesarea mancarii, colectarea de combustibil si lemne, schimburi comerciale intre gospodarii, adolescen ii sunt sfatuiti cum sa se implice in transportul bunurilor pentru a facilita activitatile comerciale ale parintilor si bunicilor, cum sa previna contactarea HIV/SIDA, etc

Ca raspuns la aceasta neconcordanta intre corpul teoretic propus de anglo-americani i cultura si realitatile africane, cercetatorii autohtoni au propus modelul "developmental social work" . Un aspect al modelului ar fi incorporarea punctelor tari ale persoanei in cadrul modelelor de interven ie . "Se propune renuntarea la adversitate, constientizarea si utilizarea vointei si a talentelor personale in depasirea dificultatilor, consolidarea asteptarilor si aspiratiilor personale, interventii specifice si adaptate la contextul cultural al comunitatilor respective ca: training-uri vocationale de scurta durata pe teme diverse cum ar fi tranzactiile micro-financiare, literatura didactica, burse scolare, transfer tehnologic si alte asemenea strategii si abordari bazate pe comunitate . "[85]

Sistemul Romanesc de protectie sociala

Detinem o traditie impresionanta in domeniul protectiei sociale chiar daca activitatile sistematice si moderne apar catre incepultul secolului XX .

Înca din Evul Mediu voievozii/domnitorii care au domnit de-a lungul timpului peste provinciile romanesti au resimtit nevoia de a se implica in activitati de protectie sociala si ca atare au dezvoltat programe sociale si au construit diverse institutii pentru protejare a persoanelor vulnerabile .

În perioada premergatoare aparitiei statelor moderne, voievozii crestini ai provinciilor romanesti, erau conectati la ideile de protectie sociala care circulau la acea vreme in intreaga crestinatate (care mai tarziu s-a numit Europa) .

Un document ce provine din Evul Mediu (1365) atesta crearea de catre Radu-Negru langa Campulung (Mataul de Jos) a unui sat special destinat adapostirii persoanelor aflate in risc social (orbi, garbovi, schiopi, ologi) .

De domnia lui Negru-Voda se leaga si aparitia caliciilor, una la Campulung si alta la Bucuresti sub mlastina Dambovitei ce aveau in fruntea lor un staroste de calici . Acestea erau sustinute din taxele vamale, taxele de divort si cutia milei .

În Moldova, voievodul Stefan cel Mare incepe in anul 1480 marea opera de asistenta a saraciei, mizeriei prin colonizarea calicilor si distribuindu-le anumite servicii sociale (privilegii) . La acea vreme, aceasta initiativa a reprezentat un adevarat program social de dimensiuni regionale intrucat acoperea intreg tinutul moldovenesc .

De dezvoltarea protectiei sociale in Tara Romaneasca se leaga si numele domnitorul Matei Basarab prin ctitorirea altor asezaminte pentru protectia vaduvelor si orfanilor minori (in societatea actuala, asemenea stabilimente poarta denumirea de centre de plasament sau centre maternale) . Am putea denumi aceste asezaminte ca fiind adevarate institutii de asistenta sociala intrucat erau construite si sustinute tehnic si financiar de catre autoritatile conducatoare .

Pe timpul lui Vlad Voivod (1524) saracii erau ocrotiti la Curtea de Arges si primeau pe langa locuinta, hrana, imbracaminte si bani, ceea ce am putea spune ca reprezenta un program complet de protectie sociala intrucat le asigura saracilor toate trebuintele de baza . Ideea de a le oferi si o suma de bani pentru a le asigura subzistenta o regasim ca forma de ajutor social si la ora actuala in intreaga Europa si nu numai .

Un document din 1686 arata ca Protopopul din Bucuresti trebuia sa prezinte Visteriei lista saracilor orasului care primeau o para pe zi . Ulterior se introduc anumite taxe si impozite special destinate rezolvarii anumitor probleme sociale . Astfel Alexandru Ipsilanti a infiintat in 1775 dijma pentru copiii saraci si a fondat un azil si spital pentru copii numit Orfanotrofion (orfelinat pentru copii) .

În perioada 1782 - 1785 Alexandru Mavrocordat infiinteaza in Moldova "Casa Milei" iar Mihail Sutu in principatul vecin "Cutia Milelor" ce depindea de "Obsteasca Epitropie" . Era alimentata prin diferite taxe: cele datorate de mitropoliti si episcopi cu ocazia inscaunarii lor, de boieri cu ocazia instaurarii lor ca dregatori, cele impuse arendasilor postei, cumparatorilor de pasuni, taxe asupra crasmaritului, amenzi judecatoresti .

În anul 1775, apare o lege de protectie pentru copil ce prevedea si infintarea unor institutii de ocrotire pentru: fetele-mame, saraci, bolnavi, persoane cu handicap .

Regulamentele Organice (1831 si 1832) contribuie decisiv la dezvoltarea asistentei sociale iar Unirea Principatelor Romane (1859) favorizeaza aparitia unor acte normative in domeniu .

Domnitorul Al . I . Cuza introduce un sistem de asigurare cu acoperire redusa la functionarii de stat civili, militari si ecleziastici .

În 1902 apare Legea Missir ce introduce un sistem asiguratoriu in caz de boala si deces, de tip corporatist (pentru mestesugari) iar in 1912 Legea Nenitescu ce prevedea obligativitatea asigurarilor pentru toti muncitorii si meseriatii fiind acoperite urmatoarele riscuri: boala, accidente, invaliditate, batranete .

În 1920 este infiintat Ministerului Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale ce coordona activitatea de asistenta sociala .

Legea sanitara si de ocrotire sociala din 1930 infiinteaza oficii de ocrotire la nivel judetean precum si casele de ocrotire la nivel rural . Din 1933 se introduc asigurarile obligatorii pentru toti angajatii . De o importanta deosebita sunt contributiile Scolii Sociologice de la Bucuresti coordonata de Dimitrie Gusti care a initiat si sprijinit continuu asistenta sociala moderna . [86]

În ceea ce priveste actualul sistem de protectie sociala in Romania, acesta a inregistrat progres in ultimii 18 ani (in perioada comunista sistemul national de asistenta sociala a fost desfiintat), insa nu se poate spune inca despre acesta ca este centrat pe beneficiar .

Un aspect improtant pe care doresc sa il subliniey este ca nu orice economie, orice tara, isi poate permite programe generoase de redistribuire, cu costuri economice ridicate, chiar daca eficacitatea lor sociala este ridicata . Este cayul tarii noastre, care are resurse bugetare relariv reduse si un procentaj al populatiei sarace foarte ridicat .

S-au infiintat o serie de agentii si autoritati cu responsabilitati in domeniul protectiei sociale iar in momentul de fata se desfasoara procesul de descentralizare a sistemului de asistenta sociala . Organizarea, functionarea si finantarea sistemului national de asistenta sociala sunt reglementate de Legea nr . 47/2006 care statueaza cateva principii ce stau la baza sistemului: respectarea demnitatii umane; universalitatea, solidaritatea sociala, parteneriatul si subsidiaritatea .

Principii de finantare a prestatiilor sociale in Romania

Asa cum este aratat in lucrarea Politica sociala romaneasca intre saracie si globalizare elaborata de Preda (2002), pentru a se putea adapta la imperativele si logica europenizarii si a globalizarii, sistemul national de politici sociale ar trebui sa urmareasca in negocierile cu UE

Puncte pe care Romania ar trebui sa le urmareasca in negoocierile cu UE[87]

Concluzii

Scopul lucrarii mele a fost de a arata cum influenteza globalizarea sistemele de protectie sociala la nivel global prin prezentarea catorva sisteme de protectie sociala aflate in colturi diferite ale lumii, precum si prezentarea tendintelor regionale inregistrate in acest domeniu . Prin prezentarea caracteristicilor specifice ale sistemelor de protectie sociala in functie de continentul unde sunt localizate am depistat similitudini la nivelul "institutiilor de specialitate din sistemul de asistenta sociala, tipologia serviciilor si prestatiilor acordate (protectia copiilor, boli cronice, invaliditate, batranete)"[88], istoricului aparitiei sistemelor de protectie sociala (majoritatea sistemelor au avut initial la baza acordarea de asistenta sociala bazata pe caritate si implicarea Bisericii in solutionarea problemelor sociale) . Similitudinile dintre sisteme se explica prin faptul ca majoritatea statelor se confrunta asa cum am mai spus cu probleme precum somajul, excluderea sociala a anumitor categorii sociale scaderea natalitatii si imbatranirea populatiei, saracia sau polarizarea sociala .

Diferentele dintre sistemele de protectie sociala se inregistreaza la nivelul modului de finantare, nivelul prestatiilor, rolul autoritatilor publice si al partenerilor locali . in ceea ce priveste finantarea, asa cum mentionam anterior, in 2005, media cheltuielilor brute alocate protectiei sociale in EU-27 a totalizat 27 . 2% din PIB . Tarile EU-27 cu cele mai ridicate cheltuieli pe protectie sociala raportat la PIB au fost Suedia (32 . 9%), Franta (31 . 5%), Danemarca (30 . 01%), Austria (28 . 8%) si Olanda (28 . 2%), care au cheltuit de doua ori mai mult raportat la PIB comparativ cu cele trei tari care au inregistrat cele mai mici cheltuieli pentru protectie sociala, si anume tarile baltice, Letonia (12 . 4%), Estonia (12 . 5%) si Lituania (13 . 2%) . Acestea se datoreaza in principiu datorita faptului ca fiecare stat are propria istorie si propriul sistem sociocultural care in mod evident a influentat si modelul de rezolvare a problemelor sociale . Practicile socioculturale difera mult de la o regiune la alta . Spre exemplu, in Africa se intalnesc triburi, credinte, superstitii si practici samanice iar sistemul de protectie sociala african se confrunta cu necesitatea rezolvarii unor probleme precum incidenta ridicata a saraciei absolute, mortalitate infantila, analfabetism, acces limitat la apa, malnutritie sau incidenta ridicata HIV/SIDA, probleme specifice acestei regiuni . Statele europene in schimb, avand sisteme socioculturale foarte diferite se confrunta cu probleme sociale diferite . Spre exemplu, sistemul de protectie sociala din Germania si Italia au probleme serioase in ceea ce priveste nivelul ridicat al incadrarii cetatenilor pe piata mucii .

Diferente se intalnesc nu doar la nivelul continentelor, ci chiar si intre state apartinand aceluiasi continent . Spre exemplu, din datele prezentate in capitolul anterior, reiese clar faptul ca exista diferente de politici elaborate pe domeniul protectiei sociale . Spre exemplu, statele nordice aloca finantare puternica domeniilor cercetarii si informatiilor, spre deosebire de Germainia sau Italia care au un sistem educational invechit si un nivel scazut al investitiilor alocate acestui sector .

Deasemenea, consider ca nivelul de dezvoltare al sistemului de protetie socila a unui stat este in stransa legatura cu nivelul de dezvoltare economica al acelui stat . Germania si Italia sunt state care in ultima perioada au inceput sa urmeze un trend descendent in ceea ce priveste cresterea economica, spre deosebire de tarile nordice a caror situatie economica se afla la polul opus .

O alta diferenta pe care o pot evidentia este aceea ca in Africa, una dintre probleme sociale cu care se confrunta sistemul este aceea a cresterii fertilitatii, in timp ce Europa se confrunta cu imbatranirea populatiei si scaderea natalitatii (spre exemplu Italia) . În Italia se inregistreaza aceasta situatie datorita faptului ca situatia familiei a evoluat de la cea de tip traditional la cea de tip neconventional (mame singure, parteneri de acelasi sex care traiesc impreuna) . Nu la fel sta situatia in Franta, unde guvernul a elaborat politici pro-familie si servicii medicale de ingrijire a copiilor care au favorizat cresterea natalitatii .

State precum China si India au crescut in vizibilitate la nivel global in plan economic datorita castigurilor importante inregistrate de companii ce provin din China si datorita si exportabilitatii serviciilor in cazul Indiei . De asemenea, Asia este caracterizata de activitati de off-shoring si outsourcing ("off-shoring: transfer al proceselor de afaceri catre locatii care presupun un cost scazut al fortei de munca; outsourcing: delegarea unor sau obiective unor segmente organizationale apartinand unor entitati externe care ofera un raport pret-calitate mai bun sau detin expertiza in domenii speciazate" ) care aprovizioneaza cu locuri de munca tarile asiatice . China si India aloca finantari importante domeniului cercetarii . Spre exemplu, "un mare parc stiintific a fost construit la Beijing . Acesta include 56 de universitati si 232 de isntitute de cercetare coordonate de Academia Chineza de Stiinte . Unele dintre initiativele in curs reprezina colaborari cu universitati si companii straine" .

Asa cum am mentionat anterior, sistemele de protectie sociala europene sunt centrate mai mult pe oferirea de prestatii sociale comparativ cu sistemele Nord-Americane unde accentul cade pe oferirea serviciilor de asistenta sociala . Unii teoreticieni considera ca tocmai datorita acestui fapt sistemele europene sunt caracterizate de birocratie .

Unul dintre efectele pe care globalizarea le-a avut asupra sistemelor de protectie sociala a fost spre exemplu crearea sistemului de informare reciproca MISSOC (Mutual Information System on Social protection) . Aceasta retea sntetizeaza informatiile cu privire la principalele sisteme de protectie sociala din statele membre si de asemenea creaza o retea de corespondenti provenind din cadrul autoritatilor nationale .

Deasemenea, existenta Modelului Social European dezvoltat intr-un capitol anterior, este o dovada clara a faptului ca globalizarea are impact asupra sitemelor de protectie sociala . Faptul ca exista niste tendinte la nivel european care trebuiesc urmarite in vederea modernizarii sistemlor de protectie sociala este o dovada a faptului ca fenomenul de globalizare si-a lasat amprenta si asupra acestui domeniu .

Un exemplu de masura luata la nivel european pentru rezolvarea unei probleme sociale comuna statelor europene este crearea Fondul European de Ajustare la Globalizare pentru a finanta sprijinul individual acordat lucratorilor disponibilizati datorita globalizarii .

Consider ca apartenenta la un bloc comunitar precum Uniunea Europeana este un factor de globalizare, deoarece asa cum reiese din capitolul in care am prezentat legislatia primara si secundara UE, legilatia comunitatii primeaza in fata legislatiilor nationale .

Pentru multi, globalizarea este un proces de dominare a celor puternici, iar in acest context discrepantele dintre dintre bogati si saraci se adancesc, randurile celor saraci se maresc, societatea civila e amenintata, un numar tot mai mare de oameni devin tot mai saraci, iar guvernele devin aservite .

Desi multi accepta globalizarea in termeni generali, putini sunt de acord cu semnificatia ei, pentru ca, pana la urma, dezbaterea se poarta intre pesimisti si optimisti .

Pentru mine, globalizarea este un proces inevitabil provocat de noile tehnologii din domeniul comunicatiilor electronice, a transportului care permint informatiei, persoanelor, capitalului si bunurilor sa treaca peste granite si sa ajunga pana in cele mai indepartate colturi ale lumii cu o viteza uimitoare . Consider ca aceasta transformare a lumii intr-un stat global, insotit de schimbari economice si politice, este capabila sa deschida posibilitati inca nebanuite de prosperitate tuturor locuitorilor acestei planete .

Bibliografie

Bari, Ioan, Globalizare si probleme globale, Editura Economica, Bucuresti, 2001

Baylis, John, Smith, Steve (coord . ) The Globalization of World Politics, Ed . University Press, Oxford,1999

Buzducea, Doru, Globalizarea . Structuri paradigmatice moderne, Ed . Ars Docendi, Bucuresti, 2001

Buzducea, Doru, Sistemul de Asistenta Sociala-Note de curs, 2008

Buzducea, Doru, , Sisteme moderne de asistenta sociala . Tendinte globale si practici locale, Editura Polirom, Iasi, 2009

Chelcea, Septimiu, Initiere in cercetarea sociologica, Bucuresti, Ed . Comunicare . ro, 2004

Cobianu, Elena, Cultura si Valorile Morale in Procesul de Globalizare, Ed . Grinta, Cluj-Napoca, 2008

Cocora, Ecaterina, Globalizarea - Efecte asupra resurselor umane din Romania, Ed . Princeps Edit, Iasi, 2006

Dan, Adrian, Zamfir, Elena (coord), Surse ale excluziunii sociale in Romania, Revista de Asistenta Sociala, 2004, nr . 2-3

Dobrot, Elena, Globalizarea Relatiilor Internationale, 2007, https://mpra . ub . uni-muenchen . de/6488/

Ferguson, Ian, Lavalette, Michael, Whitmore, Eliyabeth, Globalisation, Global Justice and Social Work, Ed . Routledge, London-New York, 2005

Guillochon, Bernard, Globalizarea- o singura planeta, proiecte divergente, Ed . Enciclopedia Rao, Bucuresti, 2003

Held, David, Anthony McGrew (coord), The Global Transformations Reader . An introduction to the Globalization Debate, Ed . Cambridge Polity Press, 2000

Jens Alber, Tonz Fahey, Chiara Saraceno, Handbook of qualiy of life in the enlarged European Union, Ed . Routledge Taylor and Francis Group, New York, 2008

John Tomlinson, Globalizare si cultura, Ed . Amarcord, Timisoara, 2002

Karl Marx, Friederich Engels apud Cobianu, Elena, Cultura si Valorile Morale in Procesul de Globalizare, Ed . Grinta, Cluj-Napoca, 2008

Mullard, Maurice, the Politics of Globalization and Polarisation, Ed . Edward Elgar Pub, 2004

Murgescu, Costin, Criza economiei mondiale, Ed . Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986

Pavel, Abraham, Fartala, Valeriu, Legislatia securitatii sociale-Note de curs, Bucuresti, 2004

Pop, Luana Miruna, Politici sociale, Ed . Economica, Bucuresti, 2005

Rachieru, Adrian, Dinu, Globalizare si cultura media, Ed . Institutul European, Iasi, 2003

Preda, Marian, Politica sociala romaneasca intre saracie si globalizare, Ed . Polirom, Iasi, 2002

Ritzer, George, McDonaldizarea societatii, Ed . Comunicare . ro, 2003

Soros, George, Despre Globalizare, Ed . Polirom, Iasi, 2002

Thomas Kleininger, Irinel Grancea, Laura Pricop, Saracia si drepturile omului, Romania, 1998

Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar (coord . ), Dictionar de sociologie, Ed . Babel, Bucuresti, 1998

Site-uri

www . fseromania . ro

www . eurofound . europa . eu

www . dictsociologie . netfirms . com

www . ec . europa . eu

https://globalization . kof . ethz . ch/

www . bizcafe . ro

www . wikipdia . org

www . iccv . ro

www . gorjeanul . ro