Sistemul de indicatori valorici utilizati pentru caracterizarea activitatii de productie si comercializare

Sistemul de indicatori valorici utilizati pentru caracterizarea activitatii de productie si comercializare

Activitatea de productie si comercializare reprezinta un obiectiv important al societatii comerciale, indiferent de forma de proprietate, deoarece prin aceasta, se realizeaza bunurile si serviciile necesare satisfacerii nevoilor individuale si sociale.

Activitatea de productie si comercializare presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

compararea rezultatelor efective cu obiectivele si rezultatele perioadei precedente;

determinarea gradului de indeplinire a obiectivelor;

identificarea cauzelor care au generat anumite abateri;

stabilirea masurilor pentru redresarea activitatii in cazul abaterilor negative.

EXEMPLU:

Se considera firma "X" SA care produce si comercializeaza  imbracaminte pentru barbati, femei si copii. Datele activitatii de confectii sunt sintetizate in urmatorul tabelul:

Tabelul 2.1  -mii lei-

Concluzii:

se constata ca toate valorile previzionale ale indicatorilor au fost superioare marimilor anului precedent, fapt ce evidentiaza ca societatea si-a propus o extindere a activitatii economice;

valorile efective au devansat valorile previzionale, deci societatea si-a indeplinit integral obiectivele.

Aceasta evolutie a indicatorilor poate fi explicata prin cauze interne sau externe ale mediului economic in care firma isi desfasoara activitatea.

Din cauzele externe putem aminti:

diminuarea concurentei sau consolidarea pozitiei pe piata a societatii analizate;

cresterea cererii pentru produsele analizate;

aparitia unor noi clienti;

reducerea costurilor de achizitie la materiile prime, materiale etc.

cresterea cererii la export daca firma produce pentru export;

Cauze interne pot fi:

reducerea consumurilor specifice;

imbunatatirea gradului de utilizare a capacitatii de productie;

cresterea productivitatii muncii;

retehnologizarea sau modernizarea mijloacelor fixe etc.

Pentru dimensionarea activitatii de productie si comercializare, se recomanda utilizarea unui sistem de indicatori valorici, care fiecare, prin continut si mod de determinare, avand  putere informationala, caracterizeaza anumite aspecte ale activitatii unei firme.

Aprecierea valorica a activitatii de productie si comercializare se realizeaza atat in faza de previziune cat si in faza de executie, cu ajutorul sistemului de indicatori valorici.

În practica societatilor comerciale, pentru caracterizarea activitatii de productie si comercializare se folosesc in principal urmatorii indicatori valorici, care constituie instrumentul utilizat in analiza:

1. Cifra de afaceri (CA)

Este indicatorul fundamental al activitatii agentului economic pe baza caruia se apreciaza capacitatea unei firme de a obtine venituri din operatiuni comerciale curente. Cifra de afaceri face parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare, contribuind la diagnosticarea si evaluarea economica a firmei, la estimarea eficientei managementului practic.

2. Productia obtinuta destinata livrarii sau productia marfa fabricata(Q_f)

Reprezinta rezultatul direct si util al activitatii industriale productive, exprimand valoarea produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate in cursul unei perioade de timp si care urmeaza a fi vandute.

Productia obtinuta destinata livrarii (marfa sau vandabila) se poate determina pe baza urmatoarei relatii:

unde:

- productia obtinuta destinata vanzarii;

-valoarea produselor fabricate (produse finite, semifabricate

destinate vanzarii si produse reziduale);

- valoarea lucrarilor executate;

- valoarea serviciilor prestate;

sau - stocurile de produse la sfarsitul si respectiv la

inceputul perioadei sau variatia productiei stocate.

Acest indicator este util pentru estimarea rezultatului potential al exploatarii (profit sau pierdere) deoarece ofera o mai buna corelare cu indicatorii de efort in vederea calcularii eficientei activitatii firmei.

3. Productia exercitiului sau productia globala (Q_e)

Indicatorul reflecta in expresie valorica volumul total al activitatii de productie desfasurate de catre firma pe perioada unui exercitiu financiar. Utilitatea si necesitatea acestuia rezulta in principal din desfasurarea activitatilor firmelor cu ciclu lung de fabricatie unde productia neterminata are un volum insemnat, iar finalizarea produselor se realizeaza dupa o lunga perioada de timp.

Indicatorul "productie globala" este util, chiar necesar in analiza volumului activitatii firmelor cu ciclu lung, adica acelor firme unde finalizarea produselor are durata relativ mare si in consecinta productia neterminata detine o pondere mare. În acest caz, ignorarea ei echivaleaza cu o subdimensionare a volumului activitatii cu o denaturare a comparatiilor in timp si spatiu (exemplu industria constructiilor navale, aerospatiale sau chiar activitatea multor firme constructoare de echipamente industriale).

Productia exercitiului este formata din:

- productia vanduta (cifra de afaceri exprimata in preturi de vanzare, exclusiv TVA);

- variatia productiei stocate (cresterea/descresterea productiei stocate, in care se includ stocurile de produse finite, semifabricate, productie neterminata etc.);

- productia imobilizata, respectiv costurile imobilizarilor corporale si necorporale realizate in regie proprie;

Formula corespunzatoare productiei exercitiului este:

unde:

- productia vanduta;

- variatia productiei stocate;

- productia imobilizata.

Orice schimbare a elementelor componente poate sa insemne nu numai o modificare structurala ci si o anume dinamica a ei. Deci cauzele modificarii productiei vandute, productiei stocate si a celei imobilizate sunt si cauze ale modificarii productiei globale.

Pe baza contului de profit si pierdere, productia globala poate fi reprezentata grafic astfel:

Fig.2.1

Structura productiei globale

Dupa cum se observa, un mare neajuns al indicatorului mentionat il reprezinta faptul ca in timp ce productia vanduta este exprimata in preturi de vanzare (exclusiv TVA), celelalte doua componente sunt evaluate in costuri de productie ceea ce afecteaza comparabilitatea. S-ar putea avea in vedere ca modalitate de inlaturare a inconvenientului amintit, folosirea costurilor (eventual standard sau prestabilite) pentru toate elementele.

Concluzionand, productia exercitiului serveste la :

determinarea capacitatilor de productie, a numarului de utilaje, a volumului resurselor de munca si a normelor de munca, a dimensiunii activelor circulante;

determinarea si analiza dinamicii volumului de activitate, precum si a mutatiilor structurale care au loc in activitatea de exploatare industriala a firmei;

evidentierea corelatiilor cu alti indicatori valorici ai activitatii de productie si comercializare a firmei;

calculul productivitatii muncii.

4. Valoarea adaugata (VA)

Este indicatorul valoric care exprima surplusul de venituri peste valoarea consumurilor provenind de la terti, respectiv bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice, umane si financiare ale firmei.

În analiza diagnostic, valoarea adaugata prezinta importanta, pe de-o parte, ca indicator de performanta economico-financiara a firmei, iar pe de alta parte, ca indicator in sistemul fiscalitatii.

În cazul firmelor cu activitate de productie, valoarea adaugata se determina prin deducerea din productia obtinuta (globala sau a exercitiului, exclusiv subventii de exploatare) a consumurilor intermediare (totalul consumurilor de bunuri si servicii furnizate de terti).

5. Valoarea adaugata neta (VAN)

Exprima valoarea nou-creata intr-o perioada de timp si se determina deducand din valoarea adaugata cheltuielile cu amortizarea.