ANALIZA I PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR - MONETARE LA NIVELUL UNEI ÎNTREPRINDERI

S.C. TRANSELECTRICA S.A.

Capitolul 1. Mediul desfa urarii activita ii unei intreprinderi

1.1. Cadrul general de organizare și desfașurare a activitații

Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice 'TRANSELECTRICA' S.A. (societate pe acțiuni aflata in proprietatea statului) a fost inființata prin Ordonanța Guvernului nr. 627 / 2000, in urma separarii structurii integrate vertical a fostei Companii Naționale de Electricitate in entitați cu personalitate juridica independenta: - SC TERMOELECTRICA SA pentru producerea de energie electrica și termica - SC HIDROELECTRICA SA pentru producerea de energie electrica - SC ELECTRICA SA pentru distribuția energiei electrice la consumatori - CN TRANSELECTRICA SA pentru transportul energiei electrice, operator de sistem si dispecer.

Transelectrica, infiintata ca persoana juridica romana prin HG nr. 627/13 iulie 2000 privind reorganizarea Companiei Nationale de Electricitate CONEL SA, are ca obiect principal de activitate transportul, dispecerizarea energiei electrice, organizarea si administrarea pietei de energie electrica, exploatarea interconexiunilor si tranzitul international al energiei electrice, exploatarea si dezvoltarea sistemului de transport, telecomunicatii si tehnologii informatice, in corelare cu sistemele de producere si distributie, rularea programelor specializate de calcul pentru determinarea parametrilor de functionare optima a Sistemului energetic national, formarea si perfectionarea personalului din sectorul energetic.

La momentul infiintarii, Compania avea un capital social de 4.959.822.000 mii lei vechi, varsat integral la data infiintarii si impartit in 49.598.220 actiuni nominative cu valoarea de 100.000 lei vechi. Transelectrica este si in prezent singura companie care indeplineste functia de operator de transport si sistem in Romania (OTS/TSO), asigurand serviciul de transport al energiei electrice, de conducere tehnica operationala a SEN si de administrare a pietei de energie electrice pe baza de licente acordate de ANRE, aceste domenii fiind monopol natural reglementat, recunoscute corespunzator in lege.

De asemenea, Transelectrica raspunde de functionarea Sistemului national de transport al energiei electrice in conditii de calitate, siguranta, eficienta economica si protectie a mediului inconjurator.

Date financiare despre firma:

Ø     Capital social: 733.031.420,00 RON

Ø     Numar total actiuni: 73.303.142

Ø     Valoare nominala: 10,0000 RON

Ø     Cifra de afaceri: 2.545.724.630,00 RON

Structura actionariatului companiei la data de 03.04.2012 este:

Sursa: https://www.transelectrica.ro/2Investitori/structaction.php

STRUCTURA ORGANIZATORICA TRANSELECTRICA SA

Misiunea Transelectrica este definita prin legislatia primara si secundara (Legea energiei electrice nr. 13/2007, Licenta ANRE, Legislatia UE - pachetul 3 legislativ) si este aceea de a opera sistemul national de trasport in conditii de siguranta si eficienta, asigurand adecvanta infrastructurii proprii si suportul necesar pietelor de electricitate din Romania si regionale.

Astfel, Transelectrica, ca unic si independent operator de transport si sistem (monopol natural reglementat si avand in concesiune reteaua de transport, proprietate publica a statului) are misiunea:

de a presta serviciul public de transport pentru toti utilizatorii retelelor electrice de transport, in conditii nediscriminatorii, asigurand accesul la acestea oricarui solicitant care indeplineste cerintele legii, cu respectarea normelor si performantelor prevazute in reglementarile tehnice in vigoare (accesul reglementat al tertilor la RET);

de a asigura dezvoltarea si modernizarea RET, inclusiv a extinderii acesteia pentru racordarea la retea de noi capacitati de productie; de a elabora, in conditiile legii, planul de perspectiva al RET;

de a presta serviciul de sistem in conditii nediscriminatorii pentru toti utilizatorii SEN, asigurand conducerea operativa, in scopul realizarii sigurantei functionarii, stabilitatii frecventei si tensiunii, continuitatii in alimentare a consumatorilor si coordonarii schimburilor de energie electrica cu alte sisteme electroenergetice.

Viziunea acestei firme este de a deveni autoritatea tehnica si operationala a SEN si operatorul cheie de transport al energiei electrice din regiunea sud-est europeana, functionind interconectat la ENTSO-E si asigurand tranzitul energiei electrice pe piata regionala.

Principalele activitați ale Transelectrica sunt:

Conducerea tehnica și operaționala a sistemului energetic pentru a asigura funcționarea sigura și stabila a acestuia;

Exploatarea, intreținerea si dezvoltarea activelor proprii;

Planificarea dezvoltarii SEN si a RET;

Administrarea pietei prin filiala sa cu independenta juridica OPCOM;

Managementul interconexiunilor si al tranzitelor de electricitate cu tarile invecinate;

Transelectrica nu tranzactioneaza electricitate, cumpara doar atit cit sa isi acopere propriile pierderi de transport.

Transelectrica este organizata in opt sucursale de transport teritoriale (Timisoara, Cluj, Sibiu, Bacau, Constanta, Bucuresti, Pitesti, Craiova). Obiectul de activitate al sucursalelor il reprezinta gestionarea retelei electrice de transport.

In ceea ce priveste filialele, acestea sunt in numar de 6 dupa cum urmeaza:

OPCOM

Societatea Comerciala "Operatorul Pietei de Energie Electrica' SA - OPCOM SA a fost infiintata in baza HG nr. 627/2000, ca filiala al carei actionar unic este Transelectrica SA. Misiunea societatii consta in asigurarea unui cadru organizat de desfasurare a tranzactiilor comerciale pentru energie electrica. Conform HG nr. 627/2000, Codului Comercial al Pietei Angro de Electricitate si Licentei de administrare a pietei angro de electricitate no. 407/2001 emise de ANRE, principalele activitati ale OPCOM SA sunt:

ü     administrarea pietei de energie electrica;

ü     echilibrarea continua a balantei cerere si oferta pentru satisfacerea consumului necesar, in vederea asigurarii functionarii continue a SEN;

ü     stabilirea ordinii de merit fara restrictii a producatorilor de energie electrica, prin ierarhizarea acestora pe niveluri de putere, in functie de pretul ofertat;

ü     stabilirea drepturilor si obligatiilor de plata pentru participantii la piata, in conformitate cu tranzactiile realizate.

SMART

Societatea Comerciala pentru Servicii de Mentenanta a RET, SMART SA, a fost infiintata prin reorganizarea Transelectrica SA, ca filiala detinuta integral de aceasta, conform HG nr. 710/2001. SMART SA are ca obiect de activitate efectuarea de revizii si reparatii la echipamentele primare si secundare din retelele electrice, inclusiv masuratori profilactice, remedierea incidentelor la instalatiile electrice, prestari de servicii in domeniul energetic, microproductie de echipamente electrice de plata pentru participantii la piata, in conformitate cu tranzactiile realizate.

FORMENERG

Filiala SC FORMENERG SA are ca obiect de activitate instruirea personalului din sectorul energetic. FORMENERG SA a fost infiintata la data de 1 aprilie 2002 ca filiala detinuta in proportie de 100% de Transelectrica SA. Principala sursa de venituri a FORMENERG SA este reprezentata de serviciile prestate catre Transelectrica SA.

TELETRANS

SC TELETRANS S.A.este o filiala care are ca principal obiect de activitate asigurarea de servicii de comunicatii si TI pentru administrarea retelelor electrice de transport.

Competentele TELETRANS sunt structurate pe urmatoarele directii principale :

ü     Servicii de telecomunicatii-in principal ca administrator al retelei magistrale de fibra optica a Companiei, retea cu o lungime de aproximativ 5000 km si care acopera intreg teritoriul Romaniei;

ü     Servicii de informatica de proces- in special pentru domeniul energetic;

ü     Servicii de informatica manageriala - gama completa, incluzand consultanta, proiectare, implementare, mentenanta, asistenta tehnica si training pentru sisteme complexe, aplicatii software, baze de date Oracle, echipamente de comunicatii, cablare structurata, Internet/Intranet.

ICEMENERG

În septembrie 2003, prin HG nr. 1065/2003 privind reorganizarea Companiei Nationale "Transelectrica' SA si a Societatii "ICEMENERG' SA pe calea fuziunii prin absorbtie s-a aprobat reorganizarea ICEMENERG SA, ca filiala a Transelectrica SA, detinuta integral de aceasta. SC ICEMENERG SA presteaza servicii in domeniul centralelor termoelectrice, statiilor si retelelor electrice si are ca obiect de activitate:

ü     cercetare stiintifica si inginerie tehnologica;

ü     asistenta tehnica si service in domeniile mentionate.

ICEMENERG SERVICE

ü     In anul 2004 prin Hotararea de Guvern privind reorganizarea Companiei nationale de Transport Transelectrica SA si a Societatii ICEMENERG SERVICE SA pe calea fuziunii prin absorbtie, s-a aprobat reorganizarea ICEMENERG SERVICE SA ca filiala a Transelectrica , detinuta integral de aceasta. ICEMENERG SERVICE SA presteaza servicii in domeniul producerii de aparate pentru distributia si comanda energiei electrice.

1.2. Piata si competitia

Orice discutie referitoare la piata de energie electrica trebuie sa se desfasoare in contextul cerintelor definitorii ale conceptului economic al acestuia si ale caracterului general si esential pe care il prezinta energia electrica.

Piata energiei electrice este un concept economic avand un continut complex si care exprima totalitatea tranzactiilor de vanzare - cumparare perfectate intr - un spatiu geografic determinat. Ea are ca functie principala corelarea, (prin intermediul cererii si al ofertei) cu concretizarea contractelor de vanzare - cumparare, a productiei cu consumul.

Romania si-a asumat decizia de a liberaliza piata energiei electrice, considerand ca siguranta in alimentarea consumatorilor si implicit a sistemului energetic va creste odata cu dezvoltarea unei piete de energie electrica coerenta, in care participantii sa poata beneficia de avantajele mediului concurential. In vederea aderarii la UE, sectorul energiei electrice din Romania trebuie nu doar sa se conformeze directivelor si rezolutiilor comunitare, dar trebuie si sa intreprinda actiuni, sa se organizeze, sa creeze si sa aplice proceduri si un cadru legislativ si de reglementare armonizate care sa conduca la rezultatele prevazute de aceste directive.

Avantajele mediului concurential au in vedere, in principal, competitia directa pentru castigarea, mentinerea si extinderea segmentului de piata, managementul efficient al costurilor, formarea libera a preturilor si nu in ultimul rand furnizarea de stimulente in vederea reducerii costurilor si a utilizarii eficiente a resurselor. Introducerea competitiei in activitatile care nu comporta specificul de monopol natural (producerea si furnizarea energiei electrice) este benefica, fiind necesar a se asigura reguli clare privind aranjamentele comerciale, drepturile si indatoririle competitorilor, mecanismele de tranzactionare si de stabilire a drepturilor de incasare si a obligatiilor de plata.

Pentru a face piata concurentiala functionala trebuie asigurate principiile, regulile, aranjamentele comerciale, mecanismele, metodologiile de tarifare, drepurile si responsabilitatiile pentru segmentele de monopol natural, astfel incat imposibilitatea exercitarii competitiei in anumite segmente ale pietei sa nu afecteze raporturile concurentiale ale celorlalte segmente.

Piata a intrat intr-o transformare profunda care continua si astazi, intregul process derulandu-se pe urmatoarele coordonate principale:

Crearea unei piete a energiei electrice bazata pe principiile transparentei, nediscriminarii si obiectivitatii;

Crearea si aducerea la functionare deplina a Autoritatii Nationale de Regelmentare in domeniul Energiei (ANRE);

Introducerea competitiei in producerea energiei elecrice si furnizarea energiei electrice;

Introducerea unui sistem de autorizare si licentiere na noilor participanti la piata de energie electrica;

Garantarea accesului liber, reglementat al tertilor la retelele electrice.

Integrarea Pietei de Energie Electrica din Romania in Piata Unica Europeana de Energie Electrica a determinat Reforma Pietei de Energie Electrica din Romania astfel: Piata Obligatorie a devenit Piata Voluntara; Piata cu o Zi Inainte in Piata pentru Ziua Urmatoare si Piata de Echilibrare in timp real; Servicii de Sistem reglementate s-au transformat in Procurarea Serviciilor de Sistem prin mecanisme de piata; Ofertarea Unilaterala in Ofertare Bilaterala; Programa centralizata in Autoprogramare; Dezechilibrul nu era penalizat acum este penalizat; Comunicarea cu ajutorul e-mail-ului a fost inlocuita cu Platforme de tranzactionare moderne, compatibile cu platformele burselor de energie din Europa.

Vechiul mecanism de tranzactionare

Avantaje

Mecanisme de ofertare simple;

Prognoza totala pentru intregul consum intern implica abateri mai mici fata de consumul real in raport cu cumul de prognoze.

Dificultai de operare

Probleme la stbilirea unui program fezabil de functionare a unitatilor dispecerizabile termoenergetice => se aplica un mecanism de evitare a pornirilor - opririlor de scurta durata;

Probleme la realizarea progrmului de functionare a unitatilor dispecerizabile in situatii hidrologice deosebite;

Probleme la asigurarea necesarului de servicii tehnologice de system;

Rezolvarea restrictiilor de retea necesita a doua rulare pentru stabilirea programului de functionare a unitatilor dispecerizabile.

Noul mecanism de tranzactionare

Avantaje

Flexibilitate crescuta a ofertelor (portofoliu);

Alocarea "pro rata" intre ofertele cu acelasi pret, la pretul de inchidere al pietei;

Autoprogramarea producatorilor;

Provocari in implementare

Mecanisme, terminologie si platforme noi => eforturi pentru instruire si implementare pentru participanti;

Doua piete cu mecanisme si platforme diferite PZU(voluntara) si PE(obligatorie) care presupun complexitate crescuta in procesul de ofertare, managementul si corelarea ofertelor, stabilirea unor fluxuri de informatii suplimentare , aplicarea unui sistem de penalitati in cadrul dezechilibrelor.

In Romania Piata de Energie Elecrica a fost deschisa gradual, incepand cu anul 2001. Incepand cu 1 ianuarie 2005 gradul de deschidere al Pietei de Energie Electrica este de 55% urmand ca in anul 2007 sa fie de 100%.

Lista producatorilor de energie electrica

Lista furnizorilor de energie electrica

Consumatori eligibili

Operatori de distributie

Sursa : https://www.transelectrica.ro/PDF/Piata/clienti.pdf

Capitolul 2. Analiza fluxurilor financiar monetare ale intreprinderii

2.1. Analiza fluxurilor financiar monetare ale intreprinderii pe baza bilantului si anexelor

Bilantul sintetizeaza starea patimoniala a intreprinderii la un moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza fluxurile economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire pe perioada considerata.

Analiza lichiditate-exigibilitate, numita in practica tarilor occidentale analiza patrimoniala, are meritul de a pune in evidenta riscul de insolvabilitate al intreprinderii. Aceasta consta in incapacitatea intreprinderii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti.

Datele necesare analizei financiare sunt preluate din bilantul financiar. Constructia bilantului financiar, pornind de la elementele continute in bilantul contabil, necesita o tratare prealabila a posturilor de activ si de pasiv dupa criteriile de lichiditate-exigibilitate.

Bilantul prescurtat

In ceea ce priveste acetivele imobilizate putem afirma ca valoarea imobilizarilor necorporale a crescut datorita, in principal, receptionarii imobilizarilor necorporale finalizate (Piata de energie electrica din Romania - Bursa comerciala de energie electrica - OPCOM) si achizitiilor de licente software noi. Imobilizarile corporale au inregistrat o crestere, determinata, in principal, de receptionarea lucrarilor de retehnologizare la statiile electrice, de intrarile de active din domeniului public al statului in domeniul privat al statului in vederea scoaterii din functiune si casarii, precum si de continuarea/demararea unor noi lucrari de investitii privind reabilitarea/modernizarea RET conform programelor de investitii aprobate.

Creantele au inregistrat o crestere valorica fata de 31.12.2009, determinata, in principal, de cresterea contravalorii facturilor emise de Companie ce urmeaza a fi incasate, in conditiile cresterii cantitatii de energie electrica pentru care se calculeaza venituri aferente serviciilor licentiate si prestate pe piata de energie electrica (serviciul de transport, serviciile de sistem, serviciul de administrare piata angro de energie electrica). La 31.12.2010, creantele comerciale au o pondere de 94 % in totalul creantelor si reprezinta facturi emise si neincasate din prestarea serviciilor pe piata de energie electrica.

In cazul clientilor rau platnici inregistrati pe piata de energie electrica, Compania a constituit ajustari pentru deprecierea creantelor, astfel: 100% pentru clientii aflati in faliment, 100% din creantele comerciale neincasate de mai mult de 365 de zile, 75% din creantele comerciale neincasate de mai mult de 270 de zile si mai putin de 360 de zile.

Astfel, la data de 31 decembrie 2010, Compania inregistreaza ajustari pentru deprecierea creantelor (clienti si debitori pentru penalitati) in suma de 57.566.516 lei.

Datoriile pe termen scurt si datoriile pe termen lung au inregistrat o crestere fata de 31.12.2009, determinata de cresterea cursului de schimb valutar aferenta portiunii pe termen scurt a creditelor pentru investitii, de contractarea unui imprumut de la Banca Europeana de Investitii (65 milioane ^, transa A = 32,5 mil ^ nesecurizata si transa B = 32,5 mil ^ securizata) pentru finatarea programului de investitii pe anul 2010, precum si de cresterea obligatiilor de plata ale Companiei catre participantii de pe piata de energie electrica datorita cresterii volumului de activitate.

Garantarea transei B a avut loc in ianuarie 2011, prin semnarea unui contract de facilitate de garantare cu CITIBANK Europe PLC. Dublin, sucursala Romania. Valoarea garantiei este de 37,375 mil ^, reprezentand 115% din suma principala, fara dobanzi, iar garantia s-a constituit sub forma de cesiune de creante.

2.2. Analiza fluxurilor financiar monetare pe baza de rate

A. INDICATORI DE GESTIUNE

Rotatia activului total = Cifra de afaceri/Active totale

(Viteza de rotatie in zile) = 360/Rotatia activelor totale

Rata de rotatie a activelor totale in perioada 2008-2010 exprimata ca numar de rotatii a inregistrat un trend descrescator, ceea ce reprezinta un semnal negativ ca reteaua de distributie a energiei electrice construita in anii anteriori genereaza mai putine vanzari.

Perioada de rotatie a activelor totale inregistrata de Transelectrica a crescut de la 537,31 zile in 2008 la 631,58 de zile in 2010, ducand la cresterea perioadei pentru care acesta are nevoie de resurse bancare pe termen scurt.

Rotatia activelor circulante = Cifra ce afaceri/Active circulante

(Viteza de rotatie in zile) = 360/Rotatia activelor circulante

Rata de rotatie a activelor circulante in perioada 2008-2010 exprimata ca numar de rotatii a inregistrat un trend crescator, avand 2,72 rotatii in 2008 ajungand in 2010 la 3 rotatii ceea ce reprezinta un semnal pozitiv ca reteaua de distributie construita in anii anteriori genereaza vanzari.

Perioada de rotatie a activelor circulante inregistrata de Transelectrica a scazut de la 132,35 zile in 2008 la 116,88 de zile in 2009 ducand la reducerea perioadei pentru care acesta are nevoie de resurse bancare pe termen scurt.

Durata medie de recuparare a creantelor = Cifra de afaceri/Media creantelor totale

= 360/Durata medie de recuperare a creantelor

Acest indicator indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti, debitori. Se observa o scadere a acestui indicator in anul 2009 fata de anul 2008 ceea ce semnifica faptul ca creantele se incaseaza mai rapid cu 3,23 zile, urmand apoi o crestere in anul 2010 cu 1,18 zile, marime care indica o scadere a duratei de reuperare a creantelor.

B. INDICATORII FONDULUI DE RULMENT

Fond de rulment total = Total active - active imobilizate

În cazul unei bune gestiuni financiare, activele imobilizate trebuie sa fie acoperite integral pe seama pasivelor pe termen lung si, prin urmare, fondul de rulment trebuie sa fie pozitiv.

Observam ca in perioada analizata fondul de rulment total este pozitiv, ceea ce inseamna echilibru financiar pe termen lung, insa in 2009 fata de anii precedenti se observa o reducere semnificativa a fondului de rulment total respectiv la 809.290.964 RON, rezultat in urma cresterii activelor imobilizate.

Fond de rulment propriu = Capital propriu total - total active imobilizate

Observam ca in perioada 2008-2010 a fost o slaba gestiune financiara intrucat activele imobilizate nu au fost acoperite in intregime pe seama capitalurilor proprii, si prin urmare fondul de rulment propriu este negativ.

Un astfel de fond de rulment propriu negativ nu trebuie interpretat ca fiind o situatie nefavorabila, cal putin pe termen scurt, ci doar un potential semnal de alarma pentru viitor.

Gradul de acoperire a activelor circulante cu capital propriu = Fond de rulment propriu/Fond de rulment total

Observam ca in perioada 2008-2010 activele circulante nu au fost acoperite in mare parte din capitaluri proprii, in special in 2010 cand in lipsa imprumuturilor s-a ajuns la un grad de acoperire a activelor circulante cu capital propriu de -1,11.

Gradul de acoperire al activelor circulante cu capital propriu are valori negative in perioada analizata, insa in 2010 se observa o crestere semnificativa in mare parte datorata cresterii fondului de rulment total fata de 2009.

Fond de rulment net global = Capital permanent - active imobilizate

Fondul de rulment net global este pozitiv ceea ce inseamna ca, capitalul permanent finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea in totalitate a activelor imobilizate; aceasta situatie evidentiaza fondul de rulment ca o expresie a realizarii echilibrului pe termen lung si ca participare la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt

Trezoreria neta = Fond de rulment global - necesar de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment se calculeaza ca diferenta intre activele circulante si datoriile curente

Asa cum se observa in tabelul de mai sus, necesarul de fond de rulment inregistreaza valori pozitive si descrescatoare, semnificand faptul ca activele circulante depasesc datoriile pe termen scurt; este considerata o situatie normala numai daca este rezultatul unei politici de investitii care sa conduca la cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare; in caz contrar va evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt (relaxarea incasarilor si urgentarea platilor). In cazul nostru se observa o fluctuatie deosebita in perioada analizata, de exemplu in 2008 necesarul de fond de rulment este in valoare de 225.350.617 RON ceea ce semnifica un echilibru de trezorerie suficient pentru buna functionare a firmei, in 2009 se observa o scadere de pana la 113.316.538 RON in mare parte datorata reducerii creantelor ca urmare a scaderii numarului de clienti si implicit a activitatii economice, iar in 2010 odata cu venirea crizei economice si activitatile economice s-au restans ceea ce a insemnat si reducerea necesarului de fond de rulment pana la valoarea de 44.004.674 RON, dar totusi o valoare suficienta pentru a asigura echilibrul pe termen scurt, adica pentru a face fata platilor curente fara a fi nevoie sa se indatoreze.

In anul 2008 respectiv anul 2009 s-a inregistrat o trezorerie neta pozitiva ceea ce certifica o stare de echilibru financiar la nivelul intregii intreprinderi, insa in 2010 aceasta inregistreaza o trezorerie neta negativa semnificand un deficit de trezorerie, o insuficienta a surselor permanente si a celor ciclice.

C. INDICATORI DE LICHIDITATE

Lichiditate generala = Active circulante/Datorii curente

Datorii curente = CBTS + Datorii din exploatare

Potrivit literaturii de specialitate, o intreprindere are o lichiditate buna daca valoarea acestui indicator este mai mare de 1. In 2008 rata lichiditatii de 1,27 semnifica faptul ca firma are la dispozitie lichiditatile necesare pentru a face fata platilor curente pe baza activelor pe termen scurt.

Lichiditate curenta = Active curente/Datorii curente

Activele curente includ si cheltuielile in avans

În literatura de specialitate se arata ca o rata cuprinsa intre 0,8 si 1 reprezinta un nivel optim al acestui indicator.

In perioada analizata firma inregistreaza un nivel supraunitar, ceea ce s-ar traduce prin faptul ca firma are la dispozitie resurse curente peste datorii curente, pe care le-ar putea valorifica altfel prin plasamente de exemplu.

Lichiditate imediata = (Active circulante - Stocuri - Creante)/Datorii curente

Acest indicator de apreciere a lichiditatii exprima capacitatea efectiva a intreprinderii de a face fata imediat achitarii unor obligatii. Acest indicator nu ia in considerare stocurile si nici creantele. Acest indicator este unul dintre indicatorii cei mai agreati de catre bancile creditoare pentru faptul ca ia in considerare elementele aflate in cea mai mare stare de lichiditate sau efectiv lichide, care pot fi utilizate imediat pentru onorarea obligatiilor de plata.

Solvabilitate generala = Active totale/Datorii curente

Solvabilitatea generala reflacta capacitatea intreprinderii de a face fata tuturor scadentelor sale, atat pe termen scurt cat si pe termen mediu si lung. Acest indicator reflecta gradul de acoperire a datoriilor pe seama activelor totale precum si posibilitatea intreprinderii de a transforma activele in lichiditati in vederea onorarii obligatiilor de plata.

D. INDICATORI DE RENTABILITATE

Rata rentabilitatii economice = Profit brut/Activ economic *100

Prin folosirea totalului activelor la numitor, aceasta rata arata eficienta utilizarii capitalului total disponibil, cu alte cuvinte fara a lua in considerare structura de finantare (ponderea intre sursele de natura proprie si cele imprumutate sau atrase). Prezinta importanta cu precadere pentru utilizatorii interni ai informatiei (managementul firmei) si mai putin pentru cei externi.

In perioada analizata se observa ca rata rentabilitatii economice este la nivelul cel mai ridicat in 2008 ceea ce insemna ca activele economice au fost utilizate eficient ceea ce a dus la obtinerea unui profit brut considerabil. In 2009 aceasta rata a scazut intrucat la mijlocul anului s-a declansat criza si totul s-a blocat din punct de vedere economic.

Rata rentabilitatii financiare = Profit net/Capital propriu

Rata rentabilitatii financiare inregistreaza valori in trend descendent, ceea ce inseamna ca investitiile facute nu mai dau acelasi randament, in sensul ca sumele investite de actionari nu mai aduc acelasi profit, ci este in scadere, in mare parte datorita crizei economice ceea ce a dus la incetinerea activitatilor economice, acest lucru fiind vizibil si daca analizam pretul actiunilor la bursa.

Rata rentabilitatii financiare este influentata, in mod esential, de existenta a doi factori, si anume:

folosirea in cadrul structurii de capital a intreprinderii a capitalului imprumutat;

deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile, prin posibilitatea introducerii acestora pe cheltuielile intreprinderii (drept cheltuieli financiare) si existenta efectului de "scut de impozit".

În plus, este necesar ca rata rentabilitatii economice sa fie superioara costului capitalului imprumutat, in caz contrar folosirea capitalurilor imprumutate devenind ineficienta.

Rata rentabilitatii resurselor consumate = Profit net/Cheltuieli totale

Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rc) se exprima ca raport intre un anumit rezultat economic si cheltuielile efectuate pentru obtinerea acestuia. Prezinta interes pentru managerii intreprinderii, care trebuie sa asigure o utilizare eficienta a resurselor disponibile.

Asupra acestei rate de rentabilitate, costurile exercita o dubla actiune, influentand diferit marimea numaratorului si numitorului. În cazul depasirii costurilor unitare numaratorul (reprezentand profitul) se reduce, iar numitorul (reprezentand cheltuielile totale) creste, ceea ce face ca influenta negativa a acestui factor asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate sa fie mult mai puternica decat in cazul altor rate.

Marja bruta din vanzari = Profit brut din vanzari/Cifra de afaceri

Se observa o scadere a procentului ccea ce semnifica faptul ca intreprinderea Transelectrica nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.

E. INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR

Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent

Nivelul sau cifric se doreste a fi cat mai mare posibil, dar justificat economic, intrucat el pune in evidenta tocmai dependenta intreprinderii fata de creditorii sai. Daca este un nivel scazut, acesta exprima de fapt o subcapitalizare si, in consecinta, va constitui o limita in privinta alegerii si apoi a finantari unei noi strategii.

In cazul firmei Transelectrica SA nivelul indicatorului gradul de autonomie financiara este de 71,39% in 2008, in 2008 este de 73,13% si un nivel bun in 2010 de 73,05% de unde rezulta o dependenta satisfacatoare fata de creditorii sai, se observa ca in ultimul an analizat respectiv 2010 se inregistreaza un nivel al gradului de autonomie financiara destul de ridicat.

Rata de finantare a stocurilor = Fond de rulment/Stocuri

Rata de finantare a stocurilor a scazut in 2009 pana la 3,34 comparativ cu 2008 cand era 6,61 iar in 2010 rata de finantare a stocurilor a scazut pana la 0,96 deoarece firma nu a mai avut nevoie de imprumuturi pe termen scurt pentru a finanta stocurilor.

Rata datoriilor = Datorii totale/Active totale

Rata datoriilor firmei Transelectrica a scazut de la 42% in 2008 pana la 39% in 2009, in principal din cauza scaderii imprumuturilor pe termen scurt contractate de firma. Totusi, scaderea ratei datoriilor nu a afectat capacitatea firmei de a-si acoperi cheltuiala cu dobanda. De altfel observam ca rata datoriiilor a a crescut in 2010 la 40%, deoarece firma a mai contractat mici imprumuturi in acest an.

Rata capitalului propriu fata de activele imobilizate = Capital propriu/Active imobilizate

Rata capitalului propriu fata de activele imobilizate a scazut pana la 75,65% in 2009 fata de 76,29% in 2008 iar in 2010 situatia este asemanatoare, rata capitalului propriu fata de activele imobilizate a scazut pana la nivelul de 73,80%, in parte datorita cresterii semnificative a activelor imobilizate in 2010.

Rata de rotatie a obligatiilor = Cifra de afaceri/Media datoriilor totale

Viteza de rotatie a obligatiilor in zile = 360/Rata de rotatie a obligatiilor

Rata de rotație a obligațiilor arata influența datoriilor existente asupra mișcarii bilanțiere. O valoare ridicata a acestuia reprezinta o situație nefavorabila pentru intreprindere. În cazul nostru, valoarea acestui indicator este 3,16 (2008) respectiv 2,86 (2010).

Capitolul 3. Diagnosticul financiar

In ultimii ani, Romania a inregistrat schimbari politice si economice substantiale. Romania este o piata in dezvoltare si nu poseda o infrastructura de afaceri bine dezvoltata, care exista in general in economiile de piata mature. Drept urmare, operatiunile desfasurate in Romania implica riscuri semnificative, care nu exista de obicei in cadrul economiilor dezvoltate. Instabilitatea reformelor de piata poate cauza schimbari impredictibile in infrastructura de afaceri de baza in care firma isi desfasoara in mod curent activitatea. Incertitudinile privind mediul politic, legislativ si fiscal, inclusiv potentiale schimbari adverse ale oricaruia din acesti factori pot afecta semnificativ abilitatea firmei de a-si desfasura activitatea comerciala. Nu este posibila estimarea modificarilor ce pot apare sau efectul acestora asupra conditiilor financiare sau a rezultatelor operationale viitoare ale firmei.

Transelectrica SA presteaza serviciul public de transport pentru toti utilizatorii retelelor electrice de transport, in conditii nediscriminatorii, asigurand accesul la acestea oricarui solicitant care indeplineste cerintele legii, cu respectarea normelor si performantelor prevazute in reglementarile tehnice in vigoare

Indicatorii de lichiditate arata o acoperire excedentara a datoriilor pe termen scurt de catre activele curente in perioada analizata cu mentiunea ca in anul 2007 indicatorii de lichiditate au atins valoarea maxima a perioadei analizate ca urmare a cresterii lichiditatilor obtinute in urma derularii ofertei publice.

O mare parte din vanzarile companiei presupun incasari in numerar sau creditarea clientilor pe o perioada de la cateva zile la cateva saptamani. Acestea, impreuna cu creditele pentru capital circulant asigura nevoile curente de lichiditati ale societatii. In cursul anului 2010 creditele pentru capital circulant au fost foarte putin utilizate, societatea fiind in postura de a-si finanta activitatile prin fonduri proprii. Necesarul de fonduri pentru investitii va fi asigurat in urmatorii doi ani de fonduri proprii precum si din sumele ramase nerepartizate din profitul anilor 2008 si 2009. In aceste conditii societatea se confrunta cu un risc de lichiditate redus.

Gradul de indatorare al societatii, exprimat prin raportul total datorii/total activ a inregistrat cresteri si descresteri de la o perioada la alta ca urmare a rambursarii creditelor bancare pe termen lung, astfel ca la sfarsitul anului 2010 se situeaza la nivelul de 40%

Indicatorii de productie, respectiv viteza de rotatie a activelor circulante a crescut in perioada analizata ca urmare a cresterii cifrei de afaceri intr-un ritm superior cresterii activelor circulante. In acelasi timp, viteza de rotatie a activului total a crescut ca urmare a oscilarii cifrei de afaceri.

La capitolul profitabilitate se observa o inscriere pe un trend descendent al acestor marje incepand cu anul 2009, scaderea de la nivelul rentabilitatii financiare fiind determinata de cresterea capitalurilor proprii.

Expunerea societatii Transelectrica SA la riscul modificarilor ratei dobanzii se refera in principal la imprumuturile purtatoare de dobanda variabila pe care societatea le are contractate. Politica societatii este de a administra costul dobanzii printr-un mix de imprumuturi cu dobanda fixa si dobanda variabila. In 2009 creditele pe termen scurt contractate de companie s-au redus semnificativ, spre finalul anului tinzand catre 1,28, riscul de credit diminuindu-se corespunzator.

Analistii recomanda ca valoarea indicatorului sa nu scada sub 2 deoarece firma are o marja mica de siguranta in acoperirea cheltuielilor cu dobanzile; orice nou imprumut contractat poate crea dificultati firmei in viitor si de aceea nu mai trebuie sa se recurga la finantarea activitatii prin credite.

In urma analizei, am identificat punctele forte, punctele slabe, oportunitati, respectiv amenintari ale firmei Transelectrica SA.

Puncte forte

-In urma diagnosticului financiar se observa ca in perioada analizata fondul de rulment total este pozitiv, ceea ce inseamna o stare de echilibru financiar pe termen lung, de unde rezulta o buna gestiune financiara a firmei.

- Asa cum se observa din indicatorii analizati in capitolul precedent, fondul de rulment inregistreaza in perioada analizata valori pozitive si crescatoare, lucru care semnifica existenta unui echilibru financiar pe termen lung ca si existenta posibilitatii de realizare a echilibrului curent si de trezorerie, cu conditia insa, a realizarii unui raport avantajos intre necesarul de finantare a stocurilor si creantelor pe de o parte, si datoriile amanate la plata catre terte persoane, pe de alta parte.

- Necesarul de fond de rulment inregistreaza valori pozitive si descrescatoare, semnificand faptul ca activele circulante depasesc datoriile pe termen scurt, ceea ce este considerata o situatie normala avand in vedere ca este rezultatul unei politici de investitii care conduce la cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare

- Trezoreria neta este pozitiva (Fond de rulment > Necesar de fond de rulment), ceea ce inseamna ca intreprinde­rea dispune de lichiditati care ii permit rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt si efectuarea de plasamente pe piata financiara. În aceasta situatie, se poate aprecia ca intreprinderea dispune de o autonomie financiara pe termen scurt, iar firma isi poate rambursa datoriile curente fara probleme.

- In 2008, rata lichiditatii este de 1,27 ceea ce semnifica faptul ca firma are la dispozitie lichiditatile necesare pentru a face fata platilor curente.

- In perioada analizata firma inregistreaza un nivel supraunitar cu privire la rata curenta, ceea ce s-ar traduce prin faptul ca firma are la dispozitie resurse curente peste datorii curente, pe care le-ar putea valorifica altfel prin plasamente de exemplu.

- In 2009, solvabilitatea este la un nivel de 6,09 ceea ce ii permite firmei sa nu mai recurga la capital imprumut pentru a face fata obligatiilor totale.

- In cazul firmei Transelectrica SA nivelul indicatorului gradul de autonomie financiara este de 71,39% in 2008, in 2008 este de 73,13% si un nivel bun in 2010 de 73,05% de unde rezulta o dependenta satisfacatoare fata de creditorii sai, se observa ca in ultimul an analizat respectiv 2010 se inregistreaza un nivel al gradului de autonomie financiara destul de ridicat.

- Pozitia de monopol pe piata transportului de energie electrica

- Nivel ridicat al investitiilor planificat pentru perioada anilor 2012-2014, care ar trebui sa contribuie la cresterea bazei de active reglementate. Tinand cont de metodologia de stabilire a tarifelor reglementate, influentele ar trebuie sa fie pozitive asupra profitabilitatii companiei

- Politica stabila de dividend, care poate aduce actionarilor castiguri semnificative

- Consumul de energie este corelat cu evolutia climatului macroeconomic, astfel, o evolutie pozitiva a economiei ar determina o crestere a consumului de energie si, respectiv, a cantitatii de energie transportate.

Puncte slabe

-Gradul de acoperire al activelor circulante cu capital propriu are valori negative in perioada analizata, ceea ce inseamna ca firma nu a dispus de resurse proprii pentru a finanta activele circulante.

- In 2010 firma inregistreaza o trezorerie neta negativa semnificand un deficit de trezorerie, o insuficienta a surselor permanente si a celor ciclice.

- In 2009, rata rentabilitatii economice a scazut intrucat la mijlocul anului s-a declansat criza si totul s-a blocat din punct de vedere economic, in 2010 se observa o tendinta de revenire a activitatii financiara si iarasi se obtine profit din valorificarea activelor, insa nu la un nivel satisfacator.

- Rata rentabilitatii financiare inregistreaza valori in trend descendent, ceea ce inseamna ca investitiile facute nu mai dau acelasi randament, in sensul ca sumele investite de actionari nu mai aduc acelasi profit, ci este in scadere, in mare parte datorita crizei economice ceea ce a dus la incetinerea activitatilor economice, acest lucru fiind vizibil si daca analizam pretul actiunilor la bursa.

- Observam ca capacitatea potentiala de rambursare a cheltuielilor financiare este scazuta, lucru nefavorabil deoarece perioada de timp in care vor fi rambursate cheltuielile financiare este foarte mare, cauze fiind capacitatea de autofinantare prea mica.

- Rata capitalului propriu fata de activele imobilizate a scazut pana la 75,65% in 2009 fata de 76,29% in 2008 iar in 2010 situatia este asemanatoare, rata capitalului propriu fata de activele imobilizate a scazut pana la nivelul de 73,80%, in parte datorita cresterii semnificative a activelor imobilizate in 2010.

- Reevaluarea datoriilor in valuta contribuie semnificativ la variatia rezultatelor financiare ale companiei, si chiar daca nu afecteaza pozitia de numerar, influenteaza profitul net si dividendele ditribuite

- Schimbari frecvente in managementul companiei, de multe ori pe criterii politice

- Lipsa de transparenta privind tarifele si pretul platit pentru consumul tehnologic

- Limitarea companiei privind contractarea de noi credite de la banci, datorita angajarii practic integrale a capacitatii de garantare prin cesiune de creante in cazul creditelor comerciale de la banci

- Ritm redus de modernizare a infrastructurii in sistemul energetic national

Oportunitati

- Cresterea capacitatilor de interconexiune cu tarile invecinate, combinate cu o crestere a capacitatilor de productie interne

- Necesarul investitional ridicat in Reteaua Electrica de Transport (RET)

Amenintari

- Mentinerea de catre Guvern pe termen lung a unui grad crescut de distribuire a profitului sub forma de dividende, impreuna cu un nivel ridicat de indatorare a companiei, ar putea sa influenteze negativ unele proiecte investitionale ale companiei, din cauza lipsei de finantare, si sa amane unele lucrari de mentenanta si modernizare ale sistemului energetic national

- Risc de reglementare

- Risc politic

Analizand punctele tari ale Transelectrica, printre care statutul de monopol pe piata transportului de energie, calitatea de actionar majoritar al Statului Roman in companie si politica stabila de dividende, oferta de actiuni derulata de catre stat ar trebui sa fie una atractiva pentru investitori. Insa, compania are mai multe puncte slabe, care pot afecta decizia investitorilor de a subscrie in cazul ofertei, precum reevaluarea frecventa a datoriilor in valuta, cu efecte negative asupra rezultatelor financiare ale companiei si asupra profitului net si a dividendelor. Alte puncte slabe sunt schimbarile frecvente in managementul companiei, de multe ori pe criterii politice, lipsa transparentei privind tarifele si pretul platit pentru consumul tehnologic si un grad de indatorare destul de ridicat.

Comparand punctele tari cu cele slabe ale companiei, investitorii ar putea sa subscrie in cadrul ofertei, daca vor gasi pretul din oferta destul de atractiv. Cum pretul mediu de tranzactionare din ultimul an este mai mare decat pretul actual din piata, iar conditiile macroeconomice, desi s-au imbunatatit, prezinta riscuri pe termen mediu, un pret din oferta peste nivelul din piata va fi destul de greu acceptat de investitori. Astfel, existenta unui discount fata de pretul din piata ar trebui sa influenteze semnificativ succesul ofertei de vanzare de actiuni de la Transelectrica.

Pentru a evita aparitia unor probleme negative in viitor cu privire la rata curenta, se impune o analiza amanuntinta a factorilor care au determinat scaderea lichiditatii si luarea unor masuri din timp, cum sunt:

Ø                                                                   Cresterea si diversificarea portofoliului cu impact asupra cresterii vanzarilor

Ø                                                                   Scaderea datoriilor fata de furnizori

Ø                                                                   Plata la timp a datoriilor cartre stat

Ø                                                                   Reducerea imprunuturilor bancare

Ø                                                                   Recuperarea datoriilor de la debitori

In urma analizei efectuate in cadrul firmei Transelectrica bazata pe analiza fluxurilor financiar-monetare ale intreprinderii am diagnosticat firma ca fiind rentabila, lichida, solvabila si in-afara oricarui risc.

In concluzie, suntem increzatori in produsele si in strategia firmei si sunt convinsa ca Transelectrica va iesi mai intarita dupa incheierea aceste perioade de criza, avand posibilitati reale de crestere a cotei de piata.

Capitolul 4. Proiectarea fluxurilor de incasari

Pentru atingerea obiectivelor in urmatorii ani, Transelectrica SA se va concentra pe cresterea calitatii serviciilor oferite clientilor, o promptitudine sporita in onorarea comenzilor si diminuarea timpilor de livrare. Aceste elemente strategice au constituit o prioritate inca din ultimii doi ani, urmand ca prin imbunatatirea proceselor existente in anii urmatori sa obtinem noi rezultate in aceste directii.

Evolutia consumului si productiei de energie electrica (medii orare) in cursul anului 2010 este prezentata in graficele urmatoare:

In valori medii anuale, productia de energie electrica a crescut cu 5,31% fata de anul 2009, in timp ce consumul brut intern a avut un avans de 4,82% fata de anul anterior. Pe ansamblu, in anul 2010 Romania a fost exportator de energie electrica, media anuala fiind mai mare cu 16,17% decat soldul mediu al anului anterior.

Rata profitului brut si rata rentabilitatii capitalului au inregistrat o crestere in anul 2010 fata de anul 2009 determinata de cresterea profitului.

Indicatorii de lichiditate inregistreaza valori optime supraunitare, exprimand masura in care Compania si-a asigurat disponibilitatile necesare achitarii la termen a obligatiilor curente, in contextul in care stocurile au valori foarte mici si nu au impact semnificativ asupra analizei lichiditatii imediate. Indicatorii de lichiditate au inregistrat o diminuare fata de valorile inregistrate in anul 2009, dar valorile supraunitare ale acestora (1,06 respectiv 1,01) exprima o situatie pozitiva a Companiei, ceea ce creeaza premizele desfasurarii activitatii in conditii normale. Diminuarea valorii acestor indicatori a fost determinata, in principal, de cresterea nivelului datoriilor pe termen scurt prin reclasificarea portiunii curente a imprumuturilor pe termen lung.

Activitatea companiei poate fi influentata de catre o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt cei legati de productia si consumul de energie electrica si de tarifele reglementate de catre ANRE, aceste componente avand o influenta directa asupra rezultatelor financiare ale companiei. De asemenea, modificarile facute in plan legislativ sunt de natura sa influenteze semnificativ activitatea Emitentului.

O previziune a activitatii companiei presupune o previziune a evolutiei pietei de energie electrica, compania realizand sau actualizand inclusiv in acest scop, la fiecare 2 ani, Planul de Perspectiva si Orientativ (cel mai recent astfel de raport, la momentul elaborarii prezentului Prospect, fiind "Planul de Perspectiva al RET, Perioada 2010-2014 si orientativ 2019". In cadrul acestui raport este luat in calcul un numar de ipoteze si scenarii care pot influenta semnificativ activitatea Emitentului, inclusiv previziuni privind viitoare disponibilitati de noi capacitati productie, retrageri ale capacitatilor de productie, previziuni privind consumul, exporturile ori privind stabilitatea si siguranta functionarii Sistemului Electroenergetic National.

In vederea realizarii planului de perspectiva 2010-2014 si orientativ 2019, la solicitarea Transelectrica, producatorii au comunicat, fara a declara un angajament ferm, intentiile de retehnologizare sau casare a unitatilor existente si de instalare de grupuri noi.

Pentru perioada 2010 - 2019 s-a luat in considerare un program de retrageri definitive din exploatare ale unor grupuri termoelectrice la atingerea duratei de viata, sau datorita eficientei scazute si neincadrarii in cerintele Uniunii Europene privind poluarea. In unele cazuri, casarea grupurilor este asociata cu intentia de inlocuire a acestora cu grupuri noi, mai performante. In aceeasi perioada, s-a considerat ca vor intra in retehnologizare grupuri termoelectrice pe lignit si huila, urmarindu-se prelungirea duratei de viata, incadrarea in cerintele Uniunii Europene de protectie a mediului si cresterea puterii disponibile a acestora. La acestea se adauga repunerea in functiune a unor grupuri intrate anterior in reabilitare.

Programele mentionate sunt o consecinta a faptului ca 80% din grupurile termoenergetice au durata de viata normata depasita. Pana in prezent, s-au realizat retehnologizari si/sau modernizari pentru grupuri termoelectrice totalizand o putere instalata de circa 1.800 MW, insa foarte putine grupuri sunt echipate cu instalatii pentru reducerea emisiilor care sa le permita incadrarea in normele impuse de Uniunea Europeana (UE).

In ceea ce priveste intentiile de instalare de grupuri noi, conform informatiilor transmise de producatorii existenti, acestea insumeaza o putere neta disponibila estimata la circa 3.900 MW.

In urma diagnosticului financiar, se contureaza, cateva directii principale pentru a elimina dereglarile in derularea fluxurilor financiar-monetare, pentru a contracara influentele unor factori perturbatori si care vor conduce la imbunatatirea situatiei economico-financiara a firmei:

Ø                                                                     cresterea vitezei de rotatie a activului economic pe calea sporirii rotatiei tuturor elementelor patrimoniale ca si prin majorarea ponderii activelor circulante, care se pot reconstitui mai rapid prin intermediul cifrei de afaceri;

Ø                                                                     sporirea volumului activitatii economice care sa conduca la cresterea cifrei de afaceri si obtinerea unei rentabilitati comerciale superioare;

Ø                                                                     cresterea gradului de valorificare a productiei prin promovarea unei politici active de marketing pentru obtinerea unei mai bune pozitionari pe piata;

Ø                                                                     stabilirea unei structuri financiare adecvate in care cresterea gradului de indatorare sa genereze in timp, un nivel superior si in crestere al rentabilitatii economice;

Ø                                                                     urmarirea continua a nivelului performantei economice, care in dinamica, ar trebui sa se distanteze tot mai mult de costul capitalului imprumutat pentru a micsora posibilitatea aparitiei si manifestarii riscului financiar

Pentru perioada crizei, propun firmei reducerea costurilor prin identificarea si limitarea drastica a cheltuielilor, precum si concentrarea firmei pe activitatea principala, care sa-i garanteze peste 60% din venituri.

De asemenea, este utila identificarea unor activitati complementare care sa aduca venituri suplimentare, precum si o diversificare a surselor de finantare, respectiv renegocierea contractelor de aprovizionare.

Pentru imbunatatirea indicatorilor financiari, respective rata rentabilitatii economice si rata rentabilitatii financiare, propun apelul la imprumuturi avand in vedere ca in 2009 nu s-a recurs deloc la capital imprumutat si automat s-a redus activitatea economica.

Avand in vedere pozitia pe care Transelectrica o are pe piata de energie electrica din Romania, precum si avantajele competitive pe care le are fata de companii din acelasi sector de activitate, actiunile companiei pot fi considerate o oportunitate de investitie.

BIBLIOGRAFIE

Berea, A., Managementul financiar al firmei, Editura Bren, Bucuresti, 2005;

Berk, J, Corporate Finance, Pearson Addison Wesley, 2007;

Bistriceanu, Gheorghe, Finantele agentilor economici, Editura Economica, Bucuresti, 2001;

Bucataru, Dumitru, Finantele intreprinderii, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2009;

Bucataru, Dumitru, Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Junimea, Iasi, 2006;

Cristea, Horia, Finantele intreprinderii, Editura CECCAR, Bucuresti, 2003;

Cristea, Horia, Gestiunea financiara a societatilor comerciale, Editura Mirton, Timisoara, 2001;

Gheorghe M. Voinea, Relatii valutar-financiare internationale, Editura Universitǎtii "Al.I.Cuza" Iasi, 2007;

Onofrei, Mihaela, Management financiar, Editura C.H. BECK, Bucuresti, 2009;

Stancu, Ion, Gestiunea financiara a agentilor economici, Ed. Economica, Bucuresti, 1995;

Vintila G., Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000.