Consideratii generale privind IMM-urile

Consideratii generale privind IMM-urile

Din punct de vedere economic, intreprinderile mici si mijlocii au fost considerate o lunga perioada de timp mai putin competitive si eficiente decat intreprinderile mari, desi au existat in permanenta in orice economie. In timp ce teoriile clasice sustineau ca micile afaceri vor ingreuna cresterea economica, noile teorii ale evolutiei industriale (Jovanovic, 1982; Ericson si Pakes, 1995; Audretsch, 1995; Hopenhayn, 1992; Lambson,1991 si Klepper,1996) sustineau exact contrariul si anume ca IMM-urile vor stimula si vor genera cresterea economica[1]. Aceasta teza a fost sustinuta ulterior de insasi realitatea economica din aproape toate statele lumii, intreprinderile mici si mijlocii devenind motorul economiei mondiale, datorita capacitatii lor de a reprezenta o solutie viabila atat pentru sfarsitul cat si pentru inceputul de mileniu.

In prezent, statisticile din aproape toate tarile Uniunii Europene si nu numai, releva ca IMM-urile predomina absolut in economie, reprezentand peste 99% din totalul firmelor si avand ponderi substantiale in obtinerea PIB-ului si furnizarea de locuri de munca. In aceste conditii devine iminenta intrebarea: rolul deosebit de important al IMM-urilor in economie este dat tocmai de aceasta dominare numerica sau, din contra, procentul foarte ridicat este un rezultat al multiplelor functii economice si sociale pe care IMM-urile le detin? Raspunsul se regaseste in eforturile sustinute in prezent (la nivel national sau european) pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, in politicile adoptate pentru sprijinirea acestui sector. In prezent, intreprinderile mici si mijlocii contribuie in mod esential la dezvoltare, argumentele acestei afirmatii fiind redate sintetic in cele ce urmeaza:

intreprinderile mici si mijlocii ofera locuri de munca pentru majoritatea populatiei ocupate si, in cazul forte multor state, sunt singurele care in ultimii ani au generat noi locuri de munca

genereaza cea mai mare parte din PIB - in Europa cotributia IMM-urilor atingand un nivel situat intre 55% si 95%

dovedesc flexibilitate si adaptabilitate ridicate la cerintele si schimbarile pietei, favorizate fiind de talia redusa si de rapiditatea procesului decizional

reprezinta una dintre principalele surse de venituri la bugetul statului (prin intermediul impozitelor si taxelor platite)

valorifica eficient nisele de piata neprofitabile pentru intreprinderile mari

sunt puternic ancorate in economiile locale prin valorificarea resurselor locale

sunt "labor-intensive" - utilizeaza intr-o proportie mai mare mana de lucru ca factor de productie comparativ cu intreprinderile mari. Volumul si intensitatea muncii sunt superioare in conditiile permanentei prezente a intreprinzatorului in firma si a unei motivari mai intense a personalului

conduc la o mai buna distribuire a puterii economice, ceea ce are de cele mai multe ori un impact pozitiv in planul stabilitatii politice si sociale pe termen lung

reprezinta germenii viitoarelor firme mari, in special in domeniile noi ale economiei, in ramurile sale de varf bazate pe tehnica sau tehnologie performante

incurajeaza o serie de investitii ce au ca sursa economiile populatiei (familie, rude, prieteni) sau alte fonduri care altfel ar ramane neproductive

ofera posibilitatea implinirii profesionale si sociale a unei parti apreciabile a populatiei, in unele cazuri stimuland si dezvoltarea capacitatii antreprenoriale

Nu trebuie insa neglijat faptul ca in cazul unora dintre aceste "puncte forte" ale intreprinderilor de talie mica se poate vorbi si despre reversul medaliei. Astfel, unele studii empirice au aratat ca IMM-urile distrug aproape tot atat de multe locuri de munca pe cat creeaza, in principal datorita ratei ridicate de esec in afaceri. De asemenea, de cele mai multe ori, intreprinderile de talie mica au acaparat forta de munca disponibilizata in urma restructurarii marilor firme, asadar crearea neta de noi locuri de munca nu atinge cote foarte ridicate. Un alt dezavantaj major al IMM-urilor consta in faptul ca productivitatea acestora este inferioara celei inregistrate in firmele mari (in special din cauza rezervelor reduse de care dispun) - dezavantaj compensat insa de obtinerea unei rate a profitului sensibil egala si care urmeaza un trend ascendent. Un alt punct slab al IMM-urilor se refera la gradul ridicat de dependenta a firmei de o singura persoana - intreprinzatorul. In mod frecvent, intreprinderile de talie mica inregistreaza un nivel de tehnicizare / automatizare / informatizare mai redus decat firmele mari. De asemenea, IMM-urile trebuie sa incerce intotdeauna sa se adapteze la schimbarile mediului, ele neavand puterea necesara pentru a influenta mediul in care activeaza, astfel incat acesta sa fie favorabil pentru atingerea obiectivelor (intereselor) lor. De multe ori, rata mortalitatii IMM-urilor atinge un nivel destul de ridicat (comparativ cu rata natalitatii) ceea ce se traduce printr-o instabilitate foarte ridicata a acestui sector si implicit, prin ineficienta investitiilor pe termen lung intr-o intreprindere de talie mica.

Abordarea problematicii specifice IMM nu poate fi completa daca nu se are in vedere intregul sistem economic national, in care sunt integrate cu puternice influente intreprinderile mari. Necesitatea existentei intreprinderilor mari este evidenta in unele domenii de activitate (industria petroliera sau cea constructoare de masini, spre exemplu) in care sunt necesare retehnologizari de anvergura destul de costisitoare, studii de piata, productii de masa. Tot intreprinderile mari sunt cele care contribuie in mod decisiv la echilibrarea balantei comerciale si a balantei de plati externe. Ele furnizeaza IMM-urilor forta de munca, tehnologie de varf, know-how, sunt clienti importanti pentru produsele si serviciile IMM-urilor si de multe ori creeaza o conjunctura favorabila pentru dezvoltarea acestora.

Intreprinderile mici si mijlocii sunt esentiale pentru intreprinderile mari din mai multe motive: reprezinta o categorie de clienti si de furnizori foarte numeroasa si importanta (prin valoarea ridicata a comenzilor / livrarilor cumulate); furnizeaza intreprinderilor mari resurse umane bine pregatite si absorb majoritatea somerilor rezultati din restructurarea acestora. Pentru a intelege rolul deosebit pe care IMM-urile il joaca in economie si implicit necesitatea dezvoltarii acestui sector, este suficient un simplu exercitiu de imaginatie in care firmele mari ar fi unicii jucatori existenti pe piata. Cu siguranta, o asemenea economie nu ar fi una viabila, dezvoltata armonios, argumentele in acest sens fiind multiple: produsele ar fi unele de masa, cu caracteristici standard, ceea ce ar duce implicit la disparitia produselor unicat, asadar si la aparitia unui segment de clientela nesatisfacut (care desi are dimensiuni reduse, este un segment destul de important); valorificarea ideilor inovatoare (in special ale celor care intra in contact direct cu procesul de productie) ar fi una mai redusa; ritmul de crestere al preturilor ar fi unul foarte accelerat datorita convergentei mai multor factori (cum ar fi pozitiile de oligopol ocupate, cresterea costurilor de productie datorita inexistentei unor furnizori distribuiti uniform din punct de vedere geografic). De asemenea, aglomerarea unor zone, concomitent cu aparitia unor zone de saracie ar fi una iminenta; un segment foarte redus din populatie ar ocupa functii de conducere - ceea ce ar conduce la neindeplinirea aspiratiilor profesionale, la scaderea motivatiei si, implicit, a productivitatii.

Se poate concluziona ca activitatea intreprinderilor mici si mijlocii este complementara activitatii firmelor mari, functionalitatea si performantele oricarei economii de piata fiind conditionate de existenta firmelor de toate dimensiunile si de conlucrarea lor permanenta, intensa si pe multiple planuri.