Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
FORMAREA SI PREGATIREA PROFESIONALA
1. FORMAREA PROFESIONALA
Conceptul de formare profesionala care urmeaza orientarea si selectia, imbraca doua aspecte:
a) pregatire pentru profesiune
b) perfectionare in profesiune
a)Pregatire pentru profesiune
pregatirea pentru profesiune reprezinta un ansamblu coerent si sitematic de cunostinte stiintifice, generale de specialitate si teoretice si practice care asigura dezvoltarea in largime si profunzime a capacitatii intelectuale a omului; se refera la cunostinte teoretice care trebuie insisite si la deprinderi practice care trebuie dobandite.
Pregatirea profesionala se realizeaza, in principal, prin sitemul de invatamant sau prin cursuri de calificare si recalificare.
Principalul furnizor de resurse umane pregatite, il constituie sistemul nationala de invatamant, conform Legii invatamantului nr. 84/1995:
invatamant prescolar (durata 3-7 ani);
invatamant primar: clasele I-IV;
invatamant secundar care cuprinde;
-invatamant gimnazial:clasele V-VIII;
-invatamant professional care se realizeaza in scoli profesionale, scoli de ucenici;
invatamant liceal; clasele IX-XII, acesta se realizeaza in licee teoretice, industriale, agricole, silvice, sanitare, economice, de informatica, arta, sportive, militare, teologice,administrative, agromontan, etc.
invatamant postliceal de specialitate (de la 1 la 3 ani, cum ar fi scoala de maistri);
invatamant (superior) universitar, care presupune concurs si poate fi de scurta durata sau de lunga durata;
invatamant postuniversitar (presupune studii aprofundate, masterat);
doctorat, cursuri postuniversitare de perfectionare.
Principalul responsabil al scolarizarii in toate gradele de invatamant este Ministerul Educatiei Nationale.
b)Perfectionare in profesiune
Perfectionarea profesionala este un process de insusire, imbogatire, extindere si consolidare sistematica a cunostintelor si deprinderilor dobandite prin profesiunea realizata.
Trasaturile perfectionarii profesionale sunt reprezentate de caracterul systematic si permanent al acesteia, extinderea si imbogatirea cunostintelor, improspatare si innoire a cunostintelor, policalificare.
Policalificarea reprezinta obtinerea unei calificari intr-o meserie pe care muncitorul o va practica in viitor in parallel cu cea anterioara pentru mai buna utilizare a timpului de lucru.
Pentru a stimula pregatirea se perfectionarea profesionala a angajatilor, firmele pot aplica diverse forme de motivare, aceasta putand fi intrinseca sau extrinseca.
Motivarea intrinseca rezulta din angajarea si interesul persoanei pentru imbogatirea cunostintelor.
Motivarea extrinseca este rezultatul unor recompense si penalizari exterioare cum ar fi marirea sau reducerea salariului.
Formarea profesionala reprezinta un ansamvlu logic si sistematic de cunostinte teoretice si deprinderi practice acumulate prin pregatire profesionala, supuse procesului de extindere si innoire permanenta prin perfectionarea pregatirii profesionale, cunostinte si deprinderi necesare pentru a exercita o anumita profesiune.
INSTRUIREA SI DEZVOLTAREA ANGAJATILOR
Instruirea este un set de activitati care ofera ocazia de a insusi aptitudini necesare postului. Cu cat o organizatie este mai progresista, cu atat ofera programe de instruire mai buna pentru angajati. Putem intalni doua forme de instruire: instruirea la locul de munca si instruirea in afara locului de munca.
Instruirea la locul de munca are loc in timpul in care persoana lucreaza efectiv. Persoana se poate afla sub indicatiile unui indrumator, poate avea o perioada de ucenicie, sau poate trece printr-un process de modelare, in cadrul caruia cineva demonstreaza prin comportament ce anume se asteapta de la altii. Persoana poate beneficia si de un mentor, care indruma, modeleaza sau o ajuta in alte moduri sa dobandeasca aptitudinile necesare.
Instruirea in afara locului de munca se realizeaza in exterirorul cadrului de lucru. Se face sub forma unor programe de catre universitati, asoicatii sau consultanti.
3. OBIECTIVELE STRATEGICE SI DIRECTIILE DE ACTIUNE PENTRU FORMAREA PROFESIONALA CONTINUA PENTRU PERIOADA 2005-2010
Situatia actuala arata ca
Trebuie sa se dezvolte o politica nationala de FPC, un cadru legal coerent si un cadru institutional consolidate, cu scopul de a promova dezvoltarea resurselor umane si de a furniza o formare profesionala eficienta si de calitate, pentru a facilita adaptarea fortei de munca la nevoile in continua schimbare ale intreprinderilor si ale pietei de muncii, pentru a promova cresterea economica, ocuparea fortei de munca si integrare sociala.
Avand in vedere situatia actuala si faptul ca la nivelul anului 2003 Romania avea un procent de participare la progresul educational sau de instruire a populatiei cu varsta cuprinsa intre 25-64 ani de 1,3 %, actuala strategie isi propune ca tinta, pana in anul 2010, ca acest procent sa creasca pana la 7 %.
Strategia pe termen scurt si mediu a FPC stabileste doua obiective strategice, realizate prin directii de actiune specifice si directii de actiune transversale:
Obiectivul strategic 1: O participare crescuta la FPC si facilitarea accesului pentru toate categoriile de persoane din perspective invatarii pe tot parcursul vietii.
Obiectivul strategic 2: Cresterea calitatii si eficientei sistemului de FPC printr-un management orientat spre rezultate.
Directiile de actiune pentru FPC 2005-2010
Constientizarea cu privire la beneficiile FPC pentru persoane, angajatori si alti factori interesati.
Cresterea investitiilor publice si private in FPC si eficientizarea lor.
Dezvoltarea unui system de FPC flexibil si transparent, bazat pe competente, pe baza Cadrului National al Calificarilor.
Imbunatatirea retelei de informare, consiliere si orientare profesionala.
Asigurarea conditiilor necesare pentru evaluarea/validarea si recunoasterea experientei si invatarii anterioare, inclusiv a competentelor dobandite in contexte de invatare non-formale si informale.
Consolidarea structurilor institutionale si parteneriatelor in FPC.
Implementarea mecanismelor de asigurare a calitatii.
Realizarea de studii, analize si tactici pentru FPC.
Adaptarea cadrului legal pentru elaborarea si implementarea noului system FPC.
Strategia pe termen scurt si mediu pentru FPC urmareste dezvoltarea unui sistem de formare profesionala continua, transparent si flexibil, care sa asigure cresterea ocupabilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii fortei de munca si care sa raspunda nevoilor de forta de munca calificata.
Educatia si formarea profesionala, indifferent daca se desfasoara in cadrul unui system formal, la locul de munca sau in mod informal, reprezinta pentru fiecare cheia evolutiei in cariera si a dezvoltarii personale.
Se doreste o schimbare a mentalitatii in ceea ce priveste formarea profesionala, in sensul cresterii gradului de constientizare cu privire la importanta invatarii continue, a gradului de motivare pentru largirea cunostintelor si dezvoltarea competentelor persoanelor.
In acest moment, in domeniul formarii profesionale continue sunt implicate o diversitate de institutii si parteneri sociali, pentru viitor impunandu-se dezvoltarea si diversificarea parteneriatelor intre organizatiile patronale si cele sindicale, asociatiile profesionale, organizatiile non-profit si ale societatii civile la toate nivelurile: local, regional, national, european.
4. ORGANIZAREA SI DEZVOLTAREA CARIEREI
FUNCTIONARILOR PUBLICI
Cadrul legal:
Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici cu modificarile si completarile ulterioare.
Legea nr. 161/2003- legea privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri.
H.G. nr.1209/2003 privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici.
Cariera in functia publica cuprinde ansamblul situatiilor juridice si efectele produse, care intervin de la data nasterii raportului de serviciu pana in momentul acestui raport.
Modalitati de dezvoltare a carierei:
Promovarea intr-o functie publica superioara
Avansarea in grade de salarizare.
Principii care stau la baza organizarii si dezvoltarii carierei in functia publica:
Ø Competenta -accesul la o functie publica si promovarea in functie publica
↓
detinerea si confirmarea cunostintelor si aptitudinilor necesare
acestei functii
Ø Competitia -confirmarea cunostintelor si aptitudinilor necesare exercitarii
functiei publice
↓
se face prin concurs si examen
Ø Egalitate de sanse -recunoasterea vocatiei la cariera in functia publica a oricarei
persoane
Ø Profesionalism -exercitarea functiei publice
↓
respectarea principiilor prevazute de lege
Ø Motivarea -in vederea dezvoltarii carierei functionarilor publici
↓
identificarea si aplicarea de instrumente de motivare morala si
morala si materiala a functiei publice
Ø Transparenta -punerea la dispozitia celor interesati de informatii de interes public
referitoare la cariera functionarului public
5. PREGATIREA PROFESIONALA
Pregatirea profesionala este un process de instruire, pe parcursul caruia participantii dobandesc cunostinte teoretice si practice necesare desfasurarii activitatii lor prezente.
Dezvoltarea profesionala are drept obiectiv, spre deosebire de pregatire, insusirea de cunostinte utile atat in raport cu pozitia actuala, cat si cu cea viitoare.
Pregatirea profesionala este asigurata de totalitatea actiunilor de instruire in vederea exercitarii in mod cat mai eficient a profesiei.
Pregatirea profesionala are o importanta foarte mare in utilizarea si motivarea resurselor umane, in primul rand, prin imbunatatirea abilitatii angajatilor de a-si indeplini sarcinile de service, pregatirea permite o mai buna utilizare a acestora; pe de alta parte, dand angajatilor un sentiment de stapanire mai mare asupra muncii lor, acestora le creste satisfactia in munca.
Salariatii au dreptul sa benficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala.
Concediile pentru formare profesionala se pot acorda cu sau fara plata.
Concediile fara plata pentru formarea profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale, pe care salariatul o urmeaza din initiative sa.
Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai cu acordul sindicatului sau, dupa caz, cu acordul reprezentantilor salariatilor si numai daca absenta salariatului ar prejudicial grav desfasurarea activitatii.
Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna annual si este asimilata unei perioade de munca efectiva in ceea ce privste drepturile cuvenite salariatului, altele decat salariul.
Contractele speciale de formare profesionala organizata de angajator sunt considerate contractile speciale de formare profesionala, contractile de calificare profesionala si contractele de adaptare profesionala.
Contractul de calificare profesionala este cel in baza caruia salariatul se oblige sa urmeze cursurile de formare organizate de angajator pentru dobandireaa unei calificari profesionale. Pot incheia contracte de calificare salariatii cu varsta minima de 16 ani impliniti, care nu au dobandit o calificare sau au dobandit o calificare ce nu le permite mentinerea locului de munca la acel angajator. Contractul de calificare profesionala se incheie pentru o durata cuprinsa intre 6 luni si 2 ani.
Pot incheia contracte de calificare profesionala numai angajatorii autorizati in acest sens de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Contractul de adaptare profesionala se incheie in vederea adaptarii salariatilor debutanti la o functie noua, la un loc de munca nou sau in cadrul unui colectiv nou. Se incheie o data cu incheierea contractului individual de munca sau in colectivul nou, in conditiile legii.
Contractul de adaptare profesionala este un contract incheiat pe durata determinate, ce nu poate fi mai mare de un an. La expirarea termenului contractului de adaptare profesionala salariatul poate fi supus unei evaluari in vederea stabilirii masurii in care acesta poate face fata functiei noi, locului de munca sau colectivului nou in care urmeaza sa presteze munca.
Formarea profesionala la nivelul angajatorului prin intermediul contractelor speciale se face de catre un formator.
Formatorul este numit de angajator dintre salariatii calificati, cu o experienta profesionala de cel putin 2 ani in domeniul in care urmeaza sa se realizeze formarea profesionala.
Un formator poate asigura formarea, in acelasi timp, pentru cel mult 3 salariati.
Exercitarea activitatii de formare profesionala se include in programul normal de lucru al formatorului.
Formatorul are obligatia de a primi, de a ajuta, de a informa si de a indruma salariatul pe durata contractului special de formare profesionala si de a supraveghea indeplinirea atributiilor de serviciu corespunzatoare postului ocupat de salariatul in formare.
Formatorul asigura cooperarea cu alte orgnanisme de formare si participa la evaluarea salariatului care a benficiat de formare profesionala.
6. TIPOLOGIA PROGRAMELOR DE FORMARE CONTINUA,
DESTINATE FUNCTIONARILOR PUBLICI
Formarea continua a functionarilor publici se realizeaza prin:
Programe de formare specializata in administratie publica sau in domenii/specializari corespunzatoare functiilor publice specifice, cu durata de un an sau doi ani;
Programe de perfectionare in administratie publica sau in domenii/specializari corespunzatoare functiilor specifice, cu durata variabila intre 3 zile si 90 zile;
Programele de formare specializata in administratie publica, cu durata de un an sau 2 ani, sunt organizate de Institutul national de Administrare (INA) si de institutii de invatamant superior acreditate, care au in structura specializarea administratie publica, acreditata prin cursuri de master.
Continutul programelor de formare specializata va avea in vedere acoperirea necesitatilor de formare continua a actualilor si viitorilor functionari publici, stabilite de Agentia Nationala a Functionarilor Pblici, in concordanta cu obiectivele specifice prevazute in Strategia de formare continua a functionarilor publici.
Pentru functionarii publici de conducere, programele de formare specializata vor urmari intelegerea mecanismelor reformei administratiei publice romanesti, a conexiunilor dintre guvernarea moderna si dezvoltarea locala si rolul politicilor publice in acest context, precum si, mai in general, managementul afacerilor europene.
Atestarea absolvirii programelor de formare specializata in administratie publica se face prin diplome INA si/sau diplome de masterat din partea institutiilor de invatamant superioare partenere, dupa caz.
Atestarea absolvirii programelor de formare specializata in domenii/specializari corespunzatoare functiilor publice specifice se face prin diplome de master, studii academice postuniversitare, studii aprofundate si studii postuniversitare de specializare, eliberate de institutiile de invatamant superior organizatoare.
Atestarea absolvirii programelor de perfectionare se face prin certificate eliberate de institutiile organizatoare.
7. PERFECTIONAREA PROFESIONALA A FUNCTINARILOR
PUBLICI
Functionarii publici au dreptul si obligatia de a-si imbunatati in mod continuu abilitatile si pregatirea profesionala.
Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa prevada in bugetul annual propriu sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de perfectionare profesionala a functionarilor publici organizata la initiative ori in interesul autoritatii sau institutiei publice;
Pentru perioada in care functionarii publici urmeaza forme de perfectionare profesionala, beneficiaza de drepturile salariale cuvenite, in situatia in care acestea sunt:
Organizate la initiative ori in interesul autoritatii sau institutiei publice;
Urmate la initiative functionarului public, cu acordul conducatorului autoritatii sau institutiei publice;
In urma dobandirii unei diplome de studii de nivel superior in specialitatea in care isi desfasoara activitatea, functionarii publici de executie au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei functii publice intr-o clasa superioara celei in care sunt incadrati, in conditiile legii. Promovarea se face prin transformarea postului ocupat de functionarul public ca urmare a promovarii examenului.
Absolventii invatamantului superior de lunga durata sau de scurta durata, care, la data trecerii pe functia corespunzatoare studiilor absolvite erau incadrati pe functii cu nivel de studii inferior, se incadreaza pe functia si categoria corespunzatoare studiilor absolvite, la clasa si gradul care sa asigure o crestere de pana la 20% a salariului de baza avut. In cazul in care, dupa aplicarea procentului de 20%, salariul de baza astfel stability se situeaza sub nivelul prevazut pentru inspector asistent clasa I, treapta 3, se va acorda salariul de baza de la acest nivel.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate