Managementul schimbarii la nivel organizational

Managementul schimbarii la nivel organizational

Cuvinte cheie: organizatie, manager, schimbare, strategie, personal

"Cresterea provine din schimbare, stralucire si zgomot."

Abstract

Abordarea structurala a administrarii schimbarii a devenit foarte cunoscuta, destul de evident, drept managementul schimbarii. În primul rand un management al schimbarii sporeste eficacitatea initiativelor de schimbare, indiferent daca dumneavoastra sunteti cel care le alege sau cel caruia ii sunt incredintate. În al doilea rand managementul eficient al schimbarii reduce semificativ riscul problemelor majore din timpul implementarii schimbarii, indiferent daca reusiti sa controlati total schimbarea sau daca reactionati cu infrigurare la ea. Organizatia care administreaza cel mai bine schimbarea este cea care va prospera cel mai mult, iar managerii care reusesc in mod constant sa implementeze schimbarea se vor numara printre cei mai de succes.

Conceptul "managementul schimbarii" cauta sa remodeleze gandirea managerilor, de la acea orientare pur economica axata pe goana dupa profit, la noi dimensiuni valorice de tip social (motivatia si satisfactia angajatilor) sau ecologice (aspecte de mediu).

În toate domeniile este nevoie de o clarificare a conceptelor de operare, pentru a realiza un schimb de informatii care sa contribuie la dezvoltare, la perfectionare. Lucrarea "Managementul strategic in cadrul organizatiei " este axata pe o tema deosebit de moderna si de actuala, Managementul schimbarii, pentru ca fara o schimbare nicio organizatie nu poate practica Managementul schimbarii, iar fara Managementul schimbarii nicio organizatie nu se poate adapta si nici nu poate rezista presiunii factorilor din mediul intern si extern in care functioneaza si care impun schimbarea. Lucrarea"Managementul schimbarii in cadrul organizatiei " abordeaza o problematica complexa si de o importanta majora in cadrul evolutiei unei societati.

Atitudinile contradictorii privitoare la schimbare nu sunt esecuri, ci reactii firesti, organizatia trebuind sa dezvolte metode creative si deschise de lucru, deoarece procesul schimbarii presupune deschidere, invatare, creativitate si un management interpersonal. Astfel intr-o situatie mai dificila, schimbarea poate fi singura sansa de supravietuire intr-un mediu dificil, putand in acelasi timp sa ofere oportunitati de a castiga avantaje intr-un mediu foarte puternic din punct de vedere concurential. Ultimele decenii au marcat o extindere continua a pietelor, schimbari pe scena politica, modificari substantiale in gusturile si preferintele consumatorilor datorate tendintelor sociale si unei adevarate revolutii a tehnologiei informationale. În aceste conditii companiile se vad nevoite sa accepte provocarea schimbarii, care devine o necesitate.

Cu toate ca managementul schimbarii poate fi complex si anevoios, daca este abordat intr-un mod structurat, cu asteptari realiste, ar trebui sa nu fie niciodata intimidant.

Lucrarea de fata descrie o abordare simpla, structurata si flexibila, a unei tematici care se incadreaza in strategia politicii agricole a tarii noastre, in care dezvoltarea rurala durabila si protectia mediului reprezinta masuri prioritare, iar amenajarile de imbunatatiri funciare sunt considerate printre modalitatile de realizare a acestor deziderate. Asa cum reiese din titlul articolului, scopul principal al studiilor si cercetarilor intreprinse a fost de a evidentia modul in care unele lucrari de imbunatatiri funciare si dezvoltare rurala au evoluat in timp, sub presiunea factorilor interni si externi, impunand societatilor schimbarea pentru a putea face fata provocarilor actuale si viitoare.

Stadiul cunoasterii

Exista numeroase carti si abordari despre managementul schimbarii, care evidentiaza complexitatea acestuia, dar in acelasi timp si simplitatea, flexibilitatea si aplicabilitatea putand fi considerat un act creator adoptat de fiecare manager care vrea sa se autoperfectioneze, sa acumuleze informatii noi, pentru adaptarea eficienta a schimbarilor in scopul imbunatatirii situatiei existente, fara emiterea de judecati absolute cu accent pe trecut.

Managementul schimbarii este parte a schimbarii organizationale si pe de alta parte a schimbarii individuale. Nu exista o abordare universala a managementului schimbarii. Fiecare organizatie trebuie sa si evalueze cultura unica si receptivitatea la schimbare si sa dezvolte o strategie de management al schimbarii in baza acestui profil. Schimbarea impune capacitatea si dorinta de a regandi numeroase moduri vechi de gandire si realizare a actiunilor.

Astfel schimbarea reprezinta in opinia lui Burdus "inlocuirea, modificarea sau transformarea in forma si/sau continut a unui obiect sau fenomen"

"The Economist Book - Strategie", 1998, explica conceptul de schimbare astfel: "Învata sa iubesti schimbarea. Simte-te confortabil alaturi de intuitia ta. Fa din compasiune, grija, armonie si incredere pietrele de temelie ale afacerii. Îndragosteste-te de ideile noi"

"Managementul schimbarii este o diciplina care poate sprijini o organizatie in realizarea cu ssucces a tranzitiei de la o stare actual suboptimala catre o stare viitoare dorita."

Mihail Dumitrescu (1995), in lucrarea "Introducere in management si management general", aprecia ca " . schimbarea reprezinta in general, o modificare, o transformare sau o prefacere in forma si/sau continutul unui obiect, unei activitati sau unui produs natural, de gandire sau social".

În lucrarea "Progresul organizational - schimbare, transformare si inovare organizationala" (1999), Ioan Petrisor afirma ca "schimbarea inseamna incercarea de catre intreprindere sa fie altfel. Aceasta reprezinta starea a ceea ce se modifica, evolueaza".

Mariana Prediscan (2001) sustine ca " . schimbarea organizationala reprezinta actiunea, un ansamblu de actiuni, un proces, prin care se urmareste modificarea, transformarea partiala sau totala a unei organizatii, a elementelor sale componente sau a proceselor ce au loc aici, permitand trecerea, de la starea prezenta la o stare viitoare, dorita, care difera cantitativ si/sau calitativ de prima. Obiectivul unei schimbari organizationale este instaurarea unei stari noi, in locul celei existente".

Potrivit lui Eugen Burdus, "Managementul schimbarii organizationale consta in ´ansamblul proceselor de prevedere, organizare, coordonare, antrenare si control a unor masuri de inlocuire, modificare, transformare sau prefacere in forma si continut a organizatiei, cu scopul cresterii eficientei si competitivitatii acesteia".

"Managementul schimbarilor presuspune prevederea, coordonarea, organizarea si controlul desfasurarii activitatii de introducere a noului pana la functionarea sistemului in noua sa stare. Între schimbare si stabilitate este o lupta permanentta si continua. Schimbarile nu se realizeaza fara stradanie, incredere, eforturi si uneori suferinta."

"Managementul este unul din factorii esentiali care explica de ce o tara este bogata sau saraca" Richard Farmer. La aceasta, s-ar putea adauga si alti trei factori care constituie valori sigure de progres, de schimbare organizatorica eficienta, si anume: activitatea strategica, tehnologiile moderne si utilizarea inteligenta a resurselor umane"

"Noul, perfectionarea se realizeaza prin schimbare, iar acesta asigura atingerea obiectivelor organizationale. Organizarea schimbarilor reclama folosirea unor mijloace de munca prin care capacitatea factorilor de decizie sa fie indreptata spre schimbare. Schimbarea presupune ajustarea continua a vietii organizatiei la conditiile externe din mediul de operare, in paralel cu o crestere a stabilitatii pe plan intern. Acest proces constituie dilema schimbare-stabilitate,care poate fi abordata numai prin existenta unei viziuni despre viitorul organizatiei, a sensului de identitate al organizatiei, a interactiunii organizatie-mediu, a unei structuri organizationale flexibile, a utilizarii tehnologiei avansate si prin existenta unui sistem de recompensare a angajatilor care sa reflecte in egala masura atat prioritatile, valorile si normele organizationale, cat si nevoile individuale de demnitate si dezvoltare"

"Managementul schimbarii presupune un ansamblu de activitati specifice (comunicare, antrenare, tutelare si pregatire) pentru a orienta oamenii astfel incat sa se obtina rezultatele scontate.

"Schimbarea organizationala este un process extern, vizibil, care ia forma unor noi politici, structuri, practici manageriale

"Pentru a face fata schimbarii si constrangerilor ce caracterizeaza mediul socio-economic managerii intreprinderilor romanesti trebuie sa invete sa-si desfasoare activitatea in climatul de incertitudine caacteristic acestei perioade de tranzitie si sa-si assume riscuri si responsabilitati potrivit nivelului lor ierarhic."[14]

Partea de analiza diagnostic:

Lucrarile de imbunatatiri funciare in tara noastra, au luat o amploare deosebita in ultimii 20 de ani, constituind un sector important al agriculturii. De asemenea, in ultimii 10 ani s-a trecut la amenajarea in complex a terenurilor agricole, alocandu-se in acest scop importante volume de investitii.

Din pacate dupa decembrie 1989 acestea au fost practic inghetate in diferite stadii de executie, finalizarea lor presupunand pe zi ce trece valori de investitii tot mai mari la care se adauga pagubele pricinuite de degradarea lor fizica si morala. Indiferent de cum au fost aceste investitii realizate in complex sau etapizat, conceptul care a stat la baza realizarii lor a fost proprietatea socialista si planificarea centralizata in agricultura ca si in intreaga economie nationala. Aceasta a impus implicarea statului atat in realizarea cat si in exploatarea lor, mai ales prin importante alocatii bugetare, cu scopul marturisit de a stimula obtinerea de productii agricole, mari si stabile.

De aceea consider ca amenajarile de imbunatatiri funciare pot si trebuie sa reprezinte un factor de realizare a politicii statului in domeniul agriculturii, dovedindu-se ca cel putin in perioadade tranzitie la economia de piata aceste amenajari nu pot functiona fara subventii de la stat, prin aceste subventii statul putand sa-si realizeze politica sa in domeniul agricol, urmarind structura culturilor, achizitionarea de produse agricole din sectorul particular, introducerea tehnologiilor avansate si altele. În aceste conditii societatile de exploatare a lucrarilor de imbunatatiri funciare, trebuie sa fie considerate ceea ce sunt deja - unitati prestatoare de servicii pentru agricultura. Prin diversificarea acestora, concomitent cu realizarea mijloacelor necesare se pot crea in perspectiva conditii pentru privatizarea si in acest sector, ceea ce va aduce nemijlocit in diminuarea efortului statului in subventionarea lor.

Rezultatele modeste obtinute in exploatarea acestor amenajari se datoreaza resctrictiilor de materiale la realizarea lucrarilor, a echipamentului de pompare de slaba calitate, neimpermeabilizarii retelei de canale, nerealizarii lucrarilor de automatizare si despecerizare, a neasigurarii lucrarilor agrotehnice, nerespectarii programului de udari. În amenajarile existente de irigatii suprafata de de 967 mii hectare nu a fost dotata deloc cu echipamente de udare, iar pe restul suprafetelor este invechit fizic si moral, descompletat, neadaptat parcelarii ce va rezulta in urma aplicarii Legii Fondului Funciar. De asemenea, datorita neasigurarii surselor de finantare lucrarile nu au mai fost supravegheate si pazite, motiv pentru care s-au produs mari distrugeri, pagubele fiind evaluate la sume foarte mari.

Sectorul de imbunatatiri funciare asigura nivelul ridicat si stabilitatea productiei agricole in conditiile protejarii solului si celorlalti factori de mediu. Disponibilizarea fortata a peste 40.000 salariati datorita nesustinerii financiare si materiale a sectorului a adus grave prejudicii agriculturii prin degradarea naturala sau provocata a unor lucrari hidroameliorative de mare valoare aflate in curs de expoatare sau in diferite stadii de realizare.

Totodata se gasesc in diferite stadii de executie un numar de 787 de obiective de investitii ce reprezinta suprafete importante cu lucrari complexe de irigatii, desecari-drenaje, combaterea eroziunii solului. Nefinalizarea acestor investitii creeaza pagube importante prin scoaterea din circuitul agricol a unor mari suprafete de teren, nepunerea in functiune a capacitatilor de imbunatatiri funciare aferente cat si prin blocarea unor resurse materiale si utilaje specifice.

Aparitia imbunatatirilor funciare s-a impus ca o necesitate datorita climatului temperat cu caracter continental puternic nuantat de relief, aceste conditii naturale creand preocupari in domeniul imbunatatirilor funciare, contribuind de asemenea la adancirea cunoasterii interdisciplinare, a interdependentei intre lucrarile de irigatii cu cele de desecari, de regularizari, de combatere a eroziunii solului, lucrari de drenaj.etc

În conditiile cresterii demografice inregistrate pe Terra, neglijarea amenajarilor de imbunatatiri funciare va determina scaderea productiei mondiale de alimente si implicit scaderea suprafetelor cultivate in primul rand datorita nesubventionarii de la bugetul public. Situatia fondului funciar in tara noastra arata ca posibilitatea extinderii suprafetelor cultivate este totusi limitata, suprafetele de teren redate circuitului agricol abia acopera suprafata de teren scoasa anual din cultura din cauza eroziunii, salinizarii, toxicitatii chimice ori extinderii zonelor urbane. Daca in ceea ce priveste cresterea suprafetei arabile, principalul deziderat este limitarea pierderilor anuale de teren, singura solutie pentru cresterea productiei agricole o constituie cresterea productiei la hectar cu minimizarea consumurilor energetice.

Intensificarea agriculturii presupune sporirea cantitatilor de ingrasaminte la unitatea de suprafata, ridicarea continua a gradului de mecanizare, introducerea in cultura a unor soiuri de hibrizi productivi si mai ales investitii pentru amenajari hidroameliorative necesare crearii unor conditii optime dezvoltarii culturilor agricole.

De asemenea este de mentionat rolul ecologic al lucrarilor hidroameliorative, constituind baza ameliorarii terenurilor degradate prin eroziune, inmlastiniri si saraturari sau a conservarii terenurilor productive din zonele cu potential exces de umiditate sau salinizare secundara.

Cu o experienta in domeniu de aproximativ 60 de ani I.C.I.T.I.D. Baneasa este specializat in elaborarea de studii si proiecte, ca si in asistenta tehnica acordata pentru toate genurile de lucrari de imbunatatiri funciare: irigatii, desecari-drenaje, combaterea eroziunii solului, amenajari piscicole, protectia mediului, dezvoltare rurala, informatica aplicata fiind in continuare denimit institut national , functionand in coordonarea Ministerului Agriculturii, Parurilor si dezvoltarii rurale si din punct de vedere stiintific, in coordonarea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu Sisesti" desfasurindu-si activitatea pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, calculeaza amortismente si conduce evidenta contabila in regim economic.

Managementul se contureaza sub forma unor elemente de conducere, managementul economic confruntandu-se cu dificultati, iar domeniul financiar, cu raporturi necorespunzatoare intre venituri si cheltuieli, cu lipsa resurselor proprii de finantare, cu contractarea dificila a creditelor si cu nivelul ridicat al dobanzilor. O problema manageriala importanta a constituie politica de personal, ca si cresterea gradului de ocupare si utilizare a resurselor umane. Reproiectarea generala a managementului institutului trebuie sa se bazeze pe cresterea eficientei fortei de munca utilizate si a raspunderii fiecarei persoane cu sarcini executive si de conducere, conform fisei postului si a programului de activitate bine definit.

Sistemele de management utilizate partial sunt: managementul prin obiective, combinate cu managementul prin bugete. Optarea pentru aceste sissteme este data de faptul ca managementul prin bugete este utilizat cu precadere pentru ca se pleaca de la suportul finaanciar pe care unitatea il desfasoara. Metodele si tehnicile de management utilizate sunt: planificarea prin stabilirea temelor facute de ASAS, diagnosticarea, sedinta pentru toate esaloanele organizatorice, delegarea, metode de calculatie a costurilor si metode specifice de control. Institutul dispune de suprafete insemnate care nu sunt exploatate corespunzator datorita slabei dotari cu masini si tractoare agricole si a lipsei resurselor financiare pentru achizitionarea samantei necesare, a ingrasamintelor chimice.

În ultima perioada, de circa 10-15 ani institutul traverseaza o perioada foarte dificila din punct de vedere economic, datorita mai multor factori, dintre care veniturile scazute din cauza necorelarii preturilor la produse cu nivelul cheltuielilor materiale, niveluri scazute ale productiilor agricole cauzate si de unele calamitati naturale( inghet, furtuni, grindina), cresterea continua a preturilor la materii prime si materiale, nivelul dobanzilor bancare precum si o serie de convulsii sociale care au generat schimbari ale conducerii aproape anuale.

Un alt factor care a contribuit la situatia economica dificila a fost efectuarea unor greseli tehnologice in plantatia de vita de vie, grefate pe varsta acestei plantatii. Pentru reabilitarea si continuarea activitatii in institut trebuie dezbatut si aprobat un plan de masuri, prin care se incearca depistarea cailor si a celor mai economice solutii de redresare intr-un termen cat mai scurt posibil a situatiei economico-financiare, pe fiecare departament in parte.

A.     ACTIVITATEA DE CERCETARE

Activitatea de cercetare se desfasoara pe baza tematicii cuprinsa in programul ORIZONT 2000 la sediul institutului si in tara in 23 de poligoane experimentale amplasate in diferite conditii pedoclimatice reprezentative, a tematicii direct contractate cu ANSTI incepand cu semenstrul II 2000, precum si in cazul unor contracte economice.

Reducerea fondurilor contractate prin ASAS a condus la restrangerea activitatii de cercetare in fiecare an. În urma cu cativa ani (2001) fondurile asigurate au reprezentat cca. 60% din necesar, iar in anul 2002 aprox. 60% din valoarea anului precedent, deci 36% din necesar, ceea ce a impus plata procentuala a salariilor , cca. 75% .

A fost necesara restrangerea activitatii care s-a concretizat prin micsorarea numarului de specialisti care au plecat prin transfer sau pensionare, reducerea activitatii in camp si desfiintarea unor campuri experimentale, disponibilizarea temporara a 60%-70% din personal, observandu-se faptul ca nivelul de abordare si rezolvare a temelor ramase a continuat sa se mentina la cote corepunzatoare apreciate de catre comisiile de avizare.

B.     ACTIVITATEA DE DEZVOLTARE

Principalul obiectiv al sectorului de dezvoltare care isi desfasoara activitatea numai la sediul institutului este producerea de seminte din categorii biologice superioare la culturile de camp si plante furajere, precum si testarea in camp a echipamentelor de udare si a tehnologiilor realizate de cercetarea din institut.

Dupa anul 1989 starea de decapitalizare a institutului s-a marit continuu datorita politicilor economico-financiare, inexistenta fondurilor de investitii care sa permita inlocuirea masinilor si utilajelor agricole invechite conducand treptat la executarea lucrarilor agricole cu tertii. Astfel dupa 1995 majoritatea lucrarilor agricole mecanizate s-au executat prin contracte de prestari servicii, cu societati comerciale specializate, ceea ce a condus la niveluri de cheltuieli de productie superioare preturilor produselor agricole practicate pe piata.

O influenta negativa o are asupra indicatorilor de bilant neincasarea fondurilor de la stat destinate acoperirii calamitatilor naturale acumulate incepand cu anul 1998. Ulterior acestea au inregistrat si valori de 8.988.640 mii lei, la care se adauga pierderile de 406.000 mii lei.

Pentru redresare acestui sector este necesara implementarea mai multor masuri, care sa stabilizeze situatia institutului.

ACTIVITATEA DE CERCETARE

De asemenea un impact benefic pentru cercetarea in domeniu il poate avea si promovarea restructurarii si reorganizarii cercetarii agricole propusa de catre A.S.A.S, care poate insemna:

Revizuirea de fond a problematicii imbunatatirilor funciare si a pedologiei

Corelarea eforturilor de rezolvare a unor tematici de mare actualitate care necesita cunostinte din cele doua domenii, deci chiar promovarea unor echipe mixte.

Realizarea cu eforturi financiare si de timp mai reduse a relatiilor de cooperare pe plan intern si international, eliminarea efectelor negative ale navetei Bucuresti-Baneasa.

Totodata promovarea eforturilor necesare pentru includerea institutului in reteaua unitatilor FAO si infiintarea unui centru pentru perfectionarea profesionala a personalului din domeniul IF, in conformitate cu strategia de infiintare, poate reprezenta revigorarea activitatii.

ACTIVITATEA DE DEZVOLTARE:

Oportunitatile dezvoltarii economice sunt, in acest moment, limitate in zonele rurale ale Romaniei,in pofida existentei unui potential important in agricultura. Lipsa unei infrastruaturi adecvate contribuie la aceasta limitare. Secetele, inundatiile si alte probleme legate de clima au un impact semnificativ asupra stabilitatii productiei si a securitatii alimentare nationale.

Complexitatea factorilor naturali de pe teritoriul Romaniei, determina necesitatea executarii intr-o conceptie unitara, pe aceeasi suprafata a mai multor tipuri de amenajari de imbunatatiri funciare in stransa concordanta cu cerintele hidroenergiei, gospodaririi apelor, silviculturii, protectiei mediului si desigur a dezvoltarii in aansamblu a zonei rurale, corectand natura, urmarind potentialui productiv agricol al pamantului, ameliorand consotiile de viata din zona rurala si asigurand necesarul de alimente al populatiei, ceea ce conduce la dezvoltare economica.

Pentru Romania, aflata in tranzitie si reforma economica, dezvoltarea agriculturii trebuie sa fie parte a unei strategii unitare, fara de care tot ceea ce a fost enumerat aici nu are nici un rezultat practic. În aceasta dezvoltare corelata, strategia pentru agricultura trebuie astfel integrata incat aceasta ramura sa nu fie dezavantajata in raport cu industria. Agricultura nu trebuie sa mai fie o platitoare a costurilor tranzitiei, ci trebuie sa devina o beneficiara a acesteia. Agricultura trebuie sa se finanteze din ea insasi, prin angrosisti, prin industria alimentara, care cumpara in avans. Trebuie sa existe acest lant, in care agricultura si industria alimentara sa se ingemneze si sa se finanteze una pe alta. Fara o viziune moderna asupra dezvoltarii satului romanesc, nici banii nu inseamna nimic, nici tractoarele si nici fondurile europene.

Consider ca intentia si dorinta conducerii de organizare a activitatii si depistare a cailor si solutiilor cele mai economice, pledeaza pentru redresarea intr-un termen cat mai scurt posibil a situatiei economico-financiare a ICITID-ului.

Astfel prin analiza planului tematic de cercetare al institutului pana la nivel de experienta si selectarea cu prioritate a acestor experiente, care au aplicabilitate directa si imediata, pot fi reduse unele cheltuieli, mergand pana la sistarea lucrarilor, in anumite poligoane din tara, dar in acelasi timp mai pot fi aduse si fonduri suplimentare prin promovaarea direct la agentii economici a rezultatelor cercetarilor. Coexistente cu analiza planului tematic pot fi si participarea mai intensa si mai sustinuta a cercetatorilor din institute la diverse cotracte economice si proiecte de cercetare-dezvoltare nationale si internationale pentru atragerea de fonduri suplimentare, implicarea institutului in proiecte finantate de organismele financiare internatioanle pentru efectuarea lucrarilor de dezvoltare rurala din judetele Giugiu, Teleorman, Vrancea. Pentru o mai buna gestionare si planificare a activitatilor este indispensabila instaurea urgenta a unei discipline mai ferme si urmarirea respectarii cu strictete a programului de lucru, verificandu-se responsabilitatea fiecarui salariat si incadrarea lui in sarcinile postului pe care il ocupa, precum si reducerea cheltuielilor generale prin redistribuirea personalului din aceste compartimente si a spatiilor functionale, prin reducerea numarului de personal, putand fi grupat intreg personalul din cercetare cat si din celelalte servicii in pavilionul central al institutului. Deoarece institutul nu benefiaza de subventii pentru reparatii si intretinere, iar cheltuielile se ridica la sute de milioane anual, consider ca transferarea sistemului hidroameliorativ in proprietatea RAIF reprezinta alegerea cea mai echilibrata, cu o influenta favorabila asupra situatiei curente. Întrucat aceasta unitate are o serie de probleme de natura economica si sociale, in opinia mea pentru a-si desfasura activitatea in conditii corespunzatoare, ii este necesar un spirjin care sa indemne la gasirea unor solutii in scopul redresarii economice.

Solutiile propuse de mine sunt simple, realiste si realizabile, nu apeleaza la costuri inutile, fiind totodata si eficiente. Aceste solutii sunt capabile sa functioneze in masura in care institutul primeste sprijinul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice prin:

o      Reorganizarea sectorului de cercetare intr-un institut de specialitate cu sediul in Bucuresti si finantarea activitatii la un nivel corespunzator. În ultimii ani o parte din fondurile pe domeniu au fost dirijate spre alte institute a caror activitate putea fi coordonata de I.C.I.T.I.D.

o      Sustinerea actiunilor de revigorare a sectorului de productie prin implicarea altor unitati ale A.S.A.S. si prin aprobarea patrunderii unor investitori straini in conditiile prevazute de legislatie

o      Sustinerea actiunilor pentru aplanarea conflictelor sociale, cunoscand faptul ca exista in institut anumite persoane reclamante si asigurarea cadrului necesar pentru analiza competenta a activitatii acestora si luarea masurilor ce se impun,

o      Fixarea unui salariu la nivelul celorlalte institute nationale, corespunzator conditiilor de munca din I.C.I.T.I.D., cu focalizarea pe promovarea unei legi care sa anuleze datoriilor pe care le au catre stat.

o      Acordarea de credite cu dobanzi subventionate de la buget pentru cheeltuieli de functionare in prima parte a anului si pentru dotarea cu aparatura, instalatii de udare, utilaje agricole.

o      Acordarea de subventii pentru punerea in valoare a cladiriilor existente prin infiintarea unui centru de perfectionare a pregatirii profesionale si a personalului din domeniul imbunatatirilor funciare la sediul institutului.

I.C.I.T.I.D. este un institut de cercetari care imbina teoreticul prin activitatea de cercetare cu practicul prin activitatea de productie. Aceste insa sunt vaduvite de de resursele tehnico-materiale si umane, in principal datorita fondurilor mici allocate bugetului cercetarii , iar in cazul activitatii de productie uzurii morale si fizice a mijloacelor de munca prin decapitalizarea masiva facuta in ultima perioada. Amenajarile din punct de vedere constructive, sufera acolo unde nu s-au facut reparatii, degradari inaintate.

Totodata tinand cont de resursele financiare reduse se pune problema conservarii amenajarilor pentru irigatii si repararea lor cu aspect de improvizatie pentru a beneficiaa pe cat mai mult posibil de aportul acestora.

În aceste conditii, in ceea ce priveste activitatea de productie, institutul nu poate sa foloseasca intreaga suprafata, datorita resurselor umane si material reduse. Asadar se poate apela la terti la alte unitati economice, care dispun de masini si utilaje pentru procesul de productie, printr-un contract economic avantajos pentru ambele parti. Un astfel de contract a inceput din 1997 si este in curs de derulare astfel incat ambele parti sunt interesate pentru a obtine productii mari, intreaga suprafata de teren fiind cultivata cu soiuri superioare, fiind solutia salvatoare pentru I.C.I.T.I.D.

În concluzie semne de revigorare economica sunt, dar trebuie schimbata optica in ceea ce priveste personalul ramas in unitate, concedierile masive din ultimii ani si tendinta de a reduce personalul mai ales la activitatea de productie, ramanand cu un personal insuficient si nemotivat material, neaducand beneficii unitatii decat in planul reducerii fondurilor salariale.

Propunerile ar trebui sa se constituie intr-o conjunctura optimista, sa dea expuneri punctelor de vedere in privinta dezvoltarii si promovarii unor mijloace prin care unitatea ajunge la rentaabilitate.

Principala problema a institutului este asigurarea cu resurse materiale si umane pentru procesul de productie. Aceasta trebuie coroborata in mod obligatoriu cu o activitate de depozitare corespunzatoare cat si oportunitatea vanzarilor la un pret superior costului.

În al doilea rand unitatea trebuie sa-si imbunatateasca starea tehnica a masinilor si utilajelor, sa beneficieze pentru acest lucru de credite preferentiale, pentru a le putea achizitiona. În final as vrea sa precizez ca desi potentialul economico-productiv al zonei este insemnat pot asigura foarte bine prosperitatea in viitor, daca problema conservarii constructiilor pentru irigatii va fi rezolvata si daca se va acorda o buna atentie organizarii productiei dupa principiile economiei de piata.

În esenta, managementul schimbarii trebuie gestionat ca un proiect clasic care porneste de la o evaluare a situatiei curente, dezvoltarea unui model‑tinta, planificarea implementarii si ulterior implementarea propriu‑zisa. Ca in orice alt proiect, pe parcursul tuturor etapelor este necesar sa se monitorizeze derularea proiectului si sa se culeaga feedback de la persoanele relevante.