Riscurile la care este expusa societatea comerciala 'Alfa'

Riscurile la care este expusa societatea comerciala 'Alfa'

Preambul; scurt istoric al societatii

Societatea comerciala 'Alfa' a fost creata la inceputul anilor '70 in Romania ca o firma de productie in industria electrica fiind cel mai important producator de lampi cu incandescenta din tara noastra. In deceniile urmatoare firma si-a extins competentele si in productia de lampi cu vapori de mercur, respectiv de sodiu, a balasturilor si a corpurilor de iluminat de interior, acoperind astfel atat iluminatul casnic cat si cel stradal si industrial. Dupa 1989 firma a devenit societate pe actiuni , privatizata ulterior, intrand in patrimoniul unor fonduri de investitii straine care detin mai multe firme din diferite domenii realizand astfel o diversificare a riscului investitiei in Romania.

Riscurile le cere este supusa societatea 'Alfa' sunt legate de deciziile strategice privind viitorul companiei iar din categoria riscurilor operationale riscurile provin de la modul de organizare a afacerii, sistemul de resurse umane , dar si de problemele de calitate si de securitate a muncii specifice domeniului de productie in care actioneaza. La acestea se adauga riscurile legate de deciziile politice interne dar si cele legate de comertul exterior al Romaniei.

Riscurile legate de macromediu

Ca orice companie si 'Alfa' isi desfasoara activitatea pe o piata concurentiala pe care legea cererii si a ofertei asaza pe fiecare la locul cuvenit. Plecata dintr-o pozitie de cvasimonopol la inceputul anilor 90 si-a vazut in scurt timp amenintata aceasta pozitie pe masura ce marii producatori mondiali au trecut de obstacolul cunoasterii relativ reduse a pietei iar instabilitatea politica , economica si sociala a inceput sa se reduca , creandu-se un mediu favorabil pentru patrunderea acestora pe piata romaneasca. Un risc concurential urias s-a creat pe piata ca urmare a achizitionarii de catre General Electric a firmei maghiare Tunsgram si a intrarii in patrimoniul Philips a firmei Elba de la Timisoara cel mai important producator roman de corpuri de iluminat. Asociat cu aceste achizitii riscul a fost accentuat de tratatul de liber schimb intre Romania , Ungaria si Polonia (unde Philips produce becurile). Amenintarea care s-a si materializat dealtfel a fost invadarea pietei romanesti cu produsele celor doua firme beneficiind de suportul de imagine , de metode de vanzare moderne de un sistem de distributie si de marketing profesioniste. Pentru a limita acest risc major societatea 'Alfa' a hotarat sa-si creeze propriul sistem de distributie teritorial prin infiintarea centrelor zonale de vanzari, inlocuind vechiul sistem de vanzare 'la poarta fabricii', realizand astfel integrarea in aval. Din pacate aceasta reactie nu a fost in masura sa elimine riscul, nici macar sa-l controleze reusind doar o limitare a lui. Pe langa un sistem de distributie puternic concurenta beneficia si de o calitate foarte buna a produselor similare, cu o rata mica de caderi castigand teren si prin prisma acestui aspect. Aceasta situatie a condus la luarea unei decizii strategice fundamentale cu un grad important de risc.

Riscuri strategice

De multe ori suntem tentati sa asociem unui lucru simpla lui valoare de piata fara a sti sau a ne gandi macar ce implica realizarea lui, povestea romaneasca cu 'cele 99 de foi ale placintei' este foarte relevanta. Mi-am permis aceasta scurta introducere pentru a fi mai bine inteles in cele ce voi spune in continuare. Un bec costa azi in magazin 10,000 lei, suma din care pretul de productie reprezinta ceva in jurul a 50%, deci cam 5,000 lei, o suma pentru care multi nici macar nu s-ar apleca sa o ridice de pe jos . Foarte putini realizeaza ca produsul finit , banalul bec, inglobeaza elemente care se produc pe baza unor specializari diferite. Astfel trebuie produs filamentul de wolfram, o specializare ingusta cu putine societati care sa o produca in Europa, trebuie produs balonul, ceea ce necesita cunostinte din industria sticlei si trebuie produs soclul cu filetul si contactele necesare. Toate acestea trebuie sa fie de foarte buna calitate pentru ca in procesul de asamblare a lor orice imperfectiune duce fie la dezlipirea filamentului fie la desoclarea balonului, rezultatul fiind un rebut. Iar cand acest rebut se constata la nivelul magazinului sau al clientului final imaginea firmei si pozitia concurentiala sunt grav afectate. Firma 'Alfa' realizase integrarea in amonte prin producerea pe linii proprii a balonului si a soclului, producerea filamentelor fiind foarte dificil de asimilat si , in plus, existand un furnizor autohton. Din pacate calitatea baloanelor si a soclurilor produse in cadrul intreprinderii s-a dovedit a fi nesatisfacatoare rebuturile de care vorbeam facand un grav deserviciu pe piata firmei.

Coroborat cu patrunderea concurentei acesta situatie a ridicat in fata conducerii o problema strategica fundamentala de optiune cu riscuri majore pe termen lung:

a)continuam sa producem in aceleasi conditii si incercam un control mai riguros al calitatii pastrand pretul produsului la un nivel redus

b)investim in tehnologii noi care sa ne permita sa producem componentele la un nivel calitativ mai ridicat

c)inchidem liniile proprii de productie a componentelor si le importam de la producatori consacrati care certifica o buna calitate

Varianta a) desi cea mai putin costisitoare este cea care implica pe termen lung cele mai mari riscuri legate de restrangerea pietei, reclamatii, mai ales ca sondajele efectuate de biroul marketing aratau clar orientare cumparatorilor spre produsele de marca ca o garantie a calitatii.

Varianta b) era cea mai costisitoare, riscul fiind legat de perioada incerta de recuperare a investitiei, avand in vedere si 'mutarile' concurentei si forta financiara a acesteia mai ales ca actionarul majoritar este format din fonduri de investitii interesate mai degraba in obtinerea de profituri cat mai certe si cat mai rapide. Altfel spus este foarte putin probabil ca o astfel de investitie va putea gasi piata de desfacere pentru capacitatea instalata de circa 100 milioane lampi pe an

Varianta c) apare in aceste conditii ca cea mai favorabila si a fost aleasa pentru continuarea activitatii Desi in prima faza ea simplifica problema in fapt creeaza un risc major inscris pe mai multe paliere.

Primul risc este cel legat de pretul de productie care in mod evident va fi mult mai mare decat cel pe care fabrica il avea folosind propria linie de productie. Acest risc se vede cel mai bine in momentul in care concurenta incepe un 'razboi al preturilor' la care 'Alfa ' nu poate riposta data fiind constrangerea generata de pretul de productie .

Un al doilea risc indus de varianta c) este legat de slabirea pozitiei firmei in raport cu furnizorii. Daca pana acum un singur furnizor ii putea creea probleme, cel de filamente, furnizor de la care mai putea obtine esalonari la plata si amanari dupa metoda romaneasca iata ca dintr-o data societatea se afla 'la mana' a inca doi furnizori fundamentali, in plus acesia fiind staini lucreaza dupa alte principii, cele care guverneaza o economie de piata sanatoasa. In contractele cu acestia clauzele vor trebui respectate cu sfintenie nerespectarea lor implicand riscul penalitatilor sau si mai grav a intruperii furnizarii produselor cu consecinte dezastruoase pentru 'Alfa'.

Riscuri financiar -valutare

Asemeni multor intreprinderi foste de stat nici 'Alfa' nu face exceptie de la situatia in care s-au acumulat datorii catre buget, datorii care au fost esalonate si reesalonate. In momentul de fata pentru a scapa de penalitati societatea se gaseste intr-un proces de achitare a datoriilor acumulate conform unui grafic foarte bine stabilit si riguros, care nu admite abateri . In plus, legislatia in vigoare obliga firmele sa achite cu precadere stopajul la sursa catre stat, altfel spus banii retinuti de la salariati pentru impozite, sanatate, somaj, etc trebuie automat virati in bugetul de stat, abia dupa aceea fiind achitate drepturile salariale catre angajati, automat fondul de salarii de care trebuie sa dispuna societatea lunar fiind considerabil. Pe langa aceste obligatii firma emite file cec catre diversii furnizori de servicii si materiale care trebuie achitate la scadenta. Datorita discrepantelor care apar intre necesarul de bani si fluxurile de numerar care intra societatea este amenintata de riscul de a intra in incapacitate de plata , cu consecinte incalculabile pentru viitorul societatii. Este suficient aici sa amintim ca printre furnizorii foarte importanti ai societatii se gasesc Distrigaz SA si Electrica societati care s-a dovedit ca pot oricand sa intrerupa furnizarea catre rau platnici. Riscul legat de relatia comerciala cu acesti doi furnizori va creste o data cu privatizarea lor, care este in curs, cand si pentru ele criteriile de performanta vor fi altele iar interventia statului nu va mai fi posibila.

Riscurile valutare sunt legate de exporturile pe care firma le face catre Marea Britanie , Belgia si Italia. Ca o consecinta a importului unor componente, mentionata anterior, a rezultat o crestere calitativa a produselor fapt ce a permis abordarea pietelor externe si realizarea unor vanzari in tarile mentionate. Pe fondul deprecierii continue a leului fata de valutele occidentale nu a fost luata in calcul posibilitatea fenomenului invers, risc care in ultimele luni creeaza efecte cu perturbari grave in situatia financiara a companiei. Un alt risc legat de exporturi este ca nu sunt liniare cantitativ, adesea nu respecta prognozele initiale generand perturbari in activitatea firmei asupra situatiei financiare si asupra numarului de angajati. Astfel o cerere mare la export , avand in vedere ca producerea si ambalarea becurilor necesita multa munca manuala, ridica necesarul de angajati, incetarea comenzilor duce la trecerea acestora in somaj.

Riscuri legate de aderarea la Uniunea Europeana

Asa cum am aratat aderarea Romaniei la CEFTA, a permis patrunderea in Romania a produselor din tarile central si est europene inclusiv pe piata produselor electrice fara taxe vamale generand mari probleme industriei autohtone ramasa in urma in procesul de restructurare si modernizare. Acordurile CEFTA au fost doar o avangarda a ceea ce va insemna o uriasa piata unica europeana in care fiecare va fi pe cont propriu doar cei puternici reusind sa supravietuiasca. Riscurile directe legate de aderare obliga societatea 'Alfa ' sa studieze schimbarile ce pot interveni si ii impun un comportament proactiv (sa mearga in intampinarea schimbarilor).

Un alt risc legat de aderarea la UE il reprezinta alinierea preturilor la combustibili si energie cu cele de pe aceasta piata, fenomen care isi face deja simtita prezenta si este suficient aici sa ne gandim la pretul combustibililor care sunt deja foarte aproape de pretul de 1 euro din unele tari ale UE. Cresterea preturilor la gaze, energie electrica si combustibili auto va duce la o crestere semnificativa a costurilor de productie, a pretului de vanzare punand societatea in imposibilitate de a sustine preturile la acelasi nivel cu al concurentei, lucru care deja este foarte dificil de realizat, cu consecinte dramatice asupra cifrei de vanzari, punand in aceste conditii sub semnul intrebarii chiar viitorul ei.

Un alt risc al integrarii este dat de nivelul tehnologic, de capacitatea de inovare a concurentilor care vor veni cu solutii noi, cu produse noi mai eficiente , cu un consum mai redus de energie. Acest risc nu este unul imediat dar pe termen lung puterea financiara a marilor concerne isi va spune cuvantul. Un exemplu de actualitate este lansarea pe piata romaneasca de catre Philips a corpurilor de iluminat stradal cu lampa tip economizor,o solutie simplificata fata de cea clasica si cu consum redus de energie care deja da peste cap toata strategia de vanzare a acestui produs catre primarii in anumite zone si care daca isi va dovedi in tip si fiabilitatea va inlocui in mare masura actualele sisteme.

Riscuri legate de concurenta altor produse de import

Ca atatea alte domenii piata produselor electrice nu este nici ea ferita de patrunderea produselor fabricate in China. De obicei calitatea acestora este net inferioara celor produse de 'Alfa', dar nivelul preturilor este foarte redus. In aceste conditii proprietarii de magazine le prefera pe acestea din simplul motiv ca le permit realizarea unui profit mai substantial, cum este cazul corpurilor de iluminat cu tuburi de neon. Riscul este cu atat mai mare cu cat aceste produse ieftine permit participarea lor la diverse licitatii, la care conteaza doar pretul, pe care le castiga in detrimentul produselor romanesti. Din pacate in dorinta de a limita coruptia prin introducerea sistemului licitatiilor, selectiilor de oferta sau a altor metode de acest tip s-a deschis cale libera produselor de proasta calitate dar ieftine. Astfel nu mai conteaza ce oferi ci la ce pret oferi specificatiile tehnice si de calitate nefiind de obicei un atribut al documentatiei acestor licitatii. Efectul negativ este amplificat de faptul ca de obicei este vorba despre cantitati semnificative si deci si despre bani multi.

O situatie similara este generata si de produsele fabricate in Turcia, care in plus beneficiaza de firme de distributie la nivel national pe teritoriul Romaniei si care, ca si cele chinezesti dealtfel, isi largesc continuu gama de produse oferite.

Riscuri legate de factorul politic

Acest gen de riscuri , asa cum vor fi ele prezentate in continuare fac parte din categoria riscurilor de tranzitie, si sper ca transformarile la care este supusa Romania sa diminueze pana la anulare astfel de practici.

Asa cum mentionam in preambul societatea 'Alfa' are in competenta si producerea de componente pentru iluminatul stradal (lampi si bobine de toate tipurile si dimensiunile), in ultima perioada asimiland si asamblarea corpurilor de iluminat stradal, realizarea sistemelor de prindere pe stalp si montarea acestora, formandusi o echipa specializata pe acest domeniu dotata cu mijloace auto specifice moderne.

Domeniul iluminatului stradal este unul in plina dezvoltare si modernizare atat la nivelul oraselor cat si al comunelor si, lucru foarte important, se face cu bani publici. Sumele care caracterizeaza astfel de investitii sunt de ordinul sutelor de milioane chiar in cazul unor comune. Pentru avea un termen de comparatie este suficient sa mentionam ca un sistem de iluminat compus din corpul de iluminat, colierele de prindere la stalp si consola se vinde cu sume care incep de la 3,000,000 lei astfel ca pentru a face o instalatie noua pe o strada sau intr-un sat se ajunge la sume considerabile.

Cel mai important concurent al firmei 'Alfa', sa-l numim 'Beta' se gaseste 'in gratiile' unei anumite puteri politice din Romania. Pentru a ilustra ce poate sa insemne in Romania riscul legat de factorul politic voi da un trist exemplu inspirat din fapte reale. Doua orase resedinta de judet organizeaza in aceeasi zi licitatie pentru iluminatul stradal . In orasul B licitatia cu o valoare estimata la 80,000,000 lei are loc la ora opt. si da castig de cauza societatii 'Alfa'. A doua licitatie ar trebui sa aiba loc in orasul Y la ora zece, dupa incheierea celeilalte, cu aceeasi concurenti principali, plus altii mai mici dar pentru valori de cateva sute de milioane. Evident ofertele din plicurile din cele doua orase sunt aproximativ aceleasi pentru toate firmele participante. Si tot evident conducerea celor doua orase apartine aceluiasi partid. Cum dupa aflarea rezultatului primei licitatii si a valorii ofertelor pierderea de catre 'Beta' a acestei a doua licitatii se contura ca o evidenta si cum suma era mult mai importanta licitatia a fost pur si simplu anulata, urmand sa se refaca la o data anuntata ulterior cand, daca mai e nevoie sa o spun 'Beta' a fost declarat castigator . Un alt exemplu:

Firma 'Beta'avea nevoie de un ajutor pentru a 'iesi ' pe piata externa. In schimbul ajutorului acordat de o persoana influenta o firmulita (a fratelui persoanei influente) va primi din partea lui 'Beta' produse sub pretul pietei fapt ce ii permite sa efectueze lucrarile de instalatii de iluminat public din judetul unde se gaseste fara concurenta, incepand deja sa se extinda si in judetele limitrofe. Mai mult preturile sunt atat de bune incat ii permite , ca intermediar , sa revanda catre alti utilizatori sub pretul cu care 'Alfa ' vinde ca producator. Probabil ca aceste riscuri atipice se vor diminua in timp, dar ele produc efecte in acest moment generand pierderi pentru 'Alfa' si maximizand alte riscuri.

Daca pana acum am incercat sa identificam riscurile strategice la care este supusa societatea, si care provin din exterior in continuare vom trata riscurile operationale cele care privesc modul de organizare a afacerii, resursele umane, riscuri legate de procesul de productie si deciziile legate de acesta.

Riscuri legate de modul de organizare a afacerii

Activitatea desfasurata de societatea 'Alfa' poate fi divizata in activitatea de productie si in activitatea comerciala, care include atat vanzarea produselor proprii cat si a celor achizitionate de la alte firme.

Riscurile legate de partea de productie sunt la randul lor de doua feluri cele legate de protectia muncii si riscul de accidente, respectiv cele legate de cantitatile de produse realizate pe diferitele sortimente, altfel spus , ce si in ce cantitate producem.

In ceea ce priveste riscul de accidente, el exista in orice activitate din domeniul industrial, ca riscuri specifice in cazul nostru se pot mentiona :riscul de electrocutare pentru cei care verifica calitatea, riscul arsurilor pentru cei aflati pe linia de productie a becurilor, riscul intoxicarii muncitorilor care efectueaza operatiunile de vopsire a elementelor metalice si riscul accidentelor mecanice. Datorita masurilor luate astfel de accidente au fost evitate dar pericolul producerii lor insoteste procesul de productie. Un risc important este cel la care sunt supusi conducatorii auto, risc legat de starea precara a parcului auto de faptul ca sunt adesea siliti sa efectueze curse cu masinile aflate intr-o stare tehnica necorespunzatoare , in plus, aflandu-se la volan un timp peste cel admis legal, in incercarea de a rezolva cu mijloace putine si cheltuieli mici cat mai multe probleme. Un risc special la care este supusa societatea este cel generat de utilizarea in procesul de productie a gazului lichefiat inmagazinat in recipiente uriase situate in curtea fabricii. Pentru diminuarea riscurilor aceste recipiente au fost instalate langa gardul societatii, intr-o zona mai putin circulata , au fost ingradite cu un gard special de protectie, accesul la ele nefiind permis decat persoanelor autorizate.

Pentru evitarea sustragerilor din incinta fabricii a fost pus la punct un sistem de predare a marfii de la materii prime la productie si in final catre depozit. In plus accesul in unitate si paza sunt asigurate de o firma specializata.

Tot in aceasta arie a riscurilor pure se inscrie si riscul de incendiu amplificat de faptul ca societatea este si utilizatoare a gazului metan si in plus foloseste focul deschis in procesul de productie. Pentru diminuarea acestui risc s-a interzis fumatul in alte locuri decat cele special amenajate si s-au creeat pichete de stingere a incendiilor.

Riscurile legate de dimensionarea productiei sunt generate de faptul ca nu exista o urmarire a sezonalitatii acestora , a periodicitatii lor astfel incat stocurile adesea nu sunt corect dimensionate, suprastocul ducand la cheltuieli mari a caror termen de recuperare este incert. Mai mari sunt riscurile legate de structura productiei avand in vedere gama foarte larga de produse greselile ducand la cresterea stocurilor greu vandabile,mai ales pe bobinele industriale, care pe langa cheltuielile legate de producerea lor mai genereaza si cheltuieli de depozitare, unele modele riscand chiar sa iasa din uz ceea ce ar insemna o pierdere clara. Acest risc este accentuat de faptul ca in centrele de vanzari nu exista un sistem informatic care sa permita urmarirea vanzarilor catre clienti pe structura de marfa, singurele date la dispozitie fiind cifra de afaceri cu fiecare client in parte. In acesta situatie largirea gamei cu care firma este prezenta la fiecare client in parte depinde de memoria si interesul manifestat de fiecare agent comercial in parte, reducand posibilitatea de control si indrumare a directorului de vanzari.

Un risc important este legat de sistemul de conducere al firmei. Fondurile de investitii care detin pachetul majoritar de actiuni controleaza si alte firme, din diverse domenii, toate fiind grupate intr-un holding cu conducere centralizata. Conducerea executiva a 'Alfa' trimite saptamanal, lunar, trimestrial rapoarte despre derularea activitatii. Pe baza acestora de multe ori fara a intelege realitatea din teren care genereaza scaderi ale activitatii societatii reprezentantul patronatului de la centru impune decizii care din perspectiva celor angajati in diferitele compartimente ale societatii nu sunt productive ba uneori produc pierderi imediate, revenirea asupra lor ducand la alte perturbari in sistem. Plecand de la aceasta situatie si uneori prin decizii doar ale conducerii executive au loc dese schimbari ale politicii comerciale, a conditiilor generale de lucru cu clientii, riscul pe termen mediu fiind, dincolo de pierderea de imagine, pierderea clientilor , unii definitiv, iar pentru recastigarea altora fiind nevoie de eforturi deosebite. Dupa cum spuneam firma vinde prin centrele sale de vanzari si produse cumparate de la terti. Instabilitatea financiara genereaza adesea sincope in aprovizionarea cu aceste produse , intarzieri pe care clientul de obicei nu le accepta existand riscul sa nu mai accepte comanda livrata tarziu sau sa renunte la colaborarea , cel putin pe respectivul segment. Dincolo de aspectul de neseriozitate indus clientilor lipsa acestor produse ingusteaza potentiala piata a centrelor de distributie ale firmei in conditiile in care clientii finali prefera sa cumpere tot ceea ce au nevoie de la un singur furnizor si intr-un timp cat mai scurt

In cadrul riscurilor comerciale un risc prezent mai mereu dar care la nivel national este in scadere este riscul legat de asa numitele 'tepe' sau, altfel spus, de acele vanzari la care banii nu vor mai veni inapoi niciodata. Din dorinta de a creste cifra de afaceri adeseori se fac livrari de marfa cu risc, neacoperite cu efecte de plata, catre clienti neverificati.In aceasta categorie se includ si clientii care ajung in incapacitate de plata, faliment, situatie in care recuperarea banilor devine o problema dificila , adesea insurmontabila. Pana in prezent societatea a fost ferita de probleme majore la acest capitol, iar ca masura de precautie se incearca pentru vanzarile pe sume mai mari sa se obtina documente de plata. Un alt risc comercial important este cel legat de intarzierea platii facturilor de catre debitori, care in cazul institutiilor bugetare se traduce uneori in luni de asteptare, timp in care evident valoarea banilor se diminueaza, fara a mai aminti de efectele asupra stabilitatii financiare a firmei.

Un alt risc legat de partea comerciala este cel generat de natura fragila a produselor comercializate, care in timpul transportului si al manipularii se pot sparge. Mai grave sunt lucrurile in cazul unor accidente de transport, situatii in care prejudiciul poate fi foarte mare avand in vedere ca transporturile nu sunt asigurate.

Pe aspectul comercial riscul cel mai important vine evident din mediul concurential. Firmele straine mentionate , la care se adauga si producatorii autohtoni si-au creat o puternica retea de distribuitori la nivel national, cu un mare numar de angajati, cu o logistica net superioara si care vin pe piata cu o oferta complexa incluzand o mare parte, daca nu toata gama produselor ce concura la realizarea instalatiilor electrice, fiind in masura sa ofere clientului final solutii integrate sau revanzatorului o gama completa de produse, fiind astfel mai putin expusi sezonalitatii produselor si gasind mai usor o cale de acces catre orice tip de client, castigand astfel cota de piata. Accentuarii acestui risc i-a raspuns 'Alfa' cu crearea centrelor teritoriale de vanzari dar care insuficient sprijinite uman, logistic si cu marfurile de completare nu au sanse reale de a tine piept concurentei mult mai mobile si cu o dezvoltare continua, numerica si calitativa, Dimensiunea riscului legat de pozitia concurentiala slaba a fost ilustrata de ultima initiativa a firmei 'Alfa' care a incercat sa-si dezvolte o retea proprie de distribuitori independenti , le-a oferit conditii de pret si termene de plata foarte bune dar efectul in piata a fost foarte slab, departe de asteptari. Daca adaugam la acestea razboiul preturilor declansat de firma Philips impins dincolo de capacitatea de replica a firmei 'Alfa' imaginea care se contureaza este departe de a fi roza.

Riscuri legate de resursele umane si de gestionarea acestora

Resursa umana se refera la oamenii cuprinsi intr-o societate si care sunt de o mare diversitate (sub aspectul varstei, sexului, pregatirii profesionale, status-ului social, poate chiar a rasei si a religiei) si are drept caracteristica de baza potentialitatea. Altfel spus potentialul resursei umane este un atribut calitativ care nu depinde de numarul de persoane ci de calitatea fiecareia in parte reflectata in capacitatea fiecaruia de a produce.

Cresterea importantei resursei umane este tot mai vizibila si mai bine inteleasa si in societatile romanesti , dovada fiind crearea de departamente specializate sau, acolo unde numarul de angajati este mai redus si nu se justifica un astfel de serviciu, multe firme recurg la societati specializate in recrutare si selectare pentru a face angajari, aparitia pachetelor salariale care sa fidelizeze angajatul, dublate de introducerea in contracte a clauzelor de fidelitate fiind si ele o consecinta a intelegerii valorii capitalului uman .

'Alfa' a pornit la drum dupa anii 90 cu foarte multi angajati cu calificari indoielnice si mentalitati greu de schimbat , neconforme cu noile realitati la care era silita sa faca fata societatea. Valurile succesive de concedieri au redus mult personalul initial, prin inchiderea unor capacitati de productie si restructurarea altora. Au aparut si sectoare noi , cu specializare stricta , cum sunt reclamele luminoase si instalarea si intrtinerea retelelor de iluminat public. Din pacate , si de aici apare un prim risc la acest capitol, comportamentul angajatilor se circumscrie comportamentului reactiv, altfel spus tendinta dominanta este de a reactiona in raport cu specificul diferitelor stari conjuncturale survenite, nu de a crea aceste stari conjuncturale, adica de a-si crea imrejurari favorabile lui. Acest model comportamental a facut ca pana si sindicatele sa aiba o putere foarte redusa, acest potential capitol al riscului fiind redus practic la zero.

Un alt risc care la randul lui produce efecte este cel legat de managementul conducerii executive, riscul fiind generat de faptul ca la conducere s-au gasit oameni proveniti exclusiv din fabrica, de obicei din sectorul de productie, care s-au schimbat intre ei prin sistemul rotatiei cadrelor fara ca la nivelul strategiei sa intervina modificari semnificative. Nici macar in pozitia de director de vanzari nu a fost adusa , desi s-au purtat discutii, o persoana care sa aduca un suflu nou, idei noi , capabila sa impuna un nou stil de lucru, care sa poata concepe un plan de raspuns la actiunile concurentei . La ora actuala fiecare centru de vanzari actioneaza mai degraba pe cont propriu , fara o gandire strategica unitara, aplicand fiecare politica si gandira propriului director de vanzari, asemeni unor unitati militare care actioneaza fiecare pe cont propriu impotriva aceluiasi inamic.

Un risc important este si lipsa de incredere a angajatilor , de pe diferite nivele, in societate , in viitorul acesteia, fapt ilustrat de multitudinea zvonurilor, cele mai multe defetiste care circula si care au impus la un moment dat aparitia unui comunicat al conducerii menit sa redea increderea angajatilor. Din pacate , continuand paralela cu domeniul militar, este greu sa castigi o lupta daca soldatii din subordine nu sunt convinsi ca o pot castiga . Factorul psihologic asigura jumatate dintr-o victorie. Atata vreme cat un angajat nu ajunge sa fie mandru ca lucreaza intr-o societate, sa se simta parte a respectivei societati, sa vorbeasca despre ea oriunde si oricui cu mandrie si incredere ba dimpotriva face un deserviciu imprastiind stiri negative, care cu siguranta ajung si la urechile concurentei, acel angajat este departe de a fi resursa umana capabila de performanta pe termen mediu si lung, el fiind preocupat mai mult de a gasi o portita de iesire sau de a acumula cat mai mult acum, pentru un viitor incert.

O greseala fundamentala s-a facut in timp, fara a fi inlaturata nici in prezent in selectarea personalului centrelor teritoriale de vanzari. Alegerea unor persoane lipsite de etica si puse pe capatuiala, fenomen dublat de un control inexistent sau complice de la centru, mai ales in functia de conducere a centrelor a transformat aceste centre in 'vaci de muls' pentru cei pusi sa le conduca. Mai mult foarte multi dintre acestia si-au facut propriile firme paralele , dupa sistemul 'capusa', firme transformate in afaceri de mare succes , care au ajuns in timp sa concureze si sa surclaseze centrele de vanzari ale 'Alfa' ajungand sa aiba cifre de afaceri mai mari si ,in plus, sa renunte la a mai vinde marfa produsa de 'Alfa', devenind distribuitorii concurentei . Ca raspuns la aceasta situatie s-a introdus in contract o clauza de fidelitate si periodic angajatii din vanzari sunt obligati sa semneze un document pe propria raspundere ca nu detin firme sau nu desfasoara actiuni de natura concurentiala. Aceste documente sunt insa mai degraba niste formalitati riscul repetarii fenomenului fiind si in continuare prezent.

Ca un corolar al situatiei sectorului de resurse umane voi mentiona asertiunea unei persoane care a lucrat in conducerea comerciala a firmei: 'Avem acei oameni de vanzari pe care ne permitem sa-i avem'. Riscurile care deriva din aceasta situatie sunt evidente, mai ales intr-un sector cum este cel al vanzarilor in care fluctuatia de personal este foarte mare, cei care lucreaza aici fiind dupa parerea mea asimilabili ideii de 'mercenari' dispusi sa lupte sub 'steagul' celui ce ii plateste mai bine sau ii ofera conditii generale mai favorabile. Nu intamplator deci una din marile probleme ale departamentului de vanzari a societatii 'Alfa' este legata de marea fluctuatie de personal la nivelul agentilor de vanzari situatii in care pe o zona au lucrat in mai putin de un an trei oameni diferiti ducand la cresterea riscului pe aspectul comercial, experienta acumulata in timp dovedind ca relatiile interpersonale 'de la om la om' cimenteaza si consolideaza o relatie comeciala.

Aceste ar fi cateva aspecte legate de riscirile la care este supusa societatea 'Alfa' pe diferite planuri activitatii sale, fara avea pretentia ca le-am epuizat pe toate sau ca pe cele tratate le-am elucidat in totalitate.

Lumina artificiala ne insoteste permanent si ne permite cresterea perioadei active acasa, la locul de munca, in locurile de petrecere a timpului liber

Lumina artificiala ne permite sa avem o viata mai intensa , mai bogata in impliniri fiind o necesitate a omului modern , o temelie a progresului si bunastarii, pentru satisfacerea acestei nevoi dezvoltandu-se una dintre ele mai spectaculoase industrii in care 'Alfa' este partenerul clientilor sai pentru o viata mai buna. Viitorul va fi cel care ne va da un raspuns daca riscurile care ameninta aceasta societate vor putea fi gestionate, amenintarile pe care le genereaza surmontate sau daca legile economiei de piata, implacabile ca legile vietii, ii vor rezerva o alta cale.