STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAREA AFACERII PRIN MANAGEMENTUL CALITATII

STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAREA AFACERII PRIN MANAGEMENTUL CALITATII

Principalii factori care, in opinia oamenilor de afaceri contribuie la succesul intreprinderii sunt: produsul sau serviciul de calitate, serviciul sau bunul asigurat clientelei , buna planificare, expertiza personalului, bunele relatii de munca, pretul produsului sau serviciului. In mod independent de acesti factori proprii intreprinderilor, oamenii de afaceri trebuie sa fie determinati si sa posede gustul de reusita in afaceri prin activitatea sustinuta ( in afaceri), disciplina, comunicare, conducere, intuitie, personalitate puternica, asumare de riscuri calculate, spirit national. Pentru a intelege mai bine natura de azi a capitalismului este de ajuns sa comparam destinul a doua intreprinderi celebre care au revolutionat industria informaticii: Apple si Microsoft.

Cei mai multi observatori sunt de acord ca cei de la Apple - creatorii Macintosh­-urilor sunt mai inventivi decat cei de la Microsoft. In anul 1995 Micosoft dezvolta un program logic Windows'95, care regaseste nivelul de accesibilitate disponibil pe Macintosh de aproape zece ani. Totusi Apple este in criza, iar Microsoft infloreste. Apple a comis de fapt o eroare fundamentala prin adoptarea unei strategii protectioniste: in loc sa se specializeze in fabricarea sistemelor logice, firma a vrut sa fabrice totul (programele logice, computerele, imprimantele etc.) Microsoft alege o strategie deschisa: lasa firmele Compaq sau Dell sa fabrice cele mai bune computere, Hewlett Packward cele mai bune imprimante. Rezultatul: Apple este aproape de faliment in timp ce Microsoft a depasit capitalizarea bursiera a IBM. Microsoft si-a limitat "fereastra de vulnerabilitate" dupa cum afirma David Cohen la singurul produs in care era expert: fabricarea de produse logice.

Prin intermediul contractelor incheiate, informatiile circula liber si se difuzeaza rapid. Interconexiunile -deseori imprevizibile- ce au loc in interiorul lumii afacerilor, conduc la perceperea unor noi cai de competitie si a unor oportunitati.

Globalizarea in cresterea pietei este demonstrata prin faptul ca o parte tot mai mare din totalul productiei fabricate in tarile dezvoltate incorporeaza elemente de fabricatie straina. Astfel, exemplul Japoniei este concludent: fiind o tara saraca in resurse, le importa.

Competitivitatea unei natiuni depinde de capacitatea industriala de a-si innoi si dezvolta unele intreprinderi; obtin avantaje fata de cei mai mari concurenti din lume datorita presiunilor si provocarilor la care sunt supuse.

Spre exemplu Anglia poate fi cea mai buna atat in agricultura cat si in industrie si totusi este mai avantajos ca ea sa renunte la unele aspecte din domeniul agricol pentru a se putea specializa in industrie, domeniu in care este foarte bine situata in raport cu celelalte natiuni. Cand Anglia se specializeaza in productia industriala, o face importand produse agricole care-i ruineaza propria taranime, iar tarile cu care Anglia face comert isi distrug propriul artizanat. In ambele cazuri tranzitia este nemiloasa pentru cei care suporta din plin reconversia industriala, pentru populatie.

Intr-o lume a competitiei calitatea reprezinta modul principal prin care o intreprindere poate supravietui. Spre exemplu pentru Xerox inseamna calitate:

oferirea clientilor (interni si externi) produse noi care sa satisfaca cerintele lor;

imbunatatirea calitatii sa fie o sarcina pentru fiecare angajat.

In opinia lui Crosby calitatea nu costa ("quality is free").Cea care costa este noncalitatea.

l Calitatea poate fi obtinuta numai printr-o imbunatatire permanenta a perfectionarii intreprinderii si a lucratorilor care trebuie sa o perceapa ca pe o cultura a inovatiei. Astfel intreprinderile trebuie sa identifice, sa organizeze si sa administreze reteaua sa de procese si interfetele lor pentru a putea obtine si imbunatati calitatea produselor. Acesta reprezinta un concept fundamental pe care se bazeaza standardele din seria ISO 9000.

Standardele ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003 definesc trei modele pentru asigurarea externa a calitatii. Ele specifica cerintele referitoare la sistemul calitatii, in vederea demonstrarii de catre furnizor a aptitudinilor sale privind realizarea calitatii cerute si in scopul evaluarii acestei aptitudini de catre client sau o terta persoana. Aceste cerinte nu se substituie ci sunt complementare celor prevazute in specificatiile produselor. Aceste standarde servesc ca referinta pentru certificarea sistemului calitatii.

Dintre cele doua elemente obiective ale calitatii produselor (calitatea designului si componenta produsului executat cu documentatie tehnica) designul poseda un pronuntat caracter strategic: prin precizarea sa si a pretului de vanzare firma efectueaza o alegere a viitoarelor componente de pe piata. Din aceasta cauza fixarea parametrilor produselor se face cu participarea conducerii.

Firma Audi, o intreprindere a concernului VW, a folosit in mod convingator in ultimele decenii posibilitatea strategica de pozitionare a produselor sale prin calitatea designului si prin nivelul preturilor practicate. La inceput posibilitatile de diferentiere erau reduse dar, dupa zece ani de eforturi tehnice si materiale, produsele sale au ajuns sa fie unele dintre cele mai competitive de pe piata.

In urma experientei acumulate din mai mult de 1000 de intreprinderi din peste 50 de tari intreprinderea americana Kinsey a ajuns la concluzia ca factorii ce duc la succesul intreprinderii se pot imparti in:

factori hard, care se refera la strategia si la structura intreprinderii. Managerii trebuie sa opereze cu acesti factori deoarece sunt relativi simpli;

factori soft, care sunt mai greu de descris si de modificat. Printre acestia se numara stilul, abilitatea, structura personalului precum si valorile comune ce mentin coeziunea intre salariatii unei intreprinderi;

Un factor foarte important in cadrul competitiei este selectia ce se face tinand cont de parerea clientului. Clientul este cel care decide asupra succesului economic al produsului.

Printre esecurile economice provocate de atitudinea negativa a clientilor se numara si produse prestigioase cum ar fi automobilul de clasa S al firmei Daimler Benz, aparut pe piata in anul 1992. Cu toate ca reprezenta performante care-l situau pe cele mai bune locuri din lume, succesul financiar a fost foarte modest deoarece clientii au fost de parere ca automobilul nu se potriveste cu spiritul de epoca de la inceputul acestui deceniu.

Obiectivele calitatii

Conducerea trebuie sa-si defineasca obiectivele aferente elementelor-cheie ale calitatii cum ar fi: aptitudinea de utilizare, performanta, securitatea si fiabiliatea

Calculul si evaluarea costurilor cu toate elementele si obiectivele calitatii trebuie sa fie intotdeauna considerate importante cu scopul de a minimaliza pierderile datorate calitatii

Sistemul calitatii trebuie sa functioneze astfel incat sa dea increderea corespunzatoare ca sistemul este bine inteles si eficient, produsele sau serviciile satisfac intr-adevar asteptarile clientului si ca accentul este pus pe prevenirea problemelor mai degraba decat pe depistarea celor aparute

Sistemul de conducere al calitatii trebuie sa includa dispozitii adecvate pentru identificarea, difuzarea, colectarea si mentinerea corespunzatoare a tuturor documentelor si inregistrarilor calitatii. In orice caz trebuie avuta in vedere limitarea documentarii la cat este necesar

Restructurarea trebuie sa tina seama de necesitatea si posibilitatea specializarii interne si internationale.

In orice tara cu economie de piata avansata, intensificarea concurentei determina necesitatea restructurarii la nivelul unei firme, a uneia sau chiar mai multor ramuri industriale. Odata cu declansarea acestui proces foarte complex, unul dintre obiectivele principale urmarite este acela de a-si spori eficienta activitatii ceea ce va duce la cresterea gradului de competitivitate a produselor sau serviciilor oferite. Se trage concluzia ca restructurarea si concurenta interactioneaza reciproc.

Strategiile integratoare ale calitatii sunt considerate, incepand cu anii '80, ca avand un rol foarte important in cadrul strategiilor concurentiale: calitatea totala (depasirea asteptarilor clientilor) si excelenta (calitate, eficienta si economia de timp) sunt exemple de strategii integratoare ale calitatii.

Implementarea lor este posibila cu mentiunea ca in cazul unora dintre ele este de presupus si o schimbare.

Competitivitatea este si baza echilibrului extern (sectorului productiv). Pentru aceasta este nevoie de intreprinderi care au o rentabilitate si o initiativa economica suficienta de a investi. Tocmai prin investitii se inlocuiesc utilajele invechite cu masini moderne, se integreaza tehnologiile cele mai recente, mai eficiente si mai productive, dar o astfel de adaptare cere timp.

Conditiile competitivitatii sunt cunoscute. Ele fac referire la toti partenerii:

statul

muncitorii (de ei depinde productia )

conducatorii intreprinderii, care trebuie sa decida asupra investitiilor si sa dea dovada de initiativa.

Schematizand, se poate scrie ecuatia de baza a competitivitatii unei natiuni:

Razboaiele aparent separate de pe tot cuprinsul lumii au reprezentat de fapt expresii ale principalului conflict global, nu intre state concurente ci intre civilizatii.

Asa s-a intamplat in sudul Africii unde Cecil Rhodes a capturat vaste teritorii de la gruparile tribale si agrariene ocupate sa lupte intre ele.

Conducerea unei companii trebuie sa-si elaboreze si sa-si declare propria politica in domeniul calitatii. Aceasta trebuie sa fie compatibila cu celelalte politici ale companiei. Conducerea trebuie sa-si ia toate masurile necesare pentru a-si asigura propria sa politica.

Ea include principalele linii directoare si actiuni care ar trebui sa fie urmate cu rigurozitate, intelese si insusite de personal, sa asigure satisfacerea clientilor si dezvoltarea intreprinderii. Atingerea acelorasi obiective majore este posibila uneori prin politici diferite in functie de conditiile pietei. Din parcurgerea politicii privind calitatea oricarui produs / serviciu acesta :

se planifica

se construieste ( nu doar se verifica) prin intermediul tuturor activitatilor implicate

se imbunatateste continuu

se bazeaza pe existenta procedurilor scrise si a celorlalte instrumente din cadrul intreprinderii.

Spre exemplu: o firma actioneaza prin publicitate pentru cresterea dimensiunii, intarirea motivatiei, a vointei de cumparare, informarea si consolidarea pozitiei in lupta concurentiala, sporirea si atragerea puterii de cumparare a clientilor.

Managementul intreprinderii, in conditiile tranzitiei la economia de piata, capata o pregnanta dimensiune inovationala. Odata cu intensificarea ei, managerii trebuie sa gaseasca solutii la o gama tot mai complexa de probleme care sa exercite efecte pozitive asupra activitatii firmelor.

Intre concurenta si creativitate exista o stransa legatura. Concurenta se poate dezvolta si prin intermediul inovatiilor si dezvoltarilor stiintifice in timp ce intensificarea ei contribuie la stimularea creativitatii si la crearea unui climat inovational.

Inovatiile nu privesc numai realizarile unor produse noi ci si procese noi de productie, moduri deosebite de instruire a personalului sau metode noi de marketing. Inovatia creaza un avantaj competitiv atunci cand o firma descopera o noua necesitate pe piata sau serveste un segment de piata pe care rivalele sale l-au trecut cu vederea.

Procesul complex de restructurare a economiei nationale trebuie conceput astfel incat sa permita, pe de o parte, modernizarea si dezvoltarea intreprinderilor viabile, iar pe de alta parte, scoaterea din circuitul economic a intreprinderilor ineficiente.

Problema concurentei ca factor activ si pozitiv de restructurare nu este de natura teoretica. Intreprinderile resimt concurenta ca o presiune, ca o solicitare suplimentara.

La nivel general ea poate fi favorabila dezvoltarii dar la nivel de firma este apasatoare, o sursa de incertitudine sau de instabilitate.

Specialistii in domeniu arata ca alaturi de partea metodologica, succesul firmei in mediul concurential se bazeaza pe formarea unei culturi organizationale adecvate.

Calitatea vietii, totalitatea conditiilor de ordin economic, social, ecologic si spiritual este cea care asigura integritatea si echilibrul vietii biologice, dezvoltarea continua si durabila a personalitatii umane. Calitatea vietii este rezultatul unui efort atat individual cat si colectiv care exprima modalitatile de orientare a actiunii umane spre satisfacerea sistemului de nevoi.

Componenta principala a calitatii vietii este nivelul de trai .

In ultimul timp strategia in afaceri a devenit o notiune cheie a economiei de piata. Strategia de promovare a calitatii este o componenta importanta a reusitei afacerilor.

Exista patru tipuri de strategii de promovare a calitatii :

arunca in lupta toate resursele pe care le ai

loveste acolo unde nu exista nimic

gasirea si ocuparea unei brese tehnologice

schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei piete sau ale unei industrii

Aceste strategii nu se exclud reciproc. De obicei se pot combina doua sau trei in una singura.

Arunca in lupta toate resursele pe care le ai

Acesta este felul in care isi explica victoriile un general federal din timpul razboiului civil din America. In strategia sa, omul de afaceri tinde spre suprematie, daca nu chiar spre o dominare a noii piete sau a unor noi industrii. Aceasta strategie nu inseamna crearea unei afaceri noi imediat, desi acesta este scopul, dar tinde de la inceput spre o pozitie de conducere.

Este strategia cea mai putin previzibila, necrutatoare si nu admite greseli. Cu aceasta strategie nu exista o a doua sansa. Daca reuseste recompensele sunt mari ; daca nu merge de la inceput atunci nu va merge deloc.

Ex: De multi ani, firma Hoffmann - La Roche din Basel Elvetia este cea mai mare si cea mai profitabila companie farmaceutica. Originile ei sunt umile. Pana in 1925 fabrica vopsele textile. Bineinteles ca era in urma marilor producatori de vopsele din Germania si a doua sau trei firme din Elvetia. A mizat apoi pe vitaminele nou descoperite intr-un timp cand existenta lor nu era acceptata de lumea stiintifica. A achizitionat patentele de vitamine pe care nu le vroia nimeni, a angajat cercetatori de la Universitatea din Zurich oferindu-le salarii de cateva ori mai mari decat cele de profesori pe care nici industria nu le oferise pana atunci si a investit toti banii pe care ii avea si pe cei care i-a putut imprumuta pentru fabricarea si comercializarea acestor produse. Dupa 60 ani, cand patentele au expirat, Hoffmann - La Roche detinea jumatate din piata mondiala a vitaminelor, ceea ce inseamna miliarde de dolari anual.

Aceasta strategie trebuie sa loveasca direct la tinta, altfel totul este compromis.

Odata lansata, este greu de reglat sau de corectat.

Loveste acolo unde nu este nimeni

Conceptul de imitatie creatoare contine o contradictie: ceea ce este creator trebuie sa fie si original iar imitatia nu este creatoare. Si totusi cei doi termeni sunt potriviti pentru ca descriu o strategie in substanta ei. Omul de afaceri nu face ceva ce a facut deja altcineva dar considera ca inovatia sa este mai buna decat ceea ce au facut predecesorii sai in domeniu.

Stralucitul practician al acestei strategii este IBM, dar strategia este folosita si de Procter & Gamble pentru obtinerea suprematiei pe piata sapunului, detergentului si a articolelor de toaleta.

Imitatorul creator priveste produsele sau serviciile din punctul de vedere al cumparatorului.

Computerul personal produs de IBM este practic identic d.p.d.v. al caracteristicilor tehnice cu cel produs de APPLE dar IBM a oferit de la inceput programe si soft-uri. Apple a pastrat modul traditional de distribuire a componentelor in vreme ce IBM, rupand legatura definitiv cu propriile traditii, si-a dezvoltat tot felul de canale de distribuire, magazine de specialitate sau de vanzare cu amanuntul. A inlesnit astfel cumpararea si folosirea produselor de catre consumatori.

Imitatia creatoare incepe cu pietele, nu cu produsele. Se concentreaza asupra pietei si este dirijata de aceasta.

Bresele tehnologice

Toate strategiile discutate pana acum aspira la conducerea sau dominarea pietei in vreme ce strategia bresei tehnologice aspira la detinerea monopolului intr-o zona limitata. Aceasta tinde sa-i faca pe cei care o practica imuni la concurenta si imposibil de provocat. Cei care practica aceasta strategie se aleg cu bani. Cel mai important lucru in aceasta strategie este sa fi foarte discret in ciuda faptului ca produsul este esential procesului.

Exista trei moduri distincte de abordare a acestei strategii:

strategia barierei

strategia calificarii in specialitate

strategia pietei

STRATEGIA BARIEREI

Ex. Firma Alcon a obtinut o enzima folosita in chirurgia oftalmologica. De indata ce aceasta enzima a fost folosita si patentata, a avut o pozitie de bariera. Nici un chirurg nu mai lucreaza fara ea.

Indiferent cat ar cere compania Alcon pentru ea, pretul enzimei este nesemnificativ fata de costul operatiei. Este foarte putin probabil ca vreun chirurg sau un spital sa se intrebe cat costa. Piata totala pentru acest preparat este foarte mica (cca. 50 milioane $ anual) incat nu a meritat efortul de a obtine un produs competitiv. Nu s-ar fi facut mai multe operatii la ochi chiar daca ar fi existat un produs mai ieftin, deci un concurent n-ar fi putut face altceva decat sa scada pretul pentru toata lumea ceea ce i-ar fi adus un beneficiu mai mic.

Schimbarea valorilor si a caracteristicilor

In aceasta situatie strategia insasi este o inovatie. Este posibil ca produsul sau serviciul la care se refera sa existe de mult timp, asa cum este de exemplu serviciul postal care are o vechime de aproape 2000 ani. Strategia, insa, transforma acest produs sau serviciu vechi in ceva nou, ii schimba valoarea, utilitatea si caracteristicile economice. Din punct de vedere fizic nu este nimic nou. Din punct de vedere economic exista ceva diferit si nou. Scopul acestei strategii este crearea unui client. Acesta este ultimul scop al unei firme cu activitate economica si se poate realiza in patru moduri diferite:

creand utilitate

prin sistemul de preturi

prin adaptarea la realitatea economica si sociala a clientului

prin livrarea a ceea ce reprezinta valoarea pentru client.

Ani de zile numele americanului King Gillette a onorat ambalajul fiecarei lame de ras Gillette vanduta in toata lumea. Aparatul de ras Gillette nu era mai bun decat altele si fabricarea lui costa chiar mai mult dar producatorul nu a vandut aparatul ci, pur si simplu, l-a oferit pentru o suma care reprezenta 1/5 din costul de fabricatie dar l-a proiectat astfel incat sa nu poata fi folosit decat cu lamele produse de el. Acestea il costau cam 1 cent/buc. dar le vindea cu 5 centi/buc. Pentru ca puteau fi folosite de 6-7 ori, un barbierit costa mai putin de 1 cent, adica mai putin de 1/10 din costul unei vizite la barbier.

Ceea ce a facut Gillette a fost sa stabileasca un pret pentru ceea ce cumpara clientul, adica barbieritul si nu pentru ceea ce face producatorul. In final, clientul companiei Gillette a platit mai mult decat ar fi platit daca ar fi cumparat un alt aparat de ras de 5 $ si alte tipuri de lame de 1-2 centi. Clientii lui Gillette stiau asta. Sistemul folosit de acesta era inteles de ei.

Practicand acest sistem de preturi se plateste de fapt ceea ce reprezinta valoare pentru client si nu ceea ce reprezinta costuri pentru furnizor.

Politica europeana pentru promovarea calitatii are doua parti: o viziune strategica a calitatii pentru Europa care-si propune sa identifice punctele cheie pentru dezvoltarea unei imagini si unei culturi europene a calitatii si un 'program european pentru promovarea calitatii' care va duce la materializarea acestei viziuni .

* O viziune strategica pentru Europa

Adoptarea acestei politici pentru promovarea calitatii este bazata pe o viziune strategica asupra calitatii pentru Uniunea Europeana in care:

- cetatenii, consumatorii si clientii sunt satisfacuti

- personalul este bine instruit, motivat si dezvoltat

- companiile sunt conduse eficient

- mediul inconjurator este respectat

resursele disponibile sunt bine utilizate

- numarul locurilor de munca este dezvoltat pe baza competitivitatii, inovatiei si creativitatii generale

Viziunea strategica intentioneaza sa sublinieze importanta dezvoltarii unor imagini si culturi europene cu scopul de a se incuraja cresterea economica, numarul locurilor de munca si de a se conferi o mai mare competitivitate generala companiilor ca si de a oferi o viziune asupra rolului diferitilor parteneri publici si privati.

Cu scopul ca aceste imagini si culturi europene privind calitatea sa fie acceptate si asimilate de operatorii europeni, ele trebuie bazate pe diversitatea culturala si bunastarea Europei; in acelasi timp trebuie sa fie orientate catre excelenta.

In consecinta, viziunea strategica trebuie sa contribuie la crearea unui punct de referinta pentru a face sa fie sigure atat continuitatea diferitelor dimensiuni ale calitatii in Europa cat si legatura dintre operatori si autoritatile publice. In mod specific, ea trebuie sa stimuleze discutiile ca si evolutiile politice, stiintifice si academice.

Accentul trebuie pus pe un management strategic al calitatii bazat pe satisfacerea clientilor, motivarea si satisfacerea personalului, lucrul bine facut, efectivitatea companiilor vizand excelenta, mai degraba decat pe elemente exclusiv tehnice cum ar fi asigurarea privind calitatea, care cauta in primul rand sa faca sigura conformitatea cu specificatiile.

Constientizarea, motivarea si angajamentul liderilor de management si politici constituie elementul cheie in succesul economiei europene si unul dintre principalele principii ale acestei politici noi.

Aceasta politica europeana pentru promovarea calitatii planuieste intarirea competitivitatii generale a companiilor prin doua orientari majore:

- o perspectiva externa focalizata pe satisfacerea clientului si respectul pentru mediul inconjurator ( intr-o abordare generala a calitatii vietii)

o perspectiva interna intentionand sa faca sa fie sigura desfasurarea mai eficienta a variatelor functiuni ale strategiei si managementului si o dezvoltare a resurselor umane.

* Un program european de promovare a calitatii

Implementarea programului european de promovare a calitatii (EQPQ) va trebui sa fie bazata pe o strategie de actiune unificat si unic coordonata la nivelele comunitatii, a diversilor participanti, atat publici cat si privati, cu acordarea atentiei cuvenite principiului subsidiaritatii. Iata cateva exemple de actiuni si initiere aflate in desfasurare:

- schema de eco-management si audit a comunitatii care face sa fie sigura legatura si integrarea cu managementul calitatii pentru a se evita consumul inutil de resurse

- proiecte de cooperare si asistenta tehnica pentru tari terte

- programe de instruire pentru dezvoltarea resurselor umane si pentru cresterea cunostintelor si priceperii acestora

- diverse planuri privind calitatea

- premiul european de calitate, administrat de EFQM

- diverse premii nationale privind calitatea

Programul european de promovare a calitatii cuprinde trei orientari principale pentru interventie si reflectie:

1. sa creasca angajamentul si motivarea dezvoltarii capitalului uman si sa dea oamenilor o responsabilitate mai mare

2. imbunatatirea calitatii aparatului productiv european

3. sa dezvolte coeziunea tuturor celor implicati in jurul imaginii si culturii privind calitatea propunerii

* Cresterea angajamentului, motivarii, responsabilitatii alocate ca si dezvoltarea capitalului uman

Obiective : Sa creasca angajamentul, motivarea, nivelul de responsabilitate alocat si cunostintele personalului la toate nivelurile, in privinta abordarii calitatii care este esentiala pentru tratarea cu succes a provocarilor societatii moderne.

Actiuni:

1. premiul european de calitate

Acesta a fost lansat in 1992 de EFQM in cooperare cu EOQ si cu sprijinul Comisiei de Promovare a Calitatii. El vizeaza incurajarea si recunoasterea atingerii excelentei de catre companii in privinta managementului calitatii ca mod cheie pentru a dobandi imbunatatirea continua a competitivitatii. Modelul folosit ca premiu poate fi utilizat pentru a se autoevalua. Autoevaluarea implica o trecere in revista sistematica si continua a activitatilor si rezultatelor companiei si face posibil sa se identifice punctele tari si elementele de imbunatatire in abordarea calitatii companiei. Aceasta metodologie prezinta un numar de avantaje:

- o baza detaliata pentru decizii strategice

- poate fi un mijloc efectiv de identificare si concentrare a eforturilor companiei

2. Saptamana europeana a calitatii

Scopul organizarii unei saptamani europene a calitatii este de a concentra intr-o singura saptamana o campanie de constientizare publica si demonstrare a avantajelor si importantei calitatii pentru competitivitatea economiei europene, pentru operatori economici, servicii publice si clienti. Comisia de Promovare a Calitatii planuieste sa sprijine EQP (platforma europeana pentru calitate) pentru desfasurarea de activitati si initiative integrate (de ex. conferinte, comunicate de presa, brosuri de informare si afise) pe teritoriul UE prin intermediul organizatiilor nationale si europene.

3. Un sistem pentru calificarea specialistilor in calitate

Ca reactie rapida a calitatii ca element al managementului, compania a crescut accelerat nevoia de a avea personal instruit si experimentat.De aceea Comisia de Promovare a Calitatii planuieste sa sprijine EQP indeosebi prin EOQ in cadrul instruirii continue a muncitorilor cu scopul de a intari si transforma sistemele existente de calificare a profesionistilor intr-un sistem european original, deschis si credibil.

4. Calitatea in cursurile educationale are loc prin promovarea introducerii si dezvoltarea calitatii in predarea cursurilor tehnice si universitare.

5. Retele si foruri universitare

Comisia intentioneaza sa incurajeze universitatile sa-si largeasca si sa intareasca legaturile intre ele in domeniul calitatii prin retele. Aceste retele vor permite sa coopereze mai bine, sa-si impartaseasca experientele in acest domeniu si sa elaboreze programe comune de instruire la nivel european.

* Imbunatatirea aparatului european

Obiectiv

Cresterea componentelor economiei europene atat pe piata interna cat si pe piata mondiala prin inovare tehnologica, proiectare industriala, imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor, cercetare si dezvoltare de noi tehnologii si metode pentru intretinere si control.

Actiuni:

1. noi metodologii, promovarea dezvoltarii si raspandirii noilor metodologii ale calitatii

2.integrarea proiectarii industriale, promovarea proiectarii industriale in planificarea si dezvoltarea de produse

3.noi tehnologii, promovarea cercetarii, dezvoltarii si demonstrarii noilor tehnologii de proiectare, productie, incercare, tinere sub control si organizare.

4.aspecte privind mediul inconjurator promovarea integrarii aspectelor privind mediul inconjurator in ciclul de viata al produselor.

5.calitatea in servicii, promovarea studierii si utilizarii noilor metodologii privind calitatea serviciilor, indeosebi in sectorul public.

6.legaturile cercetare-companie promovarea legaturilor intre cercetare si companii.

Abordarea calitatii asa cum este propusa in aceasta lucrare nu mai constituie o solutie tehnica sub autoritatea si responsabilitatea catorva persoane (destinata rezolvarii unei probleme tehnice) ci o solutie strategica generala de responsabilitate a fiecaruia, cu scopul de a creste eficienta si competitivitatea companiilor ca si calitatea vietii oamenilor. De aceea ea reprezinta pentru economia europeana o cale posibila catre excelenta.

" Competitia implica calitate" reprezinta un concept care a marcat evolutia societatii omenesti in ultimele decenii. Lumea a inteles importanta lui si este dispusa sa faca sacrificii pentru a-si satisface nevoile din ce in ce mai complexe. Sumele enorme care se platesc anual pentru a descoperi noi produse si a imbunatati calitatea celor deja existente demonstreaza sacrificiul pe care il face omenirea in numele calitatii. In jurul nostru se desfasoara un adevarat razboi economic in care castiga cel mai inteligent si care detine informatia. Omul modern a ajuns sclavul modernitatii, "confortul ne inlantuie", afirma Paul Valery. Fiecare nou produs aparut pe piata creeaza o noua nevoie, astfel incat omul a ajuns dependent de acestea. In acest sens un exemplu poate fi nelipsitul sapun care reprezinta gradul de civilizatie al fiecarui popor. Piata ofera acest produs precum si altele intr-o gama extrem de variata. In functie de posibilitati alegem produsul care ne ofera cea mai mare satisfactie. Aici intervine calitatea, cerinta de baza. Concurenta este cea care ne asigura calitatea dorita raportata si in functie de pret. Competitia implica coerenta si consecventa. Firmele se intrec sa-si ofere produsele care le asigura succesul pe piata. Reusita lor depinde de efortul de a se mentine pe piata si de a oferi clientilor ce se asteapta de la ele.

Cei care doresc CALITATEA ar trebui mai intai sa invete CE si CUM trebuie facut pentru a o defini, proiecta, planifica, asigura, construi, masura, evalua, verifica, introduce si mentine sub control, certifica etc. Si apoi sa se apuce de treaba!.In final, faptele conteaza si nu vorbele!.

Firmele care se bucura de succes pe plan international nu sunt spectatori pasivi ai procesului de creare a avantajului competitiv. Ele sunt angrenate intr-un proces continuu de cautare a unor noi avantaje si de aparare a acestora in lupta cu rivalele lor.

Rutinele asigurarii calitatii traditionale, bazate pe detectarea produselor defecte, nu mai sunt adecvate productiei actuale. In conditiile cresterii exigentelor clientilor referitoare la calitate, a cresterii complexitatii produselor, a scaderii perioadelor de proiectare si lansare a unui produs, trebuie sa existe o planificare sistematica a calitatii. Motivul este extrem de simplu: defectele care pot fi evitate initial, nu trebuie sa fie corectate mai tarziu. Traim intr-o lume in care competitia a cunoscut o evolutie ascendenta, o lume in care cu greu ne putem permite sa gresim. Chiar daca un imperiu a fost cladit in ani de zile cu eforturi sustinute, acesta poate fi spulberat intr-un timp record.

Cand ritmul activitatilor economice se intensifica, fiecare unitate de timp ajunge sa valoreze mai multi bani. In cultura care tocmai se naste, timpul devine insusi un produs valoros. Dincolo de asta, in economia crescand-competitiva a lumii de azi, abilitatea de a aduce repede pe piata produse este esentiala. Vertiginoasa viteza cu care faxurile, computerele sau alte articole electronice matura piata ii uimeste pe fabricanti si clienti deopotriva.

In actualele conditii de concurenta, rata inovatiei de produse este atat de rapida, incat aproape inainte ca un produs sa fie lansat, apare urmatoarea generatie de produse mai bune. In acest sens Joseph A. Schumpeter afirma in "Capitalism, socialism si democratie" ca inovatia este o "distrugere creativa" ("creative destruction"), deoarece crearea unor noi produse si metode de producere simultan au distrus pozitia unor firme (adesea monopoluri) punand in pericol produsele existente si insasi existenta acestor firme.

Calitatea este o provocare pentru secolul XXI, deoarece intelegem prin calitate nu doar un set de specificatii si proceduri, ci tot ceea ce este esential in cresterea valorii unui produs sau serviciu.

Vorbim despre CALITATE acum in preludiul unui secol nou, in care nu se vorbeste despre "a fi mai bun", ci despre " a fi intr-adevar primul ", intr-un moment in care CALITATEA nu inseamna doar "sa facem cele mai bune lucruri", ci pe langa aceasta, sa acordam valoare distinctiei in cele mai mici detalii. Excelenta nu este atat realizarea oricarui produs mai bine decat altii, cat sa faci un lucru distinct si unic pentru clientii tai.

CALITATEA este problema fiecaruia. Depinde de fiecare cum isi gestioneaza resursele, si cat de mult are acces la produsele care incorporeaza calitatea.

Motto-ul firmei Philips spune "Let's make things better". Acesta trebuie sa ramana o provocare pentru fiecare dintre noi.