Formele de exercitare a profesiei de avocat

Formele de exercitare a profesiei de avocat

Activitatea avocatului se realizeaza prin consultatii si cereri cu caracter juridic; prin asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor; prin redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare; activitati de mediere; activitati fiduciare si prin orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.

In conformitate cu prevederile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, republicata, coroborat cu dispozitiile art. 169 din Statutul profesiei de avocat, formele de exercitare a profesiei de avocat sunt la alegere:

- cabinete individuale;

- cabinete asociate;

- societatile civile profesionale;

- societatile civile profesionale cu raspundere limitata.

In cadrul acestor forme de exercitare a profesiei potrivit prevederilor art. 169 alin.2 din Statutul profesiei, raportat la dispozitiile art. 5 alin. 2-5, isi pot exercita profesia si avocatii colaboratori, in baza unui contract de colaborare, avocatii salarizati, in baza unui contract de salarizare in interiorul profesiei.

In cabinetele individuale isi pot exercita profesia un avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori. Cabinetele individuale se pot grupa in scopul folosirii in comun a unui patrimoniu profesional sau a unor salariati. Fiecare cabinet insa isi pastreaza individualitatea sa in raport cu clientii. Retinem insa ca avocatii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridica unor clienti cu interese contrare.

Cabinetele grupate se individualizeaza printr-o denumire specifica in care figureaza numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate (de pilda: „Tudor Ionescu, Paul Cretu-Cabinete de avocat grupate”).

Contractul de grupare a cabinetelor individuale se incheie in forma scrisa, in conformitate cu modelul prevazut de Statutul profesiei in Anexa XI.

Avocatul este liber sa aleaga si sa isi schimbe in orice moment optiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevazute de lege. Transformarea in oricare dintre formele de exercitare a profesiei se face fara a se intra in lichidare, insa numai cu respectarea prevederilor legii si statutului profesiei de avocat. Transformarea se poate realiza separat sau odata cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin:

- fuziune;

- absorbtie;

- divizare totala sau partiala.

Avocatul isi va incepe activitatea, indiferent de formele de exercitare a profesiei, numai dupa obtinerea aprobarilor din partea consiliului baroului.

In cazul in care intervin anumite modificari in forma de exercitare a profesiei, in cazurile de instrainare prin acte intre vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum si in cazul transformarii sau reorganizarii formelor de exercitare a profesiei, avocatul are obligatia de a instiinta in scris baroul despre toate acestea.

Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse urmatoarelor principii:

- patrimoniul comun este afectat exclusiv activitatii profesionale si are regimul patrimoniului de afectiune profesionala;

- titularul cabinetului individual si avocatul asociat nu pot presta activitati profesionale in afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;

- avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei;

- avocatul salarizat in interiorul profesiei si avocatul colaborator nu pot activa, in aceeasi calitate, in mai multe forme de exercitare a profesiei;

- avocatul colaborator si avocatul salarizat in interiorul profesiei nu au drept la clientela proprie;

- obligatia de a comunica de indata baroului, in scris, modificarile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atat avocatului cat si titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societatilor civile profesionale sau al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata;

- formele de exercitare a profesiei se individualizeaza prin denumire, conform prevederilor legii si ale Statutului profesiei.

In cazul formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini, se pot utiliza, la alegere, denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate.

In cazul societatilor civile profesionale si al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata, conventia de instrainare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, incheiata in conditiile prevazute de lege, are ca obiect, exclusiv, parti detinute de asociati. In cazul instrainarii formelor de exercitare a profesiei de avocat contractele incheiate de transmitator cu avocatii stagiari raman in fiinta pe durata convenita si se preiau de catre dobanditor daca in persoana acestuia se verifica conditiile prevazute de lege si statutul profesiei.

De asemenea, intre formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesionala pe baza unei conventii care se inregistreaza la barou. Regulile privind publicitatea profesionala se aplica in mod corespunzator si intr-o astfel de situatie.

Neintelegerile dintre avocati privind formele de exercitare a profesiei se rezolva pe cale amiabila. Daca neintelegerile nu se solutioneaza pe cale amiabila, avocatul este obligat sa ceara concilierea decanului baroului, in conditiile prevazute de statutul profesiei.

Daca si in urma concilierii litigiul dintre parti nu se stinge, avocatul este obligat sa recurga la arbitrajul reglementat in statutul profesiei. Arbitrii pot fi numai avocati definitivi din baroul respectiv, cu cel putin 10 ani vechime in profesie.

Oficiul de arbitrare este gratuit, iar avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza numirea fara o justificare intemeiata. Totusi, avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar daca este justificata, decanul va desemna un arbitru.

In cadrul tuturor formelor de exercitare a profesiei se poate angaja personal auxiliar, insa este interzisa angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.

a.     Exercitarea avocaturii in cabinete individuale.

In conformitate cu prevederile art.5 alin.2 din Legea nr. 51/1995, republicata si respectiv art. 179 alin.1 din Statutul profesiei de avocat, in cabinetul individual isi poate exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori. Cabinetul individual de avocat se organizeaza si functioneaza in baza actului de infiintare inregistrat la barou si intocmit conform anexei XXVIII la Statutul profesiei.

Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si avocatii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare incheiat in forma scrisa. Contractul trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu mentiunile prevazute in anexa nr. IX la Statutul profesiei. Cabinetul individual de avocat este identificat prin denumire care cuprinde numele avocatului titular urmat de sintagma „cabinet de avocat” (de exemplu: „Petru Avramescu-Cabinet de avocat”, sau „P.Avramescu-Cabinet de avocat”).

Denumirea poate figura pe firma cabinetului si se utilizeaza in actele profesionale cu respectarea prevederilor cuprinse in statutul profesiei de avocat.

In caz de deces al titularului denumirea cabinetului poate fi pastrata cu acordul tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat in forma autentica. Dobanditorul denumirii transmise prin acordul mostenitorilor ca urmare a decesului titularului are obligatia de a instiinta baroul despre aceasta si de a informa publicul referitor la schimbarea intervenita cu privire la titularul cabinetului.

In conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 51/1995, republicata, titularul cabinetului individual sau coordonatorul cabinetelor asociate ori al societatilor civile profesionale sau al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata, poate incheia cu fiecare avocat colaborator sau avocat salarizat fie o conventie de colaborare, fie un contract de munca, in forma scrisa.

Chiar daca, asupra acestor dispozitii legale mentionate mai sus s-au formulat critici justificate, totusi Legea nr. 51/1995, dupa modificare si in forma republicata, mentine solutiile anterioare.

In principal criticile formulate au avut ca punct de plecare faptul ca statutul de salariat este ireconciliabil cu cel de avocat. Daca profesia de avocat este libera, independenta si autonoma, persoana salarizata (avocat salarizat-iata alta contradictie!) este in raport de subordonare fata de avocatul titular al cabinetului avocatial.

De asemenea, prevederea cuprinsa in art. 175 din Statutul profesiei de avocat, prin care „este interzisa angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare” este in contradictie cu dispozitiile art. 41 alin. 1 din Constitutia Romaniei care in mod expres arata ca „dreptul la munca nu poate fi ingradit”.

b.     Cabinetele asociate de avocati.

Potrivit prevederilor art. 5 alin.3 din Legea nr. 51/1995, republicata, si respectiv a art. 181 alin.1 din Statutul profesiei, cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei de avocat. Drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate. De asemenea, asocierea nu poate restrange drepturile avocatilor asociati si nici nu poate aduce atingere drepturilor si obligatiilor aferente patrimoniului de afectatiune profesionala a fiecarui cabinet intrat in asociere.

Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac parte si nu al cabinetului individual. In acest sens, mentionam ca un asociat nu poate accepta o cauza sau un client, daca unul dintre cabinetele asociate se opune in mod justificat. Mai mult, cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.

Asocierea cabinetelor individuale de avocati are loc in baza unei conventii de asociere. Conventia se incheie in forma scrisa si cuprinde in mod obligatoriu mentiunile prevazute in anexa nr. XXIX din statutul profesiei, care se aplica in mod corespunzator.

c.      Societatea civila profesionala.

In temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 51/1995, republicata, si respectiv al art. 185 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat, societatea civila profesionala se constituie din doi sau mai multi avocati definitivi care contribuie in natura si/sau in numerar la constituirea unui patrimoniu de afectatiune in vederea desfasurarii activitatii profesionale. Ceilalti avocati activeaza in cadrul societatii civile profesionale fie in calitate de avocati colaboratori, fie in calitate de avocati salarizati in cadrul profesiei.

Asocierea si colaborarea avocatilor in cadrul societatii profesionale are loc potrivit legii civile.

Raportul juridic civil se naste intre client si societatea civila profesionala, iar serviciile profesionale urmeaza sa fie indeplinite de oricare dintre avocatii desemnati de avocatul coordonator fara a se cere optiunea clientului.

Societatea civila profesionala se individualizeaza printr-o denumire specifica in care se consemneaza numele cel putin al unuia dintre asociati, urmat de sintagma „societate civila de avocati” (de exemplu: „Pavel Stanescu- Societate civila de avocati” sau”Stanescu, Alesu- Societate civila de avocati”).

Contractul de societate civila profesionala si statutul acesteia sunt incheiate in forma scrisa intre avocatii asociati, potrivit legii civile si cu respectarea anexelor nr. XII si XIII la Statutul profesiei de avocat.

Societatea civila profesionala de avocati se poate reorganiza prin:

- absorbtie;

- fuziune;

- divizare totala;

- divizare partiala (desprindere).

Divizarea se realizeaza prin impartirea patrimoniului de afectatiune profesionala intre una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care iau astfel nastere.

In fine, societatea civila profesionala nu inceteaza in situatia divizarii partiale (desprindere) in cazul in care o parte din patrimoniul sau de afectatiune profesionala se desprinde si se transmite catre o alta forma de exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care urmeaza sa fie constituita.

d.     Societatea civila profesionala cu raspundere limitata.

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata, potrivit prevederilor art. 5 indice 1 alin. 1 din Legea nr. 51/ 1995, republicata, se constituie prin asocierea a cel putin doi avocati definitivi, aflati in exercitiul profesiei. Are personalitate juridica si patrimoniu propriu. Aporturile asociatiile la capitalul social pot fi in industrie, in bani sau natura, reprezentat de activitatea profesionala, inclusiv aportul de clientela. Capitalul social al societatii este format din parti sociale transmisibile si negociabile. Capitalul social este de cel putin echivalentul in lei al sumei de 10.000 euro. Transmiterea partilor sociale se poate face numai catre avocatii aflati in exercitiul profesiei. Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocatii colaboratori si avocatii salarizati. Avocatii care isi exercita profesia in cadrul societatii civile profesionale cu raspundere limitata isi angajeaza raspunderea profesionala numai in limitele capitalului social subscris si varsat.

Dobandirea personalitatii juridice a societatii civile profesionale cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal. Societatile civile profesionale cu raspundere limitata sunt supuse regimului impozitului pe profit. In conformitate cu prevederile art. 188 alin.2 din Statutul profesiei de avocat, societatea civila profesionala cu raspundere limitata are ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat, in conditiile legii.

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma „societate civila de avocati cu raspundere limitata” (de exemplu: „Dumitru Neagu-Societate civila de avocati cu raspundere limitata” sau „Neagu, Banescu-Societate civila de avocati cu raspundere limitata”).

Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata sunt incheiate in forma scrisa, cu respectarea mentiunilor din anexele XIV si XV la Statutul profesiei. Actul constitutiv se incheie in forma autentica atunci cand printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un bun imobil.

In ceea ce priveste Statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata, el va cuprinde:

- numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul asociatilor;

- data dobandirii calitatii de avocat si data definitivarii in profesie a avocatilor asociati;

- denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;

- capitalul social, integral varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in industrie, in bani sau in natura ori de clientela, valoarea aporturilor in industrie, in natura sau in clientela, precum si modul evaluarii lor; aportul in numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului in lei al sumei de 3.000 euro;

- numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau, respectiv participarea la beneficii si pierderi a fiecarui asociat;

- asociatii care reprezinta si administreaza societatea impreuna cu puterile ce li s-au conferit; daca sunt mai multi administratori si ei formeaza un consiliu de administratie, se vor preciza regulile de organizare si functionare a acestui organism;

- reguli privind transmiterea partilor sociale si conditiile de retragere a asociatilor;

- durata societatii;

- modul de transformare, reorganizare, dizolvare si lichidare, inclusiv la situatia clientelei.

Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata care se incheie in conditiile legii avocaturii si a statutului profesiei de avocat, sunt guvernate de legislatia civila in vigoare. Modificarea actului constitutiv si a statutului societatii civile profesionale cu raspundere limitata se poate face numai in scris, cu respectarea legii si a statutului profesiei.

Dovada personalitatii juridice in raporturile cu tertii se face in baza unui certificat de inregistrare, intocmit conform anexei XVI la Statutul profesiei. Baroul are obligatia de a tine „Registrul de evidenta al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata” care are caracter public. Modelul acestui registru este specificat in anexa XXX la Statutul profesiei.

In baza prevederilor art. 192 din Statutul profesiei de avocat, pot avea calitatea de asociati doi sau mai multi avocati definitivi aflati in exercitiul profesiei, fie ca sunt inscrisi in acelasi barou, fie ca apartin la barouri diferite. In acest caz societatea isi va stabili sediul principal in circumscriptia unuia dintre barourile de apartenenta al unuia dintre asociatii fondatori.

Actul constitutiv al unei asemenea societati se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societatii. De asemenea, acest act constitutiv se va transmite, exclusiv in scop de informare si catre toate barourile unde sunt inscrisi asociati ai societatii civile profesionale cu raspundere limitata, altii decat acela sau aceia care sunt inscrisi in Tabloul avocatilor baroului de la sediul principal al societatii.

Clientela apartine societatii civile profesionale cu raspundere limitata si nu avocatilor care au calitatea de asociati (art. 193 alin.3 din Statutul profesiei).

De asemenea, in cazul transmiterii partilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei astfel de societati, toate bunurile impreuna cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse ca aport la capitalul societatii de catre respectivul asociat raman proprietatea societatii, daca prin lege, actul constitutiv sau statutul societatii nu se prevede altfel.

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este condusa de adunarea generala a avocatilor. Activitatea executiva curenta este condusa de un avocat coordonator ales de majoritatea avocatilor asociati.

Adunarea generala se convoaca de catre oricare dintre asociati prin orice mijloace care sa poata face dovada ca s-a realizat convocarea. Locul de intrunire al adunarii generale este sediul principal al societatii sau cu acordul unanim al asociatilor in orice alt loc.

Hotararile adunarii generale se iau prin votul asociatilor reprezentand majoritatea partilor sociale, cu exceptia cazurilor prevazute in statutul profesiei. Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociatilor (art. 195 alin.2 din Statutul profesiei).

Competentele avocatului coordonator sunt stabilite prin actul constitutiv si Statutul societatii. Avocatul coordonator al societatii civile cu raspundere limitata trebuie sa detina calitatea de avocat definitiv si sa fie in exercitiul profesiei. Avocatul coordonator va fi ales dintre asociatii societatii, pentru un mandat de doi ani.

Asociatii societatii civile profesionale cu raspundere limitata pot analiza si hotari numirea unor cenzori sau a unui auditor.

In cazul in care un asociat intentioneaza sa transmita partile sociale pe care le detine intr-o societate civila profesionala cu raspundere limitata este obligat sa notifice aceasta intentie cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, catre toti ceilalti asociati indicand persoana sau persoanele catre care doreste sa transmita respectivele parti sociale si pretul. Transmiterea catre terti nu poate fi efectuata fara acordul unanim, exprimat in scris, al celorlalti asociati, sau daca in termenul de 30 de zile nici un asociat nu si-a exercitat dreptul de preemtiune.

Asociatii ramasi in societate au un drept de preemtiune la dobandirea partilor sociale ale societatii cu privire la care exista intentia de instrainare. Acest drept de preemtiune urmeaza sa fie exercitat proportional cu cota de capital detinuta de fiecare dintre asociatii ramasi si care intentioneaza sa dobandeasca partile sociale respective. Asociatul se poate retrage oricand din societate cu conditia de a notifica, in scris, celorlalti asociati intentia de retragere cu cel putin 3 luni inainte. La implinirea acestui termen prevazut in notificare consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operand modificarile corespunzatoare in evidentele sale.

In caz de retragere din societate, desocotirea dintre asociati se face pe cale amiabila, tinandu-se seama de prevederile statutului societatii. In caz de neintelegere sunt aplicabile dispozitiile privind arbitrajul reglementat de statutul profesiei.

Daca, din orice motive, in societate ramane un singur asociat o perioada mai mare de 3 luni de zile, societatea intra in lichidare, cu exceptia cazului in care asociatul ramas decide sa continue activitatea sub forma cabinetului individual.