TEHNOLOGIA AMENAJARII MAGAZINULUI

TEHNOLOGIA AMENAJARII MAGAZINULUI

1. VOCATIA SI POLITICA COMERCIALA A MAGAZINULUI

2. PLANIFICAREA SPATIULUI UNUI MAGAZIN

2.1. DESIGNUL UNUI MAGAZIN

- designul exterior al unui magazin

- designul interior al unui magazin

2.2. AMENAJAREA SPATIULUI UNUI MAGAZIN

2.2.1. Amenajarea de ansamblu a magazinului

2.2.2. Repartizarea spatiului magazinului

2.2.3. Evaluarea gradului de utilizare a spatiului magatinului

2.2.4. Implantarea raioanelor de vanzare

2.3. PREZENTAREA MARFURILOR

2.3.1. Perceperea produselor expuse

2.3.2. Repartizarea spatiului lnear intre produse

2.3.3. Dispunerea produselor pe mobilierul de prezentare

3. FLUXUL MARFURILOR SI AMBALAJELOR IN INTERIORUL MAGAZINULUI

Magazinul este un vanzator de prim ordin, fie ca este organizat cu autoservire, fie in forma clasica, unde progresele inregistrate in prezentarea marfurilor preiau unele atribute din munca vanzatorului.

5.1. VOCATIA SI POLITICA COMERCIALA A MAGAZINULUI

Magazinul produce servicii si ofera consumatorului mijlocul de a le obtine prin actul de cumparare. Este o caracteristica esentiala care defineste locul magazinului in sistemul format de triada: "producator - comert - consumator".

Noile tehnici ale comertului concep activitatea comerciala intr-un mod specific, cunoscut sub numele de merchandising.

Etimologic termenul MERCHANDISING este format din substantivul "merchandise" care semnifica intr-un sens larg marfa, respeciv ansmblul produselor ce constituie asortimentul unui magazin radicalul "ing" care exprima actiunea voluntara a comerciantului de organizare a activitatii sale in scopul rentabilizarii magazinului.

Merchandisingul implica o anumita optica de gandire caracterizata prin urmatoarele elemente:

- planificarea activitatii magazinului pentru a atinge obiectivele acestuia, satisfactia clientelei in conditii de maxima rentabilitate;

- orientarea catre clientela;

- conceperea magazinului ca un sistem;

- schimbarea;

- inovatia.

Merchandisingul nu este altceva decat un ansmblu de tehnici, directe sau indirecte care favorizeaza nasterea sau modificarea intentiei de cumparare a clientului, ajutand produsul sa se vanda mai repede, in conditii de eficienta economica si sociala.

Fig. 5.1. - Punctele cardinale ale merchandisingului

Merchandisingul

Scopul esential al intreprinderii este de a crea un client. Este principiul esential pe care americanii il numesc cei trei "M" respectic:

MMM = Metode moderne de vanzare (comerciale)

MMM = A manipula mai multe marfuri

MMM = A face multi bani.

Pentru a intelege acest "MMM" se pune problema studierii succesive a urmatoarelor trei componente:

- Ceea ce se vinde: PRODUSUL;

- Locul unde se vinde: AMBIANTA CREATA DE ORGANIZAREA INTERIOARA A MAGAZINULUI;

- Maniera in care se vinde: METODELE DE VANZARE.

Tebelul 5.1. Factorii care influenteaza comportamentele de cumparare din pespectiva merchandisingului - mix.

5.2. PLANIFICAREA SPATIULUI UNUI MAGAZIN

- include:

- designul exteriorului si interiorului magazinului;

- amenajarea suprafetei;

- prezentarea marfurilor pe mobilierul comercial.

2.1. DESIGNUL UNUI MAGAZIN

- reprezinta rezultatul combinarii a doua elemente (designul exterior si designul interior) care favorizeaza creearea universului de seductie a clientilor, determinand in mare parte daca si cat vor cheltui consumatorii in plus fata de cat prevazusera initial.

Designul unui magazin trebuie sa creeze o ambianta care:

- incita clientii sa intre in magazin;

- da acestora senzatia unui sentiment de confort;

- ii atrage sa frecventeze toate raioanle magazinului;

- mareste gradul lor de satisfactie.

DESIGNUL EXTERIOR AL UNUI MAGAZIN

Fatada magazinului este o forma majora de promovare a vanzarilor pentru comerciantul de detail.

Se cunosc trei configuratii de baza ale fatadei:

- fatada in linie dreapta;

- fatada in unghi, care creeaza un plus de atractivitate si interes, conducandu - i pe clienti direct in magazin;

- fatada arcada.

Firma sau emblema este mijlocul de comunicare eficienta a magazinului cu mediul sau extern. Ea ajuta oamenii sa gaseasca magazinul, sa cunoasca ce vinde acesta.

Vitrina are ca scop atragerea atentiei trecatorilor. Ea comunica acestora natura, calitatea si preturile marfurilor oferite de magazin; si are urmatoarele functii:

a) de a expune monstre reprezentative ale marfurilor aflate in magazin;

b) de a etala linii promotionale sau sezoniere;

c) o combinatie de a) si b).

Accesul in magazin trebuie proiectat astfel incat sa incurajeze clientii sa intre.

DESIGNUL INTERIOR AL UNUI MAGAZIN

Peretii interiori sunt folositi pentru a segmenta spatiul magazinului, departajand zonele de vanzare de cele care sprijina vanzarea (depozite, ateliere, birouri, etc.).

In prezent se folosesc peretii despartitori mobili, care asigura flexibilitate in exploatarea spatiului.

Pardoseala trebuie sa fie:

- rezistenta la traficul intens al clientilor;

- usor de curatat, uscat;

- fara obstacole pentru clienti si personalul din magazin.

Iluminatul magazinului

Ca tipuri de iluminat se utilizeaza:

- lumina incadescenta;

- lumina fluorescenta si lumina de vapori metalici

AMENAJAREA SPATIULUI UNUI MAGAZIN

Organizarea interioara a unui magazin reprezinta modul sau de prezentare, "argumentul " sau, maniera sa de exprimare in cadrul dialogului pe care-l stabileste cu clientela.

Magazinul trebuie sa fie proiectat din interior spre exterior, incepand de la punctul de vanzare (raionul).

Se urmaresc doua obiective:

- Evaluarea marimii si numarului raioanelor

- Implantarea suprafetei de vanzare care consta in:

- dispunerea mobilierului de prezentare a produselor pe toata suprafata de vanzare;

- etalarea diferitelor produse pe acest mobilier

Procesul de amenajare a spatiului unui magazin se subdivide in urmatoarele etape de actiune:

1. Aamenajarea de ansamblu a magazinului;

2. Repartizarea spatiului magazinului intre raioane de vanzare si activitati de sustinere;

3. Evaluarea gradului de utilizare a spatiului magazinului;

4. Implantarea raioanelor de vanzare

2.2.1 AMENAJAREA DE ANSAMBLU A MAGAZINULUI- are la baza urmatoarele principii:

- gruparea marfurilor in functie de destinatia utilizarii lor;

- gruparea marfurilor in raport cu categoriile de populatie;

- gruparea marfurilor, la care este posibil, dupa materia prima de fabricatie: tesaturi de bbc., lana, matase;

- gruparea marfurilor in raport cu natura cererii.

Raioanele se subdivid, la randul lor, pe:

- grupe de marfuri: confectii, tricotaje;

- subgrupe de marfuri (incaltaminte cu fete din piele naturala, incaltaminte din inlocuitori);

- articole (paltoane, pardesie, rochii, fuste, blugi);

- sortimente.

Se cunosc patru tipuri clasice ale amenajarii de ansamblu a unei suprafete de vanzare si anume:

- dispunere tip grila;

- dispunere flux liber;

- dispunere tip boutique

- dispunere tip bucla sau alee circulara.

2.2.2. REPARTIZAREA SPATIULUI MAGAZINULUI

Demersurile pentru repartizarea spatiului magazinului vizeaza:

1) Departajarea suprafetei intre raioanele de vanzare si activitatile de sustinere;

2) Repartizarea suprafetei de vanzare pe raioane;

3) Echipamentul comercial;

4) Fluxul lesnicios al clientilor.

1) Departajarea suprafetei intre raioanele de vanzare si activitatile de sustinere

Ca regula generala, se repartizeaza cat mai mult posibil spatiu pentru vanzare.

Ex. intr-un magazin universal suprafata de vanzare reprezinta circa 65% din suprafata totala.

Suprafata comerciala a unui punct de vanzare se poate diviza in functie de marimea si profilul magazinului, vechimea cladirilor in care acesta isi desfasoara activitatea, modul de realizare a constructiei (cu unul sau mai multe niveluri), astfel:

- sala de vanzare;

- spatiul pentru rezerva de marfuri;

- spatii auxiliare.

Este foarte importanta forma si marimea salii de vanzare. Sunt preferate formele patrate si dretunghiulare.

In ceea ce priveste inaltimea salii de vanzare aceasta va fi de 3 - 3,5 m.

2) Repartizarea suprafetei de vanzare pe raioane

Distribuirea pe raioane a salii de vanzare are ca scop:

- gasirea cu usurita de catre clienti, a unuei grupe de marfuri sau a unor articole care ii intereseaza;

- selectarea de catre client a unui articol din randul mai multor articole similare;

- intregirea cumparaturii efectuata de client prin prezentarea de articole complementare si stimularea unei vanzari suplimentare;

- cresterea vitezei de circulatie a marfurilor;

- efectuarea in conditii mai usoare a inventarelor gestionare;

- stimularea deciziei de cumparare a clientului si pentru marfurile de impuls.

Suprafata de vanzare atribuita fiecarui raion depinde de mai multi factori, printre care:

- volumul si strucutra asortimentului de marfuri comercializat;

- formele de expune si vanzare, in interdependenta cu tipul si dimensiunile mobilierului utilizat;

- frecventa cererii de marfuri a populatiei dupa sezon si tenditele modei;

- amplasarea magazinului si particularitatile sale constructive.

Pentru alocarea spatiilor de vanzare pe fiecare raion se utilizeaza urmatoarele metode de baza:

- analiza vanzarilor pe grupe de produse;

- rentabilitatea pe grupe de produse;

- dezvoltarea progresiva (stocul tip).

Metoda analizei vanzarilor presupune analiza vanzarilor pentru anul anterior pe grupe de produse, folosind date si la nivelul mediilor nationale al unor magazine de acelasi profil.

Metoda rentabilitatii grupelor de produse urmareste sa aloce mai mult spatiu acelor raioane care pot realiza mai multe vanzari sau profit pe un mp.

Analiza vanzarilor de marfuri pe un mp. se realizeaza comparativ, pe grupe de produse in interiorul aceluiasi magazin (in cazul retehnologizarii) sau in relatie cu alte magazine de acelasi profil.

Metoda dezvoltarii progresive (stoc tip) presupune parcurgerea succesiva a urmatoarelor etape:

a) Determinarea unui numar teoretic de referinte, pornind de la un asortiment - tip pentru fiecare raion;

b) Determinarea stocului ideal necesar;

c) Stabilirea unor norme de incarcare pe mp. suprafata de vanzare.

a) Numarul de referinte se stabileste pe raione sau familii de produse. Metoda practicata de alegere a asortimentului - tip pentru fiecare raion presupune la randul ei parcurgerea unui anumit numar de etape intermediare.

b) Stocul ideal necesar pentru atingerea volumului de vanzari prevazute pentru fiecare raion se determina pe baza experientei dintr-o perioada trecuta.

Astfel, cunoscand viteza de rotatie a stocurilor, precum si gama de preturi practicate la grupa de produse respectiva se poate estima stocul mediu.

c) Normele de incarcare pe un mp. suprafata de vanzare trebuie sa fie rezultatul experimentarilor, luandu-se in consideratie urmatoarele elemente:

- proportia in care se repartizeaza stocul mediu de marfuri;

- stocul de etalare pe suprafata de vanzare si stocul de pastrare in rezerva de marfuri;

- serviciile pe care comerciantul trebuie sa le ofere in raion: cabine de proba, masa de ambalare, alei de circulatie, punct de preluare a ambalajelor refolosibile.