Plan de expunere

1.    Incheierea prezentarii

2.    Timpul intrebarilor

3.    Intrebari neplacute

4.    Dupa prezentare

5.    Idei de aur pentru viitoarea ta prezentare

1.Incheierea prezentarii

In acest capitol ne vom opri la tipurile de intrebari care pot fi puse si la modalitatile de a raspunde la ele. Trebuie sa fii foarte atent la tipul de intrebare care ti se pune, sa interpretezi intrebarea. Cel care intreaba vrea o confirmare ca a inteles un aspect important? Nu cumva are un alt punct de vedere? Nu cumva vorbesc pentru ca simt ca ar avea obligatia sa spuna ceva? Punctul de vedere pe care il sustin nu este cumva unul bine fundamentat si valid, iar tu l-ai omis in sustinere? Trebuie sa faci o judecata rapida si sa actionezi in consecinta.

2. Timpul intrebarilor

Iti cunosti prezentarea, dar probabil ai concentrat o multime de idei si informatii intr-un interval scurt de timp. In consecinta, atunci cand ajungi la sfarsitul prezentarii, incearca sa faci un rezumat clar si complet, repetand tema principala a discutiei.

Termina prezentarea in forta, dar, in acelasi timp, ramai cald si prietenos. Zambeste si invita asistenta sa-ti puna intrebari.

,,La sectiunea de intrebari si raspunsuri nu pierde nimeni” . Daca esti in focul intrebarilor dificile, este periculos sa spui: ,,Nu sunt de acord cu dumneavoastra in privinta asta.” Vei simti cum situatia devine incordata, iar confruntarea pluteste in aer. Cineva o sa piarda. Daca vei castiga tu, il vei pierde pe cel ce a pus intrebarea. Si atunci, la ce bun?

Cand cineva este de alta parere, asculta cu atentie. Priveste-l in ochi, astefel incat acea persoana sa isi dea seama ca te gandesti serios la ceea ce spune. Nu contrazice niciodata fatis. Nuanteaza. ,,Dati-mi voie sa mai adaug ceva.” Sau: ,,Mai trebuie luat in calcul si un alt aspect.” In viata reala, este mult mai bine cand nu pierde nimeni.

Desi anumite persoane au o placere perversa in ai pune pe altii intr-o situatie dificila sau vor sa apara intr-o lumina pozitiva in fata sefului, majoritatea persoanelor pune intrebari pentru ca este intr-adevar interesata. Asta nu inseamna ca prezentatorul nu a explicat bine ci ca interesul persoanei respective este mai mare decat al mediei.

Ce inseamna de fapt ,,Nu sunt intrebari”? Nu asta vrea sa auda un prezentator eficient. Dar cel putin acum cunosti niste intrebari bune, utile, pe care sa ti le pui in legatura cu urmatoarea prezentare:

Dureaza prea mult? Contine prea multe detalii? Le-am spus prea mult, iar mesajul a devenit neclar? Le-am incarcat memoria cu informatii de care nu au nevoie? I-am sufocat?

Ating cumva niste puncte nevralgice, care mi-ar putea afecta subiectul si ar indeparta auditoriul, am spus ceva care deranjeaza?

Subiectul meu nu reprezinta nici un interes pentru acesti oameni? Am ales un subiect care ma intereseaza pe mine, dar pe ceilalti ii amorteste?

In cazul unei prezentari concurentiale, castigatorul a fost cumva desemnat chiar inainte ca eu sa fi avut sansa de a spune ce aveam de spus?

Depasesc cumva nivelul lor de interes? Mesajul meu este prea teoretic, prea fantezist? Nu vorbesc oare pe limba lor?

Este absolut clar mesajul meu? Exista oare lacune in logica prezentarii mele, iar publicul a ramas nedumerit?

Este bine ca la sfarsitul fiecarei prezentari sa existe timp pentru intrebari si raspunsuri. Daca nimeni nu are intrebari, inainte de a trece departe, se face o pauza de 10 secunde pentru a permite audientei sa-si adune gandurile. Cand se pune o intrebare este bine sa se repete intrebarea pentru ca intreaga audienta sa o auda si in acelasi timp sa se verifice daca a fost bine inteleasa. Raspunsul trebuie dat intregii sali, nu numai celui care a pus intrebarea, pentru ca in acest fel se mentine atentia tuturor. Este bine sa se lege raspunsul de ideile prezentate anterior.

Inainte de a raspunde este bine sa se faca o pauza pentru a se gandi la intrebare. Raspunsurile care dureaza intre 10 si 40 de secunde sunt cele mai eficiente. Daca sunt prea scurte par inventate, daca sunt prea lungi par pregatite. Dupa ce a fost dat un raspuns, prezentatorul trebuie verifice daca raspunsul a fost inteles.

Atunci cand ti se pun intrebari, asculta cu atentie. Raspunsul trebuie sa fie sincer, direct si lamuritor. Daca o sa te comporti astfel, aceasta etapa a prezentarii va fi o experienta plina de satisfactii, iar tu o sa culegi aplauze.

Este usor sa cazi in ispita unei atitudini negative si a unei pozitii defensive fata de intrebari, crezand in mod eronat ca cei care-ti pun intrebari:

• Incearca sa te prinda;
• Vor sa-ti arate cat de mult stiu despre o anumita problema;
• Se simt obligati sa spuna ceva.

In practica aceasta ultima parte a prezentarii joaca un rol mult mai pozitiv:

• Poti sa “masori”simpatia asistentei fata de tine;
• Poti sa clarifici anumite detalii;
• Pot fi dezvoltate anumite sectiuni din prezentare.

Din aceste motive ar trebui sa te bucuri daca ti se pun intrebari si sa nu te superi de ele. Priveste-le ca pe o provocare.

In cele mai multe prezentari de afaceri, participantii au deja pregatite intrebarile, iar moderatorul isi va exercita privilegiul de a pune prima intrebare. Daca dupa acesta se asterne tacerea, nu intra in panica, pentru ca asistenta poate se gandeste la ce intrebari sa puna sau asteapta pe altcineva sa intrebe intai. Depaseste situatia prin rezolvarea unei probleme pe care ai expus-o mai devreme, de aceasta data intr-un stil mai familiar.

De obicei, intrebarile curg de la inceput si vor fi oneste si la obiect. Nu uita:

o      Sa fii corect in raspunsurile date. Daca nu cunosti raspunsul, recunoaste. Spune ca te vei stradui sa-l afli si ca il vei comunica;

Nu-l face pe cel care intreaba sa se simta prost, chiar daca este evident ca nu a inteles nimic din prezentare;

o      Repeta si clarifica intrebarea si pentru restul asistentei. Poate nu toti au auzit intrebarea;

o      Raspunde la intrebarile care se refera la informatiile statistice cu cuvinte, nu cu cifre.

Cum sa raspund la intrebarile care sunt de fapt sugestii?

De multe ori intrebarile sunt folosite pentru a exprima sugestii. In felul acesta, ele sunt de regula acceptate mai usor. Dar prezentatorul trebuie sa recunoasca o sugestie atunci cand o aude.

O intrebare care contine o idee generala este mai mult ca sigur o sugestie. Daca este intr-adevar o idee buna, spune grupului ca va fi discutata posibilitatea realizarii ei cu specialistii pe care-i aveti in cadrul organizatiei pentru problema respectiva.

Spune-i persoanei care a facut sugestia ca+l vei contacta la o anumita data pentru a-i comunica decizia in legatura cu sugestia facuta si multumeste-i in fata celorlalti.

Multe persoane nu asteapta un raspuns atunci cand pun o intrebare. Ele asteapta de fapt o aprobare.

3. Intrebarile neplacute

Este posibil sa ti se puna o intrebare neplacuta. Vei fi bucuros insa sa afli ca intrebarile malitioase sunt foarte rare si ca in majoritatea prezentarilor asistenta este de partea ta.

o      Repeta intrebarea pentru asistenta si prin aceasta schimba contextul;

o      Nu raspunde la intrebare direct, spune ceva de genul: “Permiteti-mi sa lamuresc un lucru mai intai”.

Oamenii politici sunt foarte abili in a raspunde la intrebarile neplacute, fara sa realizam ca nu au raspuns la intrebarea care le-a fost pusa;

o      Arata-ti simpatia pentru cel care intreaba.

De axemplu, spune:

“Va impartasesc interesul. Ma ingrijoreaza si pe mine de mult. Ceea ce mi-ar placea sa se intample”;

o      Apoi dezvolta intrebarea pe anumite directii de interes pentru tine si asistenta.

S-ar putea ca auditoriul sa nu fi fost de acord cu ceea ce ai de spus, asa ca asculta criticile, plangerile sau nemultumirea generala a asistentei, calm, cu rabdare si profesionalism.

Dar in acelasi timp sa ramai loial si sa-ti afirmi interesele si argumentele. Asculta si intelege, dar nu ceda in fata punctului de vedere al asistentei. Acesta ar putea fi atractiv sau chiar invulnerabil, dar actul in sine al cedarii ii va incuraja sa fie mai agresivi si sa o arate. Este o diferenta ca de la cer la pamant intre: ,,Inteleg ce vreti sa spuneti” si ,,Am auzit ce a-ti spus”.

Sub nici o forma sa nu dai impresia sau sa afirmi clar ca vei transmite superiorilor ceea ce a spus asistenta. Nu deveni mesagerul lor. Daca au folosit argumente puternice de care superiorii tai sau oamenii pe care-i reprezinti nu sunt constienti, informeaza-i neaparat, dar nu promite asistentei ca o vei face.

De fapt, superiorii tai sau pe oricine reprezinti ar trebui sa cunoasca puncte de vedere ale asistentei, inainte de a-ti cere sa-i reprezinti. Daca nu le cunosti, admitand acest lucru iti vei complica situatia.

Tine minte: nu reactiona, ci raspunde.

4. Dupa prezentare

Dupa ce ai terminat prezentarea vei fi bine dispus si usurat, dar mai ai unele lucruri de facut.

Trebuie sa impachetezi, adeseori in graba, sa nu lasi nimic in urma ta, de exemplu, ultima folie pe retroproiector.

Adeseori, unii dintre cei prezenti vor dori sa discute cu tine sau tu vei dori sa vorbesti cu cineva din asistenta. Asa ca fereste-te de cel care vrea sa te piseze cu intrebari pe care i-a fost teama sa le puna la sfarsitul prezentarii. Politicos, dar ferm, indreapta-te spre cei cu care vrei sa discuti pentru ca, invariabil, nu va exista mult timp la dispozitie dupa prezentare.

Sa faci o prezentare si sa nu fii evaluat este ca si cum ai alerga la maraton fara cronometru.

O evaluare a prezentarii tale este necesara. O prezentare care nu a determinat nici o evaluare probabil ca nu a facut nici o impresie.

Exista diferite tipuri de evaluare – de la aplauzele politicoase la forma computerizata cu note, clasificari si variante de raspuns.

Ca regula generala: oricare ar fi tipul de evaluare, de oriunde ar veni, orice evaluare este bine venita. Intampina cu bratele deschise toate vorbele frumoase si fii recunoscator (fa acelasi lucru si cu vorbele mai putin magulitoare, chiar daca este mai greu.)

In principiu, exista doua motive pentru care sa-ti doresti sa primesti o evaluare valabila din parte publicului:

1.Este firesc sa vrei sa stii, sa ai nevoie sa stii ce impresie ai facut publicului.

2.O evaluare onesta, constructiva iti poate fi de un imens folos atuci cand te pregatesti pentru urmatoarea prezentare. Iti vei face o parere despre ceea ce a mers bine si ce nu (de aceea, cele mai exacte evaluari sunt intotdeauna cele mai pretioase).

Publicul face evaluarile adoptand un anumit comportament logic si deseori surprinzator:

A.Sunt oameni care, dupa ce s-a terminat prezentarea, vin si iti multumesc pentru efort. Acest lucru nu este prea usor pentru anumite persoane, deci ar trebui sa spui ca aprecierile lor inseamna foarte mult pentru rine.

Foarte rar se intampla ca oamenii sa vina la prezentator dupa ce acesta si+a incheiat prezentarea si sa-i adreseze cuvinte critice. Uneori se face cate o sugestie, dar, in general, intr-un mod pozitiv.

B. Oamenii care au cuvinte grele de spus despre o prezentare le exprima de obicei intr-un mod indirect.

C.Exista un grup de persoane care isi dau osteneala sa completeze un formular inmanat dupa prezentare sau care au luat acest pentru a-l completa acasa. Aceste formulare pot fi destul de complicate. Unele organizatii trimit chestionare, altele nu, dar ideea este urmatoarea:

Deoarece a trecut un anumit timp de la prezentare pana la completarea chestionarului, raspunsurile vor fi probabil gandite la ,,rece”. Acest tip de evaluare care se bazeaza pe aducerea aminte va incadra prezentarea ta intr-un context mai larg decat o evaluare facuta pe loc – si probabil va fi mai utila, deoarece se bazeaza pe o judecata mai serioasa.

EVALUAREA PREZENTARII

Numele prezentatorului.. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..

Comentarii,reactii.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..

Semnatura.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..

(optional)

D. O parte a publicului se ridica pur si simplu si pleaca. Nu vin in fata sa-ti spuna ceva, nu lasa biletele in spatele salii si nu se sinchisesc sa completeze formulare.

Sa le dam acestor persoane un nume: ,,public de cinema”. Nu-i auzi flecarind veseli, dar nici nu mormaie indispusi. Nu inunda iesirile ci pleaca pur si simplu.

,,Publicul de cinema” apare, variind ca numar, la tot felul de prezentari. Ei vin, asculta si pleaca. Au vazut ce era de vazut.

Pe o scara a valorilor (zece insemnand ,,extaziat”), intuieste ca ti-au dat un cinci sau un sase. Accepa-l recunoscator.

Nu exista prezentatori care sa fi refuze un compliment. Un compliment este o confirmare a succesului. Nimic nu se compara cu o confirmare a reusitei la sfarsitul unei prezentari. Aceasta te face sa te simti magulit, dar mai important este ca te ajuta sa te debarasezi de acea neincredere suparatoare.

Desigur, este bine sa obtii o evaluare scrisa din partea publicului. Este o idee buna, dar sunt anumite situatii cand acest lucru nu este posibil.

Daca vorbesti la o conferinta de vanzari, de exemplu, iar lucrurile se desfasoara intr-un ritm alert datorita unui program strict – nu vei avea timp sa inmanezi formulare de evaluare, chiar daca completarea lor dureaza doar cateva minute. In acest caz, poate numai complimentele vor fi masura succesului tau.

Asta presupune sa stii ceva despre ele pentru a le folosi in mod constructiv.

1.     Daca nu ai primit nici un compliment, inseamna ca nu i-ai impresionat peste masura. Cand nimeni nu spune ceva frumos, poate ca nu gasesc nimic frumos de spus. Iata un semn de intrebare.

2.     Daca ai facut o prezentare in fata a 50 dee persoane si peste 10% din ei au venit sa te complimenteze, poti pleca acasa linistit. Probabil ca oamenii care te-au complimentat vorbesc in numele mai multor persoane carora le-a placut prezentarea ta – dar au fost cam timide in ziua respectiva.

3.     Daca te-au complimentat mai putin de 10% dintre auditori, nu esti in situatia de a fi foarte fericit. Situatia nu este extraordinar de buna. Dar nici nu este un capat de tara. Nu este cazul sa disperi. Poate ca publicul a avut o zi proasta.

4.     Practic, nimic nu se compara cu un compliment frumos, spus din toata inima. Ar fi interesant daca ar exista si “complimente pe dos”. Poate ca ar fi greu pentru orgoliul prezentatorului, dar un “compliment pe dos” ar putea limpezi rapid situatia. Adica, in cazul in care cineva te-ar privi drept in ochi si ar spune: “A fost cea mai plictisitoare jumatate de ora din viata mea”, ai sti clar pe ce pozitie te afli. In acest caz, ai putea sa echilibrezi “complimentele pe dos” cu complimentele calduroase si sa te autoevaluezi.

5.     Deoarece sistemul actual, oricat de dur ar parea, nu se va schimba – iar complimentele sunt sortite sa ramana principala masura a succesului – poate ar fi cazul sa analizam vreo cateva. Iata un compliment care le este adresat prezentatorilor in mod frecvent.

“Interesanta prezentare. Ne-ai dat de gandit.”

Ei bine, asta suna grozav. Accept-o imediat. Daca a fost spusa ca un compliment, ia-o ca atare!

Totusi, poate ca dupa aceea ar trebui sa analizezi mai bine acest compliment. Adevarul este ca majoritatea celor din public nu vor sa aiba prea multe lucruri la care sa se gandeasca. Asa ca judeca dupa ureche.Ei asteapta raspunsuri pe care sa poata sa le aplice imediat.

Cu cat mai mult le dai oamenilor de gandit, cu atat este mai putin probabil ca ei vor actiona. Asadar, “ne-ai dat de gandit” se traduce de obicei prin “de fapt despre ce a fost vorba?” Orice compliment care sugereaza ca publicul a fost lasat nedumerit ar trebui sa fie acceptat cu bunavointa, dar nu cu prea mare optimism. Majoritatea membrilor unui grup probabil ca nu au nici cea mai vaga idée despre ceea ce le ceri sa faca.

6.     Daca nu esti vreo celebritate de renume mondial, poti lua complimentele ca atare. Cand cineva se osteneste sa faca un compliment – desi este mult mai usor sa taci – probabil ca o face cu sinceritate. De ce s-ar sinchisi cineva sa aduca laude mincinoase?

Asta inseamna mai putine complimente, dar mai multa credibilitate. Unele complimente spuse cu sinceritate, din inima, ti le amintesti toata viata. Iata un compliment greu de obtinut, nu suna foarte pompos, dart e face sa simti ca ai castigat lozul cel mare:

“A fost exceptional. V-ati facut timp si v-ati straduit sa ne intelegeti corect.”

Cand cineva face un astfel de compliment, o face pe un ton complet diferit. Suna plin de respect, ca si cand nu s-ar mai fi intamplat asa ceva pana atunci (poate ca este chiar adevarat). Simti recunostinta din tonul lui. Uneori, complimentul este legat de afaceri:

A fost exceptional. V-ati facut timp si v-ati straduit sa intelegeti activitatea noastra.”

Cati dintre cunoscutii tai inteleg intr-adevar afacerile tale? Pun pariu ca nu prea multi. Majoritatea prezentatorilor nu ajung sa inteleaga prea bine problemele cu care se confrunta un anumit public. Pentru aceasta este nevoie de prea mult timp, de prea multa munca. Prezentatorului ii este mult mai usor sa vorbeasca despre realizarile sale decat despre necesitatile profunde ale publicului.

Un compliment de genul:

“V-ati lasat deoparte problemele dvs. pentru mine”

inseamna ca ai facut un lucru deosebit. Ti-ai dat seama de unicitatea unui public, iar contributia ta a fost unica. Publicul a realizat acest lucru. Ai toate motivele sa te bucuri!

7.     Atunci cand primesti complimente, mai tarziu nu ti le poti aminti pe toate (doar daca nu fac parte din categoria complimentelor de neuitat despre care am vorbit). Motivul: mintea ta se relaxeaza. Prezentarea s-a terminat! Probabil esti putin buimacit, iar complimentele ti se invalmasesc in minte.

Insa trebuie sa ai in vedere urmatorul lucru: complimentele pot fi o bogata sursa de idei si de oportunitati. Cat mai curand posibil, scrie cateva dintre impresiile de dupa prezentare ale oamenilor. Mai tarziu iti pot fi de mare folos. Cateva exemple: daca cineva spune:

“Este intr-adevar grozav cand iti dadeai seama despre ce este vorba”,

ti se face o sugestie, dar si un compliment. Daca ti se spune:

“Buna prezentare… de unde ai luat materialele?”,

se remarca o unda de scepticism. Consolideaza-ti documentatia. Complimentele pot fi extrem de constructive si merita sa le tii minte.

Uneori, in spatele unor complimente se pot ascunde oportunitati.

Exemplu:

A fost fascinant. Cred ca si consiliul de administratie ar trebui sa auda aceasta prezentare.

Iata un comentariu care, foarte probabil, va fi uitat. Sau:

“Grozava treaba. As vrea sa aflu mai multe despre acest subiect.”.

Frumoase cuvinte, dar ele se pierd in euforia momentului daca nu le notezi.

Jurnalul de prezentare

Iata despre ce este vorba: Noteaza cateva elemente-cheie imediat dupa ce ai auzit complimentele care ti-au fost adresate (poate sunt mai multe complimente decat ai putea tine minte). La sfarsitul capitolului ai la dispozitie un formular simplu, foarte sugestiv.

Ce nota ti-ai acordat pentru prezentare? Zece inseamna perfect, unu inseamna dezastru. Care a fost punctual forte? Dar punctual slab? Apoi gandeste-te la cuvintele-cheie din continutul complimentelor. Care a fost mesajul lor? In sfarsit, ce trebuie imbunatatit? Cine? Ce? Cand?

Haide sa dam un nume acestui bilant al prezentarii… Sa-i zicem Jurnal de prezentare. Nu-ti mai ramane decat sa faci o prezentare si sa completezi spatiile libere. Vei face unele constatari despre tine, ca prezentator si ca persoana, vei descoperi lucruri pe care nu le banuiai. De asemenea, vei observa si o imbunatatire a prezentarilor tale.

In plus, vei avea ca dovada complimentele!

JURNAL DE PREZENTARE  Data………………………

(a se completa imediat dupa prezentare)

Titlul prezentarii.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .Ocazia.. .. .. .. .. .. .. .

5.Idei de aur pentru viitoarea ta prezentare

1.Fa o schita cu repartizarea pe locuri. Este suficienta in cazul intrunirilor restranse. Stabileste locurile din timp. Apoi fa o schita repartizand locurile in functie de interesul fiecarui participant.Vizualizeaza interesul ficaruia.

2.Majoritatea prezentarilor inseamna doua lucruri: (1) o baza solida pentru punctul tau de vedere : (2) o idee care serveste necesitatilor publicului. Asigura-te ca prezentarea ta le contine pe ambele.

3.Strange cat mai multe informatii inainte de a pregati prezentarea. Ar trebui sa ai de sapte ori mai multe informatii decat vei avea nevoie.

4. Foloseste o camera video in loc de carnetel. Imaginile dau viata cuvintelor.

5.Data viitoare incearca aceasta formula: afirma, demonstreaza, sintetizeaza.

6.Inainte de a incepe, incearca sa intelegi ce gandeste publicul. Aminteste-ti

ca ai de construit o relatie.

7.Prezinta-te tie insuti.O oglinda mare ar fi perfecta.

8.Repeta totul exact cum va fi. Rosteste fiecare cuvant. Schiteaza fiecare gest. Apoi cere cateva opinii obiective din partea ”regizorului”.

9.Spune-ti punctul de vedere inca de la inceput. De obicei, oamenii sunt prea ocupati (sau prea inteligenti) ca sa fie tinuti in suspans prea mult timp.

10.Sa nu faci niciodata o prezentare „generica”. Fii precis. Incearca sa o personalizezi. Leag-o de o anumita situatie.

11.Renunta sa te mai gandesti la tine si gandeste-te la nevoile publicului. Pune-te in locul lor. Este cel mai bun mod de a te descarca de emotii.

12.Lasa sa se vada care sunt covigerile tale.

13.Urmareste „barometrul” publicului. De obicei exista o persoana care reactioneaza mai rapid si mai evident decat ceilalti. Acesta persoana te va ajuta sa anticipezi reactia publicului in ansamblu.

14.Foloseste imagini grafice in loc de cifre.

15.Revino mereu la tema ta. Aceasta este liantul intregii prezentari.

16.Continutul este esential. Daca, continutul nu este suficient de consistent si lasa de dorit, tehnica esueaza. Prezentarile reusite nu se bazeaza niciodata numai pe tehnica. Acest lucru nu este posibil.

17.Daca ai simtul umorului, acesta va iesi la iveala cand te vei simti stapan pe situatie.

18.Daca folosesti planse sau grafice, nu le pune unele peste altele. Un avantaj al planselor este ca pot fi puse prin sala pentru a-i aminti publicului tema prezentarii tale.

19.Evita monotonia - fii inventiv. Foloseste materiale audio-vizuale care iti dau libertatea de miscare. Improvizeaza in limita cunostintelor tale. Nu intrerupe contactul vizual cu publicul mai mult de zece secunde.

20.Incearca sa te autodepasesti. Ai incredere in calitatile tale, iar defectele se vor estompa.

21.Fii receptiv la nevoile publicului. Depisteaza care sunt „punctele sensibile”, cum ar fi varsta, sexul, localitatea, vocabularul folosit.

22.Orice intrebare care ti se pune este dovada de interes, apreciaza acest lucru.

23.Raspunde cu amabilitate la intrebari. Prezentatorii care au o atitudine agresiva fata de cei care pun intrebari nu au decat de pierdut.

24.Incearca sa gasesti metode de concretizare a problemelor, sa subliniezi punctele comune. ”Nu asta spunem cu totii?”

25.Multi oameni ar spune mai degraba: ”Acest prezentator mi-a spus ceea ce de multa vreme banuiam ca e adevarat” si nu „Aceasta persoana mi-a spus o multime de lucruri de care n-am mai auzit”.

26.Ofera publicului liste (ca aceasta).

27.Tot ceea ce faci este pentru public. Esti de partea lor de la inceput pana la sfarsit.

28.Entuziasmul prezentatorului are un rol decisiv.

29.Nu uita ca zilnic se fac 33 milioane de prezentari de afaceri.

30.Inchide prezentarea in forta. Cere publicului sa faca un lucru anume. Lasa-i ceva (o propunere, un articol ,un test sumar) care sa-i amintesca de tine.

Concluzie

Ceea ce aud, uit

Ceea ce vad, imi aduc aminte

Ceea ce fac inteleg

(Confucius)