Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Protectia muncii


Index » business » Protectia muncii
» disciplina "auditarea de securitate si sanatate in munca"


Disciplina "auditarea de securitate si sanatate in munca"


 



"AUDITAREA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA"

I. INTRODUCERE

Societatea Comerciala VIROMET S.A. este una din intreprinderile chimice de referinta ale industriei romanesti avand o bogata traditie in domeniu.

Prin specificul ei de intreprindere chimica, VIROMET S.A. produce si comercializeaza o gama diversificata de produse chimice: metanol, formaldehida, hexametilentetramina, metilal, rasini sintetice si intaritori, produse din mase plastice si PTFE, articole sanitare din placi acrilice. Deasemenea, in profilul firmei sunt incluse si activitati de comert, financiar bancare, consulting, cercetare stiintifica proiectare tehnologica, service si prestari servicii.

Locul de munca ales pentru auditare este in cadrul sectiei de prelucrare mase plastice : Prelucrarea PTFE.

DESCRIEREA CELOR PATRU COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA

PROCESUL TEHNOLOGIC

Prelucrarea PTFE se face prin mai multe procedee tehnologice ca :

extrudare PTFE

extrudare PTFE lubrifiata

presare PTFE

aschiere PTFE

inpregnare PTFE

placare anticoroziva

MIJLOACE DE PRODUCTIE

Extruder format din cilindru hidraulic, manometru, vas alimentare cu pudra de PTFE, poanson, dispozitiv de rotire, zone de incalzire.

Amestecator cu role

Prese hidraulice de : 15, 40, 100,150, 300 tf

Calandru

Sistem de ventilatie

Cuptoare electrice

Strunguri

Masina de gaurit

Masini de frezat si alezat

Masina de rectificat plan

Sistem de exhaustare praf

Baie de imersare

Sistem de infasurare-desfasurare

Tablou de comanda

Masina de tras conducte

Presa bordurat coturi

Masina de bordurat conducte

Echipament electric corespunzator mediului de lucru

3.SARCINA DE MUNCA

Lucratorul verifica echipamentul tehnologic sa fie in stare buna de functionare;

Lucratorul verifica existenta instrumentele de masura necesare : subler, metru, cronometru;

Verifica si porneste, cand este cazul, alimentarea cu apa de racire si anunta electricianul sa porneasca alimentarea cu energie electrica ;

Pregateste materiile prime (cerne pudra de PTFE) si materialele necesare;

Extrudare PTFE : lucratorul programeaza parametri de operare conform fisei de proces, porneste grupul hidraulic si alimentarea cu pudra de teflon. Mentine parametrii de operare la valorile inscrise in fisa de lansare- urmarire. Debiteaza, eticheteaza si masoara produsul extrudat;

Presare PTFE : lucratorul verifica presa d.p.d.v. mecanic si pregateste dispozitivul de presare montandu-l pe presa corespunzatoare. Dupa presare si depresare introduce reperele de sinterizat in cuptor asezandu-le ordonat si cu spatii intre ele. Verifica cuptorul si executa sinterizarea propriu-zisa respectand diagrama de sinterizare. Debiteaza, eticheteaza si masoara produsul extrudat.

Impregnare PTFE : lucratorul curata baia de imersare, conductele de alimentare cu dispersie de PTFE, racloarele si incinta cuptorului. Introduce dispersia in baia de imersare, regleaza racloarele si programeaza temperatura cuptorului electric. La atingerea temperaturii prescrise regleaza viteza de regim si efectueaza numarul de treceri inscris in fisa de lansare-urmarire

Supravegheaza functionarea echipamentului si face ajustarile necesare la parametri prescrisi. Verifica functionarea sistemului de ventilatie.

Placarea aticoroziva : lucratorul stabileste procedura de operara pentru fiecare reper placat in acord cu documentatia de executie a reperului si respecta succesiunea operatiilor prevazute in procedura;

MEDIUL DE MUNCA

Activitatea se desfasoara in hale de fabricatie : hala Matriterie impartita in compartimentele: comp. extrudere, comp. preselor, comp. placare, comp. aschiere comp. masini unelte (strunguri, freze, masini de gaurit);

Substante in mediu : praf de teflon, vapori de produse petroliere volatile.

Exista potential electrostatic.

Temperaturi ridicate (mai mari de 30 C ).

II. PREZENTAREA METODEI DE AUDITARE DE SSM

Scopul metodei

Caracterul de proces documentat al auditului securitatii si sanatatii in munca presupune efectuarea acestei activitati pe baza unor documente cu rol de referinta si inregistrare a efectuarii auditului. Aceste documente pot include:

liste de verificare a criteriilor auditului;

formulare pentru inregistrarea informatiilor (constatari ale auditului, inregistrari ale intalnirilor cu auditatul etc.);

formulare pentru inregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de neconformitate, rapoarte de actiuni corective/prevenitive, raportul de audit.

Metoda de audit al securitatii si sanatatii in munca vizeaza componenta auditului SSM care se refera la conformitatea cu prevederile legislatiei si are ca scop evaluarea conformitatii locurilor de munca si a ansamblului unitatii cu aceste prevederi precum si cu prevederile altor reglementari aplicabile unitatii auditate.

Securitatea muncii presupune absenta pericolelor de accidentare si imbolnavire profesionala in procesul de munca. Aceasta stare este, insa, o stare ipotetica spre care se tinde in toate actiunile preventive. In realitate, exista niveluri de securitate a muncii. Prin evaluarea conformitatii se determina:

gradul in care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de securitate, indicator conventional ce exprima global starea de securitate a muncii intr-un sistem de munca;

eventualele neconformitati fata de criteriile auditului si masurile corective/preventive care trebuiesc luate pentru eliminarea acestor neconformitati.

Auditul de conformitate trebuie efectuat in cadrul analizei initiale care precede elaborarea si implementarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca, avand rolul de a stabili situatia initiala a unitatii din punct de vedere al SSM si de a servi ca punct de referinta pentru masurarea si monitorizarea performantelor sistemului de management care se vor efectua ulterior.

De asemenea, pe parcursul functionarii sistemului de management al SSM, auditul de conformitate ofera, pe langa evaluarea gradului de respectare a prevederilor legislatiei si o apreciere calitativa a eficientei elementelor sistemului de management al SSM. Nivelul de securitate trebuie sa constituie unul din indicatorii de performanta pe baza carora se realizeaza analiza managementului securitatii si sanatatii in munca.

Structura metodei

Metoda este structurata pe trei seturi de fise independente (fig.1):

fise privind riscurile generale;

fise privind riscurile specifice;

fise privind managementul securitatii si sanatatii la nivelul unitatii.

Fisele privind riscurile generale fac referire la prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006, Normelor metodologice de aplicare a legii si prevederilor hotararilor de Guvern care transpun directivele europene din domeniul securitatii si sanatatii in munca. Metoda cuprinde 17 fise de riscuri generale:

I - Iluminat;

II - Zgomot;

III - Vibratii;

IV - Ambianta termica;

V - Agenti chimici;

VI - Agenti cancerigeni si mutageni;

VII - Agenti biologici;

VIII - Ventilare industriala;

IX - Echipamente de munca;

X - Amenajarea locului de munca;

XI - Amenajarea spatiilor de lucru;

XII - Incendii si explozii;

XIII - Electrosecuritate;

XIV - Sarcinile de munca;

XV - Circulatie, riscuri orizontale si verticale;

XVI - Protectia colectiva si individuala;

XVII - Organizarea primului ajutor.

Fisele privind riscurile specifice fac referire la prevederi ale instructiunilor proprii privind securitatea si sanatatea in munca, precum si la aspecte facultative, cu caracter de recomandare, rezultate din 'buna - practica' in domeniu.

Fisele de riscuri generale si fisele de riscuri specifice se utilizeaza ca liste de verificare in cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de munca.

Fisele privind managementul securitatii si sanatatii in munca au la baza prevederi ale Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 si Normelor metodologice de aplicare a legii si au ca scop evaluarea gradului in care angajatorul isi indeplineste obligatiile care-i revin in domeniul managementului SSM, conform legislatiei in vigoare.

Fisele privind managementul securitatii si sanatatii in munca se axeaza pe cinci obiective de baza, si anume:

implicarea conducerii (fisa A);

strategia, planurile si procedurile privind SSM (fisa B);

consultarea salariatilor (fisa C);

identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor (fisa D);

instruirea, perfectionarea si formarea personalului si propaganda in domeniul SSM (fisa E).

3. STRUCTURA FISELOR SI MODUL DE UTILIZARE

Fisele sunt concepute sub forma de check-list-uri (liste de verificare) si sunt formate dintr-un numar de indicatori (intrebari) care se refera la diferite aspecte ale riscului analizat sau modul in care sunt respectate prevederile din legislatie cu privire la acest risc. Toate fisele din cadrul metodei au aceeasi structura si cuprind urmatoarele informatii:

codul indicatorului, format din numarul fisei si numarul de ordine al indicatorului in cadrul fisei:

textul indicatorului;

modalitatea de verificare a indicatorului respectiv;

punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;

punctajul acordat.

Pentru fiecare indicator se mentioneaza si modalitatile prin care pot fi culese informatiile pe baza carora sa se faca aprecierea indicatorului respectiv:

D - prin analiza documentelor relevante;

I - prin interviuri cu angajatii care desfasoara activitatea la care se refera indicatorul analizat si cu cei care au responsabilitati privind aceasta activitate, de la toate nivelurile;

O - prin observare directa de catre echipa de auditori a activitatii desfasurate.

Deoarece nu toti indicatorii au aceeasi importanta din punct de vedere al gravitatii sau frecventei accidentelor de munca sau imbolnavirilor profesionale care pot sa apara in cazul nerespectarii lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui indicator a fost stabilit in mod diferentiat, astfel:

5 puncte pentru indicatorii mai putin importanti;

10 puncte pentru indicatorii de importanta medie;

15 puncte pentru indicatorii importanti;

20 puncte pentru indicatorii foarte importanti

Punctajul maxim se acorda in cazul in care cerintele din legislatie la care face referire indicatorul analizat sunt implementate si respectate in totalitate. Pentru o indeplinire partiala a acestor cerinte, punctajul acordat se reduce in mod gradat, pana la acordarea a 0 puncte, in cazul in care aceste cerinte sunt total nesatisfacute in cadrul obiectivului auditat.

In cazul in care in cadrul unei fise analizate exista indicatori care nu au relevanta, tinand seama de conditiile specifice obiectivului auditat, la rubrica prevazuta pentru inscrierea punctajului acordat se va face precizarea "Neaplicabil".

Prin evaluarea dovezilor auditului in raport cu criteriile de audit se genereaza constatarile auditului, care cuprind doua categorii de rezultate:

identificarea eventualelor observatii si/sau neconformitati in raport cu criteriile de audit si identificarea masurilor corective/preventive;

determinarea nivelului de securitate al obiectivului auditat.

Observatiile si neconformitatile identificate pentru fiecare obiectiv auditat (loc de munca) sunt inregistrate in raportul de actiuni corective/preventive, parte componenta a documentelor auditului. Modelul raportului de actiuni corective/preventive este prezentat in fig.2.

Unitatea:

Obiectiv auditat:

Data:

RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

Cod indicator

Descrierea neconformitatii

Actiuni

corective/preventive

Responsabilitati

Termen de realizare

Fig. 2

Pentru fiecare fisa utilizata se calculeaza punctajul obtinut, prin insumarea punctajelor acordate fiecarui indicator. In cazul in care in cadrul fisei utilizate exista indicatori care au fost notati cu "Neaplicabil", trebuie recalculat si punctajul maxim posibil, avand in vedere ca in cadrul acestei valori nu trebuie sa se ia in considerare indicatorii notati cu "Neaplicabil". Punctajul maxim posibil pentru fisa respectiva va fi obtinut prin scaderea punctajelor maxime corespunzatoare indicatorilor notati cu "Neaplicabil".

Valorile punctajelor obtinute si ale punctajelor maxime posibile pentru fiecare fisa utilizata, se centralizeaza intr-un tabel care prezinta nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat. Modelul acestui tabel este prezentat in fig.3.

Nivelul de securitate reprezinta raportul dintre punctajul acordat si punctajul maxim posibil, raport care se exprima procentual. Nivelul de securitate se calculeaza pentru fiecare fisa utilizata.

Nivelul de securitate general reprezinta raportul intre total punctaj acordat si total puctaj maxim posibil si defineste in mod conventional starea de securitate a sistemului de munca auditat.

Unitatea:

Obiectiv auditat:

Data:

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL

Cod fisa

Denumire

Punctaj

Nivel de securitate

Maxim

Acordat

RISCURI GENERALE

I

Iluminat

II

Zgomot

III

Vibratii

IV

Ambianta termica

V

Agenti chimici

VI

Agenti cancerigeni si mutageni

VII

Agenti biologici

VIII

Ventilare industriala

IX

Echipamente de munca

X

Amenajarea locului de munca

XI

Amenajarea spatiilor de lucru

XII

Incendii si explozii

XIII

Electrosecuritate

XIV

Sarcinile de munca

XV

Circulatie, riscuri orizontale si verticale

XVI

Protectia colectiva si individuala

XVII

Organizarea primului ajutor

RISCURI SPECIFICE

TOTAL

Nivel de securitate general

Fig. 3.

Pentru auditarea managementului securitatii si sanatatii in munca la nivelul unitatii, pe baza fiselor A - E, prezentate in partea a IV-a a metodei, se utilizeaza modelul raportului de actiuni corective/preventive prezentat in fig.2 si nivelul de conformitate general, prezentat in fig.4. Nivelul de conformitate, ca si nivelul de securitate se determina ca raport intre punctajul acordat si punctajul maxim posibil, exprimat in procente.

Unitatea :

Obiectiv auditat:

Data:

NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL

Cod fisa

Denumire

Punctaj

Nivel de conformitate [%]

Maxim

Acordat

A

Implicarea conducerii

B

Strategie, planuri, proceduri

C

Consultarea angajatilor

D

Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor

E

Instruirea, perfectionarea, formarea personalului si propaganda in domeniul s.s.m.

TOTAL

Fig. 4.

III. APLICAREA METODEI DE AUDITARE SSM LA PRELUCRAREA P.T.F.E. (teflon

Selectarea fiselor de riscuri generale

Avand in vedere datele locului de munca si a activitatii desfasurate, selectam ca fiind aplicabile urmatoarele fise de riscuri generale:

Fisa I   - Iluminatul;

Fisa IV - Ambianta termica;

Fisa IX - Echipamente de munca;

Fisa X - Amenajarea locului de munca;

Fisa XI - Amenajarea spatiilor de lucru;

Fisa XIV - Sarcinile de munca;

Fisa XV - Circulatie, riscuri orizontale si verticale

Fisa XVI - Protectia colectiva si individuala;

Fisa XVII - Organizarea primului ajutor

Prelucrarea fiselor :

FISA I

ILUMINATUL

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

I.1

Conditiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul sectiei sau atelierului?

D

I.2

Nivelul de iluminare de la locul de munca corespunde cerintelor sarcinii de munca?

D

I.3

Salariatii se plang de oboseala vizuala (intepaturi, lacrimari)?

I

I.4

Sursele luminoase sau reflectiile lor sunt vizibile in centrul campului vizual al locului de munca?

I,O

I.5

S-au luat masuri pentru evitarea zonelor de umbra?

O

I.6

Sistemul de iluminat corespunde caracterisiticilor locului de munca?

iluminatul general uniform se foloseste acolo unde se executa activitati similare pe toata suprafata incaperii sau cand pozitia locurilor de munca sau a persoanelor se modifica frecvent in timpul lucrului;

iluminatul general localizat se foloseste la locurile de munca unde sunt necesare niveluri de iluminare diferite si nu este posibila utilizarea iluminatului local;

iluminatul combinat se foloseste la locurile de munca unde sunt necesare niveluri diferite de iluminare, iar iluminatul general nu poate asigura cerintele de calitate corespunzatoare.

O

I.7

Angajatii pot sa modifice individual iluminatul locului lor de munca in functie de precizia sarcinii pe care trebuie sa o realizeze?

I,O

I.8

Angajatii pot receptiona usor informatiile necesare realizarii sarcinii de munca?

I,O

I.9

Lucrarile care solicita eforturi pentru aparatul vizual sunt executate totdeauna de aceiasi angajati?

D

I.10

Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfarsitul schimbului/saptamanii?

I

I.11

Sunt respectate pauzele prevazute in cursul schimbului de lucru?

I

I.12

Sistemul de iluminat artificial este in permanenta in stare de functionare?

I,O

I.13

Se asigura curatarea regulata a geamurilor (asigurarea iluminatului natural)?

I,O

I.14

Exista sistem de iluminat de siguranta?

O

N

I.15

Dupa efectuarea unor modificari ale instalatiei de iluminat s-a facut verificarea nivelului de iluminare?

D

TOTAL

FISA IV

AMBIANTA TERMICA

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
  4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

IV.1

Angajatii sunt expusi la caldura, frig, curenti de aer sau la intemperii?

I,O

IV.2

Salariatii se plang de caldura, frig, curenti de aer sau intemperii?

I

IV.3

Activitatea lor comporta probleme de natura termica (transpiratie de postura s.a.)?

I,O

IV.4

Exista un sistem de climatizare eficient?

I,O

N

IV.5

Sistemul de climatizare este intretinut in mod regulat?

D,I,O

N

IV.6

La locul de munca analizat, munca prezinta disconfort din punct de vedere al ambiantei termice?

I,O

IV.7

La locul de munca analizat, angajatii sunt constransi la imobilitate?

I,O

IV.8

La locul de munca analizat angajatii sunt expusi frecvent la surse de caldura sau de frig?

I,O

IV.9

La locul de munca analizat angajatii sunt obligati sa manipuleze corpuri care nu sunt la temperatura mediului ambiant?

I

IV.10

In cazul ambiantelor calde sau reci, angajatilor li se acorda echipamentele individuale de protectie adecvate?

D,I

IV.11

Aceste echipamente asigura protectia impotriva riscurilor existente?

I,O

IV.12

Aceste echipamente permit realizarea sarcinilor de munca in conditii corespunzatoare?

I,O

IV.13

La locul de munca analizat, salariatii sunt expusi surselor de radiatii calorice (cuptoare, flacari deschise, infrarosii s.a.)?

I,O

IV.14

Exista dispozitive de protectie impotriva surselor de caldura sau de frig?

O

IV.15

Sunt prevazute pauze in sistemul de organizare a muncii?

D,I

IV.16

Salariatii au la dispozitie o incapere cu temperatura normala?

O

IV.17

Salariatii au la dispozitie bauturi racoritoare sau calde?

D,I

TOTAL

FISA IX

ECHIPAMENTE DE MUNCA

(masini, instalatii mobile, instalatii de ridicat)

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  3. HG 971 / 26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca
  4. HG nr.1048 / 09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
  5. HG 1146 / 30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

IX.1

La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat in considerare si aspectele privind securitatea si sanatatea in munca?

D,I

IX.2

Verificarile si intretinerea echipamentelor tehnice sunt efectuate si inregistrate corespunzator?

D,I

IX.3

Utilizarea echipamentelor tehnic este permisa numai angajatilor desemnati si instruiti adecvat?

D,I

IX.4

Reglarea, repararea, modificarea sau intretinerea echipamentelor tehnice este permisa numai angajatilor desemnati si instruiti adecvat?

D,I

IX.5

Angajatii dispun de informatii adecvate si de instructiuni scrise privind utilizarea echipamentelor tehnice?

D,I,O

IX.6

Echipamentul tehnic este amplasat, instalat si utilizat corespunzator?

I,O

IX.7

Exista pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnica sau alt document similar? (instructiuni)

D

IX.8

Exista pentru fiecare echipament tehnic un document in care sa fie specificate masurile de protectie a muncii?

D

IX.9

Echipamentul tehnic este prevazut cu mijoace de protectie adecvate?

O

IX.10

Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt executate sub conducerea unei persoane desemnate si cu aplicarea unor masuri speciale de protectie a muncii?

D,I

IX.11

Echipamentele tehnice sunt prevazute cu avertizari si marcaje corespunzatoare?

O

IX.12

Echipamentele tehnice respecta principiile ergonomice de proiectare si utilizare?

I,O

N

IX.13

Sistemele de comanda asigura exploatarea echipamentului tehnic in conditii de securitate?

I,O

IX.14

Echipamente tehnice mobile, cu sau fara autopropulsie

Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel incat sa se asigure exploatarea in conditii de securitate?

I,O

N

IX.15

Angajatii care conduc echipamentele tehnice mobile sunt instruiti corespunzator?

D,I

N

IX.16

S-au stabilit masuri tehnice si organizatorice adecvate pentru prevenirea accidentarii angajatilor care se deplaseaza pe jos?

D,I

N

IX.17

Instalatii sub presiune, de ridicat si transportat

Instalatiile sub presiune, de ridicat si transportat sunt avizate tehnic si verificate de ISCIR?

D

IX.18

Interventiile la aceste instalatii se realizeaza numai de catre personal calificat, instruit si autorizat in acest scop?

D

IX.19

Echipamentele tehnice sunt marcate in mod corespunzator?

O

IX.20

Echipamentele tehnice sunt realizate astfel incat sa se asigure exploatarea in conditii de securitate?

I,O

IX.21

Exploatarea echipamentelor tehnice se face in mod corect?

I,O

IX.22

Echipamente tehnice prevazute pentru lucrul temporar la inaltime

Alegerea echipamentului tehnic s-a facut pe baza unei analize a cerintelor de securitate?

D,I

N

IX.23

S-au identificat masuri adecvate de reducere a riscurilor, in functie de tipul de echipament ales?

D,I

N

IX.24

Utilizarea scarilor se face in mod corect?

D,I

N

IX.25

Utilizarea schelelor se face in mod corect?

D,I

N

IX.26

Tehnicile de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor asigura indeplinirea cerintelor de securitate?

D,I

N

IX.27

Echipamente pentru fluide energetice

Dispozitivele de siguranta, aparatura de masura, control, reglare si protectie sunt in stare de functionare?

D,I,O

IX.28

Exista instructiuni de utilizare si instructiuni de protectie a muncii pentru fiecare fluid energetic?

D

N

IX.29

Exista un program propriu de prevenire si lichidare a avariilor si a urmarilor acestora?

D

N

IX.30

Echipamente portabile si unelte manuale

Echipamentele portabile actionate electric sau pneumatic indeplinesc cerintele de securitate din punct de vedere constructiv?

I,O

IX.31

Uneltele manuale asigura indeplinirea cerintelor de securitate din punct de vedere constructiv si al conditiilor de utilizare?

I,O

IX.32

Uneltele manuale sunt verificate la inceputul fiecarui schimb, fiind utilizate numai cele cu o stare tehnica corespunzatoare?

I,O

TOTAL

Fisa X

AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCA

(principii ergonomice)

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

X.1

Angajatii au sesizat probleme ale vederii (lacrimare, usturimi)?

I

X.2

Membrii comitetului de sanatate si securitate in munca au fost consultati la amenajarea locului de munca?

I

N

X.3

Dotarea locului de munca este suficienta in perioadele de varf ale activitatii?

I

X.4

In perioadele de varf, dificultatile de a ordona prioritatile in comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o alta comanda mai urgenta) creeaza incurcaturi la locul de munca?

I

X.5

Exista probleme specifice cu anumite produse particulare?

I

N

X.6

Operatorii reclama unele dificultati in urmarirea in acelasi timp a informatiilor vizuale necesare si efectuarea comenzilor?

I

N

X.7

Exista obstacole care impiedica observarea corecta a semnalelor luminoase, a comenzilor sau a pieselor?

I,O

X.8

In cazul locurilor de munca care reclama pozitia sezut, pot fi reduse distantele si frecventa deplasarilor pentru aprovizionare, evacuarea pieselor, control?

I

N

X.9

Persoanele care lucreaza in pozitia sezand pot sa‑si intinda picioarele?

I,O

X.10

Locurile de munca cu operatori in pozitie in picioare pot fi modificate astfel incat operatorii sa stea in pozitie sezand?

I,O

N

X.11

Exista angajati de talie mica sau mare care se plang de dureri de spate?

I

X.12

Persoanele care se plang de dureri de picioare lucreaza in pozitia in picioare?

I

TOTAL

Fisa XI

AMENAJAREA SPATIILOR DE LUCRU

(cladiri si alte constructii)

Criterii: 

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  3. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XI.1

In spatiile de lucru analizate (atelier, sectie) cu zone de lucru (chiar punctuale) unde exista pericolul caderilor de la inaltime, s‑au luat masurile necesare pentru a se evita asemenea accidente?

I,O

XI.2

Sarcinile sunt deplasate deasupra salariatilor?

O

XI.3

S‑au luat masuri ca noxele de la un loc de munca sa nu se propage si la alte locuri de munca?

O

N

XI.4

Culoarele destinate special pentru circulatie sunt amenajate corespunzator?

O

XI.5

Culoarele destinate circulatiei autovehiculelor sunt clar separate de cele destinate circulatiei persoanelor?

O

N

XI.6

Amplasamentele necesare stocarii materialelor sau materiilor prime, sunt suficiente pentru perioadele de varf ale activitatii?

I,O

XI.7

Zonele comune diferitelor locuri de munca sunt suficiente in conditiile in care in fiecare dintre acestea se desfasoara o activitate de varf?

I,O

XI.8

Instalatiile tehnico-utilitare sunt amenajate corespunzator?

I,O

N

XI.9

Locurile, echipamentele si materialele sanitare sunt suficiente?

I,O

XI.10

Pentru amenajarea unui loc de munca, s‑au elaborat initial planuri de amenajare in diferite variante de amplasare?

D

XI.11

In cazul achizitionarii unui nou utilaj, se ia in considerare necesitatea ca acesta sa se integreze in circuitul de materii prime si materiale, in circuitul produselor finite, al personalului, in planul general de intretinere, de curatenie?

D

XI.12

Care sunt dovezile care atesta indeplinirea cerintelor de securitate pentru instalatiile electrice?

D,I,O

XI.13

Caile si iesirile de urgenta corespund cerintelor de securitate?

D

XI.14

Ferestrele si luminatoarele sunt functionale si asigura exploatarea in conditii de securitate?

D

XI.15

Usile si portile corespund cerintelor de securitate in exploatare?

D

XI.16

Caile de circulatie corespund cerintelor de securitate in exploatare?

D,I

XI.17

Dimensiunile incaperilor si volumul de aer corespund numarului de lucratori si sarcinilor de munca?

D

XI.18

Incaperile pentru odihna sunt amenajate corespunzator?

O

N

XI.19

Instalatiile sanitare sunt suficiente si amenajate corespunzator?

O

XI.20

Incaperile pentru acordarea primului ajutor sunt amenajate, dotate si semnalizate corespunzator?

O

N

XI.21

In cazul in care exista lucratori cu dizabilitati, ce masuri s-au luat pentru amenajarea locurilor de munca in raport cu nevoile speciale ale acestora?

D,I,O

N

XI.22

Locurile de munca in aer liber sunt amenajate si otate in raport cu cerintele de securitate?

D,I,OO

N

XI.23

Locurile de munca in conditii de izolare sunt amenajate si dotate corespunzator specificului acestora din punct de vedere al cerintelor de securitate a muncii?

D,I,O

N

TOTAL

Fisa XIV

SARCINILE DE MUNCA

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  3. HG 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
  4. HG 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
  5. Ordin 753/16.10.2006 privind protectia tinerilor in munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XIV.1

Organizarea timpului de munca si de odihna, munca in schimburi

Timpul de munca, regimul pauzelor, munca in schimburi si intensitatea acesteia sunt stabilite in cadrul contractului colectiv de munca?

D

XIV.2

Angajatii lucratori de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale/deosebite sau care implica eforturi fizice sau mentale deosebite lucreaza maximum 8 ore in 24 de ore?

D,I

XIV.3

Lucratorii de noapte si lucratorii in schimburi beneficiaza de asigurarea conditiilor de securitate si sanatate in munca corespunzator naturii activitatii desfasurate?

D,I

XIV.4

Efortul fizic

Locul de munca este conceput astfel incat sa se elimine operatiile manuale de manipulare?

I,O

XIV.5

Daca nu este posibila eliminarea operatiilor manuale de manipulare, exista la locul de munca mijloace tehnice pentru a le limita?

I,O

XIV.6

Daca salariatii trebuie sa ridice sau sa depuna sarcini, greutatea fiecarei sarcini, inaltimea la care sarcina trebuie apucata si la care trebuie depusa, numarul de sarcini pe ora care trebuie deplasate (in perioade normale si de varf), sunt cunoscute?

I,O

XIV.7

Salariatul trebuie sa se aplece pentru a apuca sarcina si a o ridica la semi-inaltime?

I,O

XIV.8

Trebuie sa ridice sarcina deasupra umerilor?

I,O

N

XIV.9

Trebuie sa aseze sau sa apuce o sarcina la o distanta mai mare de 30 cm de axa corpului?

I,O

N

XIV.10

Salariatul trebuie sa efectueze rotatii ale corpului chiar fara sarcina?

I,O

XIV.11

Salariatul este obligat sa ridice sau sa poarte sarcina in regim potential dezechilibrat?

I,O

N

XIV.12

Manipularea sarcinilor (apucare si depunere) se face intr-o maniera continua pe o durata mai mare de o ora?

I,O

N

XIV.13

Purtarea sarcinilor se efectueaza pe o durata mai mare de 5 min. pentru fiecare sarcina?

I,O

N

XIV.14

Transportul sarcinii pe o scara sau pe un plan inclinat se face la o distanta mai mare de 25 cm pe verticala?

I,O

N

XIV.15

Angajatii au sesizat dificultati din punct de vedere al efortului depus la manipularea manula a sarcinilor?

I,O

XIV.16

S-a verificat respectarea limitelor maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere si impingere manuala a maselor?

D,I,O

XIV.17

Sarcinile manipulate au viteze reziduale, sunt calde, reci sau au un continut instabil?

I,O

XIV.18

Sarcinile manipulate au gabaritul mare (doua laturi mai mari de 75 cm) sau sunt incomode?

I,O

XIV.19

Miscarile privind manipularea sarcinilor se deruleaza intr-un spatiu restrans?

I,O

N

XIV.20

Amenajarile existente la locul de munca permit accesul direct la caruciorul automotor?

I,O

N

XIV.21

Suprafetele solului sunt glisante sau denivelate, nepermitand utilizarea de exemplu a transpaletelor?

I,O

N

XIV.22

Efortul mental

La conceperea sarcinii de munca s-a tinut cont si de continutul si intensitatea efortului mental?

I

XIV.23

Munca femeilor

S-a evaluat natura, gradul si durata de expunere a angajatelor (femei gravide, lauze si care alapteaza) la agenti, procese sau conditii de munca ce pot constitui riscuri pentru securitatea si sanatatea acestora?

D,I

N

XIV.24

Ce masuri s-au luat pentru prevenirea a acestor riscuri?

D,I,O

N

XIV.25

Munca tinerilor

S-au evaluat riscurile specifice existente pentru tineri, legate de activitatea pe care acestia o desfasoara?

D,I

N

XIV.26

Se asigura evaluarea si supravegherea medicala periodica a tinerilor?

D,I

N

XIV.27

Tinerii sunt informati asupra riscurilor si masurilor de prevenire stabilite?

D,I

N

XIV.28

La incadrarea tinerilor s-a tinut cont de riscurile specifice pentru securitatea si sanatatea acestora?

D,I

N

XIV.29

Programul de lucru al tinerilor este stabilit corespunzator?

D,I

N

TOTAL

Fisa XV

CIRCULATIE, RISCURI ORIZONTALE SI VERTICALE

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  3. HG 971 / 26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca
  4. HG 1091 / 16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
  5. HG 1146 / 30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XV.1

Caile de circulatie ale persoanelor si ale produselor sunt intretinute in mod corespunzator?

O

XV.2

Starea suprafetelor cailor de circulatie este corespunzatoare?

O

XV.3

Exista o separare neta intre zonele destinate circulatiei persoanelor si cele destinate circulatiei masinilor?

O

N

XV.4

Calificarea conducatorilor autovehiculelor destinate transportului intern este corespunzatoare?

D,I

N

XV.5

Exista informatii suficiente pentru persoanele exterioare intreprinderii privind regulile de circulatie in intreprindere?

D

XV.6

Exista balustrade la pasajele situate la inaltime?

O

N

XV.7

Persoanele care lucreaza la inaltime sunt dotate cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare?

D,I,O

N

XV.8

Exista sisteme de prevenire a riscurilor de coliziune sau de deranjare reciproca a echipamentelor care lucreaza la aceeasi inaltime?

I,O

N

XV.9

Calificarea operatorilor de la instalatiile de ridicat este corespunzatoare?

D,I

XV.10

Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt adaptate la numarul de persoane transportat?

D,I

N

XV.11

Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt adaptate dimensiunilor produselor transportate?

D,I

N

XV.12

Scarile sunt dotate cu mana curenta?

O

XV.13

Picioarele scarilor sunt dotate cu dispozitive antiderapante?

O

XV.14

Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt certificate?

D,I

XV.15

Exista semnalizari corespunzatoare (semafoare, pictograme)?

O

XV.16

Sunt delimitate sectoarele periculoase?

O

XV.17

Exista plase pentru a se evita caderea obiectelor?

O

N

TOTAL

Fisa XVI

PROTECTIA COLECTIVA SI INDIVIDUALA

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  3. HG 1048 / 09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locurile de munca.
  4. HG 1091 / 16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XVI.1

Exista sisteme de separare intre zonele cu riscuri si cele fara riscuri?

O

XVI.2

Protectia colectiva face parte integranta din politica generala de prevenire din intreprindere?

D,I

XVI.3

Lucratorii sunt consultati la alegerea sistemelor de protectie colectiva?

D,I

XVI.4

In planul de interventii al intreprinderii sunt detaliate zonele periculoase?

D

XVI.5

Calitatea echipamentelor individuale de protectie este corespunzatoare?

D,I

XVI.6

Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementarilor in vigoare?

D,I

XVI.7

Manusile de protectie sunt adaptate conditiilor specifice de lucru?

D,I

XVI.8

Dar incaltamintea de protectie?

D,I

XVI.9

Dar costumul de protectie?

D,I

XVI.10

Dar ochelarii de protectie?

D,I

XVI.11

Dar antifoanele pentru protectia auzului?

D,I

XVI.12

Dar casca de protectie?

D,I

XVI.13

Lucratorii folosesc in mod corect si curent echipamentele individuale de protectie?

I,O

XVI.14

Lucratorii poseda informatii referitoare la echipamentele individuale de protectie?

I,O

TOTAL

Fisa XVII

ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR

Criterii:

  1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.  319/2006
  2. Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
  3. HG 971 / 26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca
  4. HG 1091 / 16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
  5. Ordinul 427 / 2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale ce intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fara cadre medicale

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XVII.1

Echipamentele de prim ajutor existente in intreprindere sunt adaptate riscurilor specifice?

I,O

XVII.2

Exista truse de prin ajutor corespunzatoare reglementarilor in vigoare?

O

XVII.3

Continutul lor este verificat periodic?

D

XVII.4

Exista indicatoare care sa semnalizeze locul de amplasare a truselor?

O

XVII.5

Este accesibil locul de amplasare a truselor?

O

XVII.6

Personalul de la locul de munca cunoaste modul de utilizare a truselor de prim ajutor?

I

XVII.7

Sunt elaborate instructiuni pentru acordarea primului ajutor?

D

XVII.8

Personalul de la locul de munca are cunostintele necesare acordarii primului ajutor?

I

TOTAL

FISA DE RISCURI SPECIFICE

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

IPSSM 1

Cuptoarele de sinterizare sunt prevazute cu sisteme de deconectare a incalzirii la depasirea temperaturii maxime de sinterizare?

D,O

IPSSM 2

Scarile de acces la nivelul superior au fost dotate cu balustrade pentru evitarea caderii

O

IPSSM 3

Este posibil lovirea cu materiale, piese grele la interventiile cu podul rulant ?

O,I

IPSSM 4

S-au verificat instalatiile electrice pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa sau indirecta ?

D,O

IPSSM 5

Utilajele de amestecare a teflonului cu lubrefiant sunt legate la pamant pentru eliminarea pericolului de autoaprindere ?

O

IPSSM 6

Exista echipamente care nu sunt intretinute in conformitate cu instructiunile fabricantului?

D

IPSSM 7

Lucratorii au fost dotati cu manusi de protectie pentru evitarea accidentarii la manipularea obiectelor firbinti ?

O

IPSSM 8

Locurile in care se executa curatirea duzelor, pistoanelor, ecranelor protectoare au fost amenajate corespunzator si dotate cu ventilatie?

O

IPSSM 9

Lucratorii au fost dotati cu echipamentul corespunzator sarcinii de munca ?

D,O

IPSSM 10

S-a efectuat curatenia pe caile de acces si la locul de munca, s-au indepartat obstacolele pentru evitarea caderii la acelasi nivel ?

O,I

IPSSM 11

Se interzice prezenta tutunului si fumatul in spatiile de procesare a teflonului pentru a nu produce  « febra fluoropolimerilor » ?

O

IPSSM 12

Lucratorii au fost instruiti sa-si pastreze imbracamintea personala in locuri separate de EIP pentru evitarea contaminarii acesteia cu pudra de fluoropolimer ?

D,I

IPSSM 13

S-a accentuat ca este necesar sa se evite contactul dispersiei cu pielea si ochii si spalarea mainilor si a partilor de piele expuse dupa folosirea dispersiei ?

I,O

IPSSM 14

S-a elaborat un program de control al calitatii aerului din spatiile de lucru?

D

TOTAL

Unitatea: SC VIROMET SA

Obiectiv auditat:PRELUCREA P.T.F.E.

NIVELUL GENERAL DE SECURITATE

Cod fisa

Denumire

Punctaj

Nivel de securitate

Maxim

Acordat

RISCURI GENERALE

I

Iluminat

IV

Ambianta termica

IX

Echipamente de munca

X

Amenajarea locului de munca

XI

Amenajarea spatiilor de lucru

XIV

Sarcinile de munca

XV

Circulatie, riscuri orizontale si verticale

XVI

Protectia colectiva si individuala

XVII

Organizarea primului ajutor

RISCURI SPECIFICE

IPSSM

Instructiune proprie preluc. teflon

TOTAL:

Nivel de securitate general

RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE / PREVENTIVE

Cod indicator

Descrierea neconformitatii

Actiuni corective/preventive

Responsabilitati

Termen de realizare

I.1

I.2

I.5

I.12

I.13

I.13

Niivelul de iluminare la locul de munca insuficient

Reparatia instalatiei electrice. Aprovizionarea cu tuburi de neon.

Curatirea regulata a geamurilor.

Sef sectie Electro-AMA.

Serv. Aprovizionare

Sef sectie

Permanent

IV.1

IV.2

IV.9

IV.10

IV.11

IV.13

IV.14

IV.17

In timpul procesului de munca exista disconfort (curent de aer, radiatii termice).

Inlocuirea geamurilor sparte.

Dotarea cu echipament  de protectie adecvat si suficient.

Aprovizionarea ritmica cu apa minerala

Sef sectie

Serv. Aprovizionare

Serv. Aprovizionare

Permanent

IX.7

I X. 8

I X. 20

I X. 21

I X. 31

Verificarea si completarea documentatiei tehnice Instruirea temeinica a lucatorilor privind exploatarea echipamentelor.

Achizitionarea de unelte mai performante.

Sef sectie

Sef sectie, Sef atelier

Serv. Aprovizionare

Permanent

31.12.2009 si permanent

IX. 19

XV.15

Insuficiente marcaje de semnalizare

Completare cu panouri indicatoare conform normelor

Sef sectie

15.12.2009 si permanent

X.1

La prelucrarea prin aschiere, din cauza reflexiei luminii apar probleme de vedere.

Folosirea echipamentului de protectie (ochelari) adecvat

Sef sectie

Serv. Aprovizionare

Permanent

XI.4

XI.9

XI.19

IPSSM 10

Caile de acces nu sunt curate

Nu sunt suficiente materialele igienico-sanitare

Efectuarea si pastrarea curateniei.

Aprovizionarea cu materiale igienico-sanitare

Sefii de atelier

Serv. Aprovizionare

Permanent

Permanent

XIV.4

XIV.5

XIV.7

XIV.15

XIV.16

XIV.18

La manipularea manuala sarcinilor apar dificultati d.p.d.v. al efortului depus.

Dotarea cu dispozitive de ridicat suple si pt. spatii inguste

Sef sectie

Serv. MEA-Investitii

XVI. 3

XVI. 5

XVI.6

XVI.7

XVI.8

XVI. 12

XVI.13

IPSSM 7

IPSSM 9

Echipamentul de protectie nu este adecvat conditiilor specifice de lucru.

Dotarea cu E.I.P. corespunzator

Sef sectie

Serv. Aprovizionare 

XVII. 2

XVII. 3

XVII. 4

XVII. 6

XVII. 8

Nu sunt indicatoare de semnalizare a locului de acordare a primului ajutor ;

Lucratorii nu cunosc suficient modul de acordare a primului ajutor ;

Trusa de prim ajutor nu este completa

Semnalizarea coresponzatoare a locului de acordare a primului ajutor ;

Instruirea lucratorilor privind modul de acordare a primului ajutor.

Completarea trusei de prim ajutor

Sef sectie

Lucrator desemnat

Medic de medicina muncii

Sef sectie

Lucrator desemnat

si

permanent

IPSSM 3

IPSSM 5

IPSSM 11

IPSSM 12

IPSSM 13

Lovirea sau strivirea sub greutatea pieselor transportate

Lucratorii nu cunosc foarte bine riscurile la care se expun

Interzicerea stationarii sau deplasarii sub podul rulant in timpul interventiilor.

Instruirea periodica a lucratorilor in legatura cu riscurile la care se expun prin nerespectarea masurilor de SSM .

Sefii de atelier

Sef sectie, responsabilul cu instruirea SSM

Permanent

Permanent

IV. CONCLUZII

Deoarece rezultatul nivelului general de securitate se incadreaza intre 81-90%, rezulta ca starea de securitate a sistemului de munca auditat este buna.

V. BIBLIOGRAFIE

1.Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006

2.Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006

3.OHSAS 18001

4. Auditul securitatii si sanatatii in munca de Prof. Dr. Ing. Alexandru Darabont , Dr. Ing. Steluta Nisipeanu , Dr. Ing. Doru Darabont.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate