Metroul bucurestean in prezent

Metroul bucurestean in prezent

Desi reteaua de metrou reprezinta doar cca. 2-3% din reteaua de transport urban de calatori a Municipiului Bucuresti, ponderea calatorilor transportati cu metroul variaza intre 20-25%, cu sanse de crestere in viitorul apropiat, printr-o mai buna corelare, pe principii de complementaritate, cu transportul de suprafata .

Efectele perioadei de tranzitie, de scadere generala a activitatii economice la nivelul intregii tari si implicit la nivelul capitalei, au influentat direct scaderea numarului de calatori cu metroul.

Astfel scaderea numarului de salariati in zonele industriale ale orasului, reducerea saptamanii de lucru si cresterea gradului de motorizare, au determinat diminuarea numarului de pasageri transportati cu metroul.

O trasatura esentiala a functionalitatii metroului este gradul scazut de fiabilitate al echipamentelor si instalatiilor fixe si mai ales a materialului rulant.

Este cunoscut ca intreaga retea de metrou pusa in functiune pana in anul 1989, insumand 60 km linie dubla, 41 statii, 3 depouri si o uzina de reparatii, a fost dotata in proportie de peste 95% cu echipamente si material rulant de productie autohtona care in prezent pe langa nivelul scazut de tehnicitate prezinta si un grad avansat de uzura fizica si morala.

Aceste aspecte conduc la cheltuieli de exploatare mai mari provenite din lucrari de reparatii si intretinere si mentinere in stare de functionare a intregului sistem, consumuri de materiale, energie si forta de munca suplimentare fata de o situatie normala.

Pentru reteaua de metrou actuala, conform graficelor de circulatie specifice metroului este necesar un numar mediu de 57 trenuri electrice, parc exploatare, adica 68% din total parc inventar de 84 trenuri, diferenta reprezentand parc aflat in reparatii periodice si generale.

Neexecutarea reparatiilor in anii precedenti, din lipsa fondurilor, a condus ca in prezent sa existe in circulatie un numar de 24 trenuri cu ..km de rulaj depasiti.

Scaderea numarului de tren in anul 1998 si in anul 2002, s-a datorat aplicarii unui grafic de circulatie adaptat la conditiile impuse de executia unor lucrari de constructii montaj pentru Statia Gorjului (magistrala 3) si respectiv pentru legatura Racordului 1 la magistrala 1 Statia N. Grigorescu.

Pentru instalatiile tehnologice (electroenergetice, electromecanice de semnalizare bloc de linie, telecomunicatii) cu exceptia instalatiilor de telemecanica de trafic si energetica de pe Mag.1, modernizate pe baza unui proiect cofinantat de B.E.I., s-au efectuat doar lucrari de intretinere si reparatii pentru mentinerea in functiune. Din lipsa fondurilor, nu au fost efectuate lucrari de reparatii capitale desi durata acestora de functionare o impunea.

In situatie asemanatoare se afla si calea de rulare la care nu a fost inlocuita sina cu capacitate portanta depasita decat in proportie de 20%.