	Biologie	Chimie	Didactica	Fizica	Geografie	Informatica
	Istorie	Literatura	Matematica	Psihologie

Biologie

Index » educatie » Biologie
» Hyla arborea - brotacel, buratec, racanel

Hyla arborea - brotacel, buratec, racanel

Hyla arborea - brotacel, buratec, racanel

Clasificare Stiintifica

Regnul:	Animalia
Increngatura :	Chordata
Clasa :	Amphibia
Ordinul :	Anura
Famila :	Hylidae
Gen :	Hyla
Specia :	*Hyla. arborea*

Dimensiuni: ambele sexe au cca 5 cm lungime.

Mediu de viata: pretutindeni unde gaseste apa si arbori, tufisuri sau stuf, urca pana la 1000 m altitudine.

Comportament: este singura broasca arboricola din Europa. Datorita coloritului de protectie nu se fereste cand este descoperita si nu incearca sa fuga. Duce o viata crepuscular-nocturna, dar are si activitate diurna stand uneori pe frunze la soare si vanand insecte. Emite zgomote puternice in timpul noptii si in perioada de reproducere.

Hrana: diferite nevertebrate, predomina formele zburatoare. Continutul stomacal examinat a cuprins coleoptere, diptere, arahnide si acarieni.

Reproducerea: locul de depunere al pontelor sunt apele mai adanci,baltoacelor cu apa limpede si cu vegetatie. Aceasta este singura perioada din viata activa, cand parasesc arborii si arbustii. Larvele sunt maslinii cu pete si reflexe aurii, larvele celorlalte broaste stau mai mult pe fundul apei spre deosebire de acestea. Dimensiunile lor sunt de 34-44 mm si metamorfoza dureaza aproximativ 90 de zile.

Dusmani: sunt reprezentati de pasari rapitoare si serpi. Este oarecum aparat de coloritul sau homocrom care se face nevazut si in frunzisul arborilor.

Statut: specia este vulnerabila, fiind STRICT PROTEJATA; este sensibila la poluare si uscaciune. Necesita masuri locale de protectie.

Forma eleganta si zvelta, de dimensiuni mici, lungimea la adult 4-5 cm. Capul lat, botul scurt, rotunjit, ochii laterali, timpanul foarte vizibil. Dintii vomerieni pe doua grupe mici transversale sau usor oblice, intre choane. Membrele sunt lungi, cu discuri adezive caracteristice la varful degetelor. Degetele anterioare usor palmate la baza, primul mai scurt decat al doilea; cele posterioare palmate pana la 1/2 sau 2/3. Pe marginea interna a tarsului un pliu distinct. Pielea este neteda, stralucitoare dorsal, granuloasa ventral (in afara de gat la mascul). Palma cu tuberculi netezi, moi rotunjiti.

Masculul cu un sac vocal mare, brun-galbui, sub gat; cand este gol pare un pliu al pielii; umflat apare mai mare decat capul. Oracaitul este extrem de zgomotos, caracteristic, putandu-se auzi la distanta mare. Este alcatuit dintr-o serie de 'crac'-uri, cate 3-6 pe secunda, timp de cateva secunde. Masculii nu au calozitati nuptiale dar in perioada de reproducere la baza degetului intern apar granule cornoase mici incolore.
Culoarea variaza dupa mediu: dorsal verde deschis, galben sau albastrui-cenusiu sau negru, uniform sau cu pete intunecate. O dunga neagra sau cafenie porneste de la ochi, pana la baza femurului, in regiunea lombara formeaza o bluca indreptata in sus. Gatul la femela cenusiu-violet, la mascul cafeniu-auriu. Abdomenul alb, degetele galbene sau roz.
Larva este pisciforma si inoata rapid in masa apei. Are un aspect ovoidal datorita unei creste dorsale inalte care incepe de la nivelul ochilor. Coada este de 1,5-2 ori mai lunga decat corpul si se termina cu un varf ascutit. Spiraculum este situat pe partea stanga, orientat in sus, mai aproape de capatul posterior al corpului. Anusul este orientat spre dreapta si este situat sub marginea inferioara a cozii. Coloritul dorsal este masliniu, cu pete si reflexe aurii, iar ventral este alb-galbui.
Este singura specie de broasca arboricola din fauna noastra. Este activa in special noaptea. Datorita coloritului ei de protectie nu se adaposteste, ziua stand la soare pe vegetatie. In majoritatea timpului sta catarata pe plante, putand urca la cativa metri de la sol. Primavara apar mai intai masculii. Reproducerea, nocturna, dureaza de la cateva ore pana la doua zile, in martie-aprilie. Amplexul este axilar, iar ponta este depusa noaptea. Masculii canta in cor in perioada de reproducere si mai rar, pe tot cursul anului, in special dupa ploaie. Femela depune 800 - 1000 oua, mici, in pachete dense, de marimea unei nuci, pe plante sau care cad la fundul apei. Dupa 12 zile ies larvele, iar dupa 3 luni tinerii au caracterele adultilor si parasesc apa. Dupa 3 - 4 ani sunt capabili de reproducere.
Catre iarna se ascund sub tufisuri, sub muschi la marginea apelor sau chiar in apa. Specie foarte rezistenta la frig si uscaciune. Se acomodeaza foarte bine in captivitate, putand trai pana la 22 de ani.
Poate face salturi mari prin aer. Se hraneste cu insecte zburatoare, in special muste, pe care le prinde cu limba sa lipicioasa. Are multi dusmani printre pasari si serpi.
Specia este vulnerabila, fiind destul de sensibila la poluare si uscaciune. Necesita masuri locale de protectie.
Prefera zonele impadurite, cu tufisuri sau stufarisuri. Pentru reproducere prefera baltile temporare cu vegetatie bogata, marginite cu stuf sau papura. Urca pana la 1000 m altitudine.
Raspandita in cea mai mare parte a Europei, cu exceptia sudului Frantei si Spaniei. Lipseste din Marea Britanie si cea mai mare parte a Scandinaviei. Este prezenta si in Asia Mica si in Rusia pana in estul Marii Caspice.
In Romania este prezenta pretutindeni, cu exceptia zonei de munte.

Concluzie:

Este o broasca foarte mica, de culoare deschisa, cu degete la capatul labelor picioarelor. Spatele este, de obicei, de culoare verde deschis, dar poate fi si maro patat sau galben.

Se distinge de alte broaste de copac prin dungile negre de pe spate, care se intind de la ureche pana la picioarele din spate. Adesea, se incalzeste la soare in plina zi, bazandu-se pe culoare sa de camuflaj.

Habitat: de obicei, aproape de apa, in tufe sau boscheti.

Marime: pana la 5 cm, dar de obicei este mai mica.

Hrana: nevertebrate.

Raspandire: larg raspandita in mare parte a Europei, cu exceptia nordului, a insulelor Britanice si a anumitor parti ale Spaniei si Portugaliei.

Specii similare: Broasca de copac fara dungi; Broastele de copac din Corsica

Nume stiintific : Hyla Arborea

Nume popular : Brotacel

Incadrare taxonomica (Filum-Clasa-Ordin-Familie-Gen-Specie) :

Regnul: Animalia , Increngatura : Chordata , Clasa : Amphibia , Ordinul : Anura , Famila : Hylidae , Gen : Hyla , Specia : Hyla. arborea

Statut (pe cale de disparitie, critic periclitata, periclitata, vulnerabila, amenintata) :

Specia este vulnerabila, fiind STRICT PROTEJATA.

Habitat (unde traieste) :

Pretutindeni unde gaseste apa si arbori, tufisuri sau stuf.

Distributie (unde o mai intalnim in tara) :

Larg raspandita in mare parte a Romaniei.

Ecologie (nocturn/diurn, regim de hrana, cum se dezvolta si ce cerinte are in dezvoltarea sa, ce animale/daunatori o ataca, ce rol are in mediul ei, etc.) :

Se hraneste cu diferite nevertebrate, predomina formele zburatoare.

Duce o viata crepuscular-nocturna, dar are si activitate diurna stand uneori pe frunze la soare si vanand insecte.

Animalele ce ataca aceasta specie sunt reprezentati de pasari rapitoare si serpi.

Amenintari (defrisare, exploatare directa, braconaj, poluare etc.) :

Este sensibila la poluare si uscaciune. Necesita masuri locale de protectie.

Bibliografie:

1) Dictionar de biologie

Autori : Angela Alexeiciuc , Vasile Grati

Editura : Arc , 2007

2) Biologie , note teoretice

Autori : Maria Popa , Alexandru Croitori

Editura : Caba International , 2006