Sistemul endocrin

SISTEMUL ENDOCRIN

Este un sistem anatomic si functional complex, controlat de SN, cu rol de a regla si coordona, umoral, activitatea diferitelor organe pe care le integreaza in ansamblul functiilor organismului.

Cuprinde toate glandele cu secretie interna (glande endocrine), formate din epitelii secretorii ale caror celule produc substante active numite hormoni, pe care ii elibereaza direct in sange.

Hormonii sunt substante chimice specifice, eliberati in cantitati foarte mici, care actioneaza la distanta de locul sintezei, la nivelul celulelor tinta, unde sunt recunoscuti de receptori specifici; ei transmit un mesaj chimic enzimelor celulei, inducand efecte metabolice.

Sunt si organe care in afara functiei lor principale produc si hormoni prin intermediul celulelor endocrine din structura lor; ele formeaza sistemul endocrin difuz - paracrin - si produc hormoni locali:

gastrina (secretata de antrul piloric), secretina,  enterogastronul, colecistokinina, pancreozimina - cu rol in reglarea activitatii motorii si secretorii a sistemului digestiv;

renina si eritropoietina (secretate de rinichi), angiotensina (formata din alfa globulina secretata de ficat, ajunsa in sange si sub influenta reninei)- determina contractia arteriolelor si cresterea tensiunii arteriale;

neuronii hipotalamusului secreta hormoni numiti neurosecretii;

histamina (plamani, piele, mucoasa gastrica) si serotonina (SNC, mucoasa intestin)- stimuleaza musculatura viscerala, participa in reactii imunitare;

prostaglandinele (in celulele endometriale, vezicule seminale, plamani, RE) - moduleaza activitatile celulare;

Sunt: glande endocrine propriu zise (hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidele, timusul, suprarenalele), glande mixte (pancreasul, gonadele), glande endocrine temporare (placenta).

Hipofiza, glanda pituitara, creier endocrin, dirijorul orchestrei endocrine

Are dimensiunile unui bob de fasole, forma rotunjita, diametrul de 1,3 cm si masa de 0,5 g.

Asezata la baza encefalului, inapoia chiasmei optice, in scobitura osului sfenoid (saua turceasca) si are:

lobul anterior - reprezinta 75% din masa hipofizei;

lobul intermediar (mijlociu) - reprezinta 2% din masa hipofizei;

lobul posterior - reprezinta 23% din masa hipofizei;

Lobii anterior si mijlociu sunt de natura epiteliala, cu celule dispuse in cordoane si formeaza adenohipofiza.

Lobul posterior este de natura nervoasa si formeaza neurohipofiza.

Hipofiza se leaga de hipotalamus prin tija pituitara care cuprinde:

sistemul circulator port hipotalamo-hipofizar Popa-Fielding - prin care factorii de eliberare (FE) si de inhibare (FI) din nucleii hipotalamici mijlocii ajung in adenohipofiza;

tractul hipotalamo-hipofizar prin care neurosecretiile din nucleii hipotalamici anteriori ajung in neurohipofiza;

sistemul circulator hipotalamo-hipofizar este format din capilare care se continua cu doua vene portale; acestea se capilarizeaza la nivelul adenohipofizei; FE sau FI ajung astfel din hipotalamus (nuclei mijlocii) in hipofiza si regleaza secretiile adenohipofizei.

Hormonii secretati de lobul anterior al adenohipofizei sunt:

hormoni glandulotropi (hormoni tropi) - se adreseaza glandelor endocrine (ACTH, TSH, FSH, LT);

non - glandulotropi sau non - tropi (STH, prolactina).

a. Hormonul somatotrop - STH numit si hormon de crestere

stimuleaza impreuna cu insulina, hormonii tiroidieni si gonadici si cresterea organismului;

determina cresterea in lungime a oaselor (stimuleaza condrogeneza la nivelul cartilajelor diafizo-epifizare);

dupa pubertate determina ingrosarea oaselor lungi si dezvoltarea oaselor late;

stimuleaza cresterea muschilor si a viscerelor, cu exceptia creierului;

activeaza transportul aminoacizilor in celule si stimuleaza sinteza tisulara a proteinelor;

determina o retentie de compusi ai Ca, Na, K, P si N;

intensifica oxidarea lipidelor asigurand energia necesara sintezei proteice;

stimuleaza eliberarea in sange a acizilor grasi din depozitele adipoase;

are efect de crutare a glucidelor (rol hiperglicemiant) si stimuleaza secretia glandelor mamare;

- efectele STH se manifesta direct prin actiunea unui sistem de factori de crestere numiti somatomedine:

s hipersecretia de STH - la copii produce gigantism - talie de peste 2m, cresterea exagerata in lungime a extremitatilor, forta musculara nu este mai mare decat a unui om normal, intelectul este normal;

s hipersecretia de STH - la adulti produce acromegalia - cresterea exagerata a oaselor fetei, a oaselor late, ingrosarea buzelor, cresterea viscerelor (inima, ficat, limba) si alungirea exagerata a mainilor si picioarelor;

s hiposecretia de STH la copii produce piticism (nanism hipofizar) - oprirea cresterii somatice (talie 1,20 - 1,30 m, dar proportionat dezvoltati) nu si a celei neuropsihice;

s hiposecretia de STH - la adulti provoaca casexie hipofizara (boala Simmonds): atrofii ale organelor; caderea parului, unghiilor, dintilor, regresia organelor genitale, sterilitate (imbatranire precoce, adevarate mumii).

b. Hormonul prolactina - sau mamotrop sau luteotrop (LTH)

stimuleaza secretia lactata a glandelor mamare, stimulata de estrogeni si progesteron;

inhiba activitatea gonadelor - previne ovulatia;

in afara sarcinii este stimulata de efortul fizic, stres psihic si chirurgical, hipoglicemie, somn;

secretia de LTH atinge un maxim la nastere si revine la nivelul de control dupa aproximativ 8 zile;

suptul determina cresterea temporara a secretiei de prolactina.

c. Hormonul adrenocorticotrop (ACTH) sau corticotropina

stimuleaza cresterea., dezvoltarea si activitatea de secretie a corticosuprarenalei, crescand concentratia sanguina a glucocorticoizilor si a sexosteroizilor;

asupra mineralocorticoizilor efectele ACTH sunt mai reduse;

stimuleaza direct melanogeneza in celulele pigmentare (melanocite) producand inchiderea culorii pielii;

s hipersecretia de ACTH produce efectele excesului de glucocorticoizi si efectele melanocito-stimulatoare, la nivelul tegumentului - diabet bronzat;

s hiposecretia de ACTH produce efectele caracteristice deficitului de glucocorticoizi  - boala Addison.

d. Hormonul tireotrop TSH sau  tireostimulina, tireotropina

stimuleaza sinteza si secretia de hormoni tireotropi;

hipersecretia de TSH duce la hipertiroidism, hiposecretia la insuficienta tiroidiana.

e. Hormonii gonadotropi sau gonadostimuline:

foliculinostimulant (FSH) la ♀ controleaza secretia laptelui, determina cresterea si maturarea foliculilor ovarieni, secretia hormonilor estrogeni; la ♂ stimuleaza spermatogeneza si dezvoltarea tubilor seminiferi;

luteinizant (LH) la ♀ determina ovulatia si aparitia corpului galben, a carui secretie de progesteron si estrogeni o stimuleaza; la  ♂ stimuleaza secretia de androgeni de catre celulele Leydig;

Hormonul secretat de lobul mijlociu al adenohipofizei

melanocitostimulant (MSH) determina redistribuirea celulelor melanofore in piele si hiperpigmentarea ei.

Hormonii eliberati de lobul posterior al hipofizei

sunt secretati de nucleii anteriori ai hipotalamusului si prin tija pituitara sunt depozitati in hipofiza;

a. antidiuretic (ADH) - sau vasopresina

stimuleaza peristaltismul intestinal si creste absorbtia facultativa a apei la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronului, deci reduce volumul urinei si creste concentratia urinei;

reduce secretiile tuturor glandelor exocrine, contribuind la mentinerea volumului lichidelor organismului;

in doze mari ADH produce vasoconstrictia arteriolelor si deci cresterea tensiunii arteriale (efect vasopresor);

efectul vasopresor compenseaza scaderile de TA (tensiune arteriala) care apar, de exemplu, in hemoragie;

s hiposecretie de ADH determina diabetul insipid: polidipsie si pierderi mari de apa, in special prin urina (20 l in 24 ore); boala apare in leziuni ale hipotalamusului sau ale neurohipofizei.

b. ocitocina sau oxitocina

stimuleaza contractia musculaturii netede a uterului gravidei, mai ales in preajma travaliului;

stimuleaza expulzarea laptelui din glanda mamara in canalele galactofore, in timpul suptului;

sterge memoria dureroasa legata de actul nasterii.

Epifiza - glanda copilariei, glanda pineala (forma de con de pin)

Avea rol de organ vizual (ochi pineal) la unele vertebrate fosile; la pasari, mamifere are rol endocrin.

Atinge maximul de dezvoltare in copilarie, apoi involueaza (glanda copilariei).

Impreuna cu nucleii habenulari formeaza epitalamusul (parte a diencefalului).

Are dimensiuni mici si este asezata intre tuberculii cvadrigemeni superiori.

Are legaturi cu epitalamusul prin sistemul neurosecretor epitalamo-epifizar.

Celulele gliale epifizare secreta hormonii melatonina si vasotocina care stimuleaza cresterea si dezvoltarea organismului, intervin in metabolismul mineral, protidic, glucidic.

Prin colaterale desprinse din nervii optici epifiza primeste mesaje luminoase care inhiba secretia de melatonina.

Melatonina are functie antigonadotropica

inhiba secretia FE al FSH si LF (gonadotropine adenohipofizare);

inhiba secretia de hormoni sexuali si eliberarea lor in sange;

monitorizeaza activitatea gonadelor si actul nasterii, lipsa epifizei determina pubertate precoce.

actioneaza si asupra axului hipotalamo-hipofizo-cortico-suprarenalian.

Vasotocina are puternica actiune antigonadotropa, mai ales anti-LH.

Tiroida

Este cea mai mare glanda endocrina din organism, are 25 - 30 g.

Volumul glandei variaza in functie de sex, varsta, stare fiziologica.

Este asezata in partea anterioara a gatului, in dreptul cartilajului laringian, intr-o capsula fibroasa (loja tiroidei).

Are doi lobi laterali uniti printr-o portiune numita istm tiroidian.

Este puternic vascularizata si inervata, inervatia vegetativa are numai functii vasomotorii.

Tesutul secretor (parenchimul glandular) are celulele dispuse sub forma de foliculi.

In interiorul foliculilor este un lichid vascos, omogen, numit coloid, secretat de celulele foliculare.

Coloidul contine tireoglobulina - forma de depozitare a hormonilor tiroidieni.

Tireoglobulina contine aminoacidul tirozina.

Prin iodarea tirozinei rezulta hormonii: triiodotironina (T₃) tetraiodotironina (T₄) sau tiroxina

Hormonii tiroidieni se detaseaza de proteina (tireoglobulina) fiind eliberati in capilarele ce inconjura foliculii.

Celulele parafoliculare (intre foliculi) numite celule "C" secreta hormonul calcitonina.

Triiodotironina si tiroxina au efecte identice, mai puternice in cazul triiodotironinei.

Actiunile fiziologice ale hormonilor tiroidieni sunt complexe:

au efect calorigen (cresterea metabolismului bazal, a consumului de O₂ de catre celulele metabolic active);

controleaza impreuna cu hormonul somatotrop cresterea si diferentierea celulara;

au rol in diferentierea si functionarea sistemului nervos;

intervin in metabolismul glucidic: stimuleaza absorbtia la nivelul intestinului subtire; cresc patrunderea glucozei in celula; intensifica glicoliza cu eliberare de energie; stimuleaza enzimele care descompun glicogenul in glucoza cu eliberarea glucozei din ficat in sange; deci au actiune hiperglicemianta;

intervin in metabolismul protidic: stimuleaza sinteza proteinelor in perioada de crestere; stimuleaza catabolismul proteinelor la adult; bilantul azotat devine negativ la adult si in hipotiroidism;

intervin in metabolismul lipidic: stimuleaza lipoliza trigliceridelor (TG), creste concentratia de acizi grasi liberi (AGL) in plasma sangelui; stimuleaza sinteza colesterolului in celulele hepatice; stimuleaza mecanismele hepatice de inlaturare a colesterolului din circulatie, prevenind ateroscleroza (hipocolesterolemiant);

stimuleaza activitatea gonadelor si mentin, impreuna cu prolactina, secretia lactata.

s Hipofunctia tiroidiana la copii determina nanismul tiroidian, caracterizat prin:

dezvoltare fizica redusa, corpul dizarmonic (abdomen marit, limba proeminenta);

dezvoltare psihica redusa pana la cretinism.

s Hipofunctia tiroidiana - la adulti determina:

diminuarea atentiei, memoriei, capacitatii de invatare, uscarea si ingrosarea pielii extremitatilor;

mixedem (cresterea cantitatii de lichid interstitial), bradicardie, adaptare scazuta la frig;

apare gusa (creste secretia de TSH care duce la cresterea volumului glandei);

daca deficitul de hormoni este cauzat de lipsa iodului din apa sau alimente, apare gusa endemica.

s Hiperfunctia tiroidiana - determina boala Basedow-Graves (gusa toxica) caracterizata prin:

aparitia de anticorpi care mimeaza secretia de TSH, stimuland cresterea secretiei si volumului glandei;

cresterea metabolismului bazal, iritabilitate, irascibilitate, fuga de idei, tahicardie;

hiperfagie asociata cu pierderea in greutate (prin intensificarea catabolismului);

intoleranta la caldura, piele calda si umeda;

exoftalmie, pleoapa superioara se retrage, clipitul rar este asociat cu fixarea privirii;

bilantul azotat devine negativ (proteinele sunt degradate).

Paratiroidele

Sunt patru glande mici (80 mg impreuna) situate pe fata dorsala a lobilor tiroidieni, indispensabile vietii.

Celulele secretoare principale secreta PTH, cele parafoliculare, identice cu celulele "C" tiroidiene, secreta CT.

PTH - parathormonul - determina:

creste numarul si activitatea osteoclastelor, mobilizeaza Ca²⁺ din tesutul osos si il elibereaza in sange;

stimuleaza absorbtia Ca²⁺ in tubul contort distal, in tubul colector;

inhiba reabsorbtia fosfatilor, urmata de eliminarea lor prin urina;

stimuleaza absorbtia Ca²⁺ la nivelul intestinului subtire (mediata de vitamina D).

s Hiposecretia de parathormon determina tetania paratiroidiana:

apare ca urmare a indepartarii chirurgicale accidentale a paratiroidelor;

scade Ca plasmatic, apare sensibilitate sporita la frig

contractii generalizate ale musculaturii scheletice, spasme ale musculaturii digestive si laringiene;

irascibilitate, stari de confuzie si halucinatii, unghii friabile, caderea parului si a dintilor.

s Hiposecretia de parathormon - poate determina si spasmofilia:

cresterea excitabilitatii neuromusculare si contractii musculare izolate, spontane, dureroase.

s Hipersecretia de parathormon - determina boala Recklinghausen (osteoza paratiroidiana)

cresterea eliminarii de P din organism si retentia Ca in tesuturi;

demineralizari osoase cu hipercalcemie si hipercalciurie;

dureri osoase, fracturi patologice, cifoscolioza, osteoporoza;

calcifieri renale, ale arterelor si tesutului periarticular;

Calcitonina sau CT este produsa de paratiroide dar si de tiroida

are actiune antagonista cu parathormonul si impreuna mentin echilibrul fosfocalcic in sangele circulant;

inhiba formarea de noi osteoclaste si activitatea osteolitica a osteoclastelor;

inhiba reabsorbtia Ca²⁺ si a fosfatilor, urmata de eliminarea lor prin urina;

producerea de CT este stimulata de hipocalcemie.

Reglarea echilibrului dinamic PTH si CT se face pe cale umorala, in functie de echilibrul fosfocalcic sanguin, independent de factorii nervosi; cresterea calcemiei determina secretia de calcitonina, iar scaderea ei, determina secretia de parathormon (feed-back negativ hormonal).

Timusul - glanda copilariei

Timusul este o glanda mixta - epiteliu secretor (endocrin) si organ limfatic central.

Este situat in cavitatea toracica, retrosternal, are culoare rosie in copilarie, galbena la maturitate.

Atinge dezvoltarea maxima la copii, la pubertate involueaza, dar nu dispare.

Functiile timusului sunt puternic blocate de hormonii steroizi.

Are doi lobi inveliti intr-o capsula conjunctiva ce trimite spre interior prelungiri care delimiteaza lobulii.

Lobulul - unitatea histologica - format din o retea de celule reticulare (foliculi) printre care se gasesc timocite.

Timocitele (limfocite T) - originare in maduva hematogena, ajung in timus unde se matureaza, apoi migreaza in sange unde participa la procese de imunitate celulara, fiind specializate in pastrarea memoriei imunitare.

Extractul de timus numit hormon timic - are efecte ca:

inhiba dezvoltarea gonadelor (efect antigonadotrop) si stimuleaza mineralizarea oaselor (efect de crestere);

oprirea mitozelor, stimuleaza activitatea timocitelor si eliberarea lor in circulatie.

Glandele suprarenale

Asezate la polul superior al rinichilor, au culoare galbuie, forma de coif si cate doua parti: corticala, medulara.

1. Corticosuprarenala (CSR) reprezinta 80% din masa suprarenalei

este situata la periferie si inconjura complet medulosuprarenala;

este de origine mezodermica, hormonii secretati sunt de natura lipidica, sintetizati din colesterol;

CSR este alcatuita din trei zone: externa (10%), mijlocie (80%), interna (10%)

a. Mineralocorticoizii - sunt secretati de zona externa a corticosuprarenalei

au rol in reglarea metabolismului mineral; principalul reprezentant este aldosteronul;

aldosteronul determina reabsorbtia Na⁺, retentia H₂O si eliminarea K⁺ la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronilor; mentine constanta natremia si potasemia;

celule-tina asemanatoare sunt si in glandele salivare, sudoripare, colice.

b.Glucocorticoizii - sunt secretati de zona mijlocie a corticosuprarenalei

sunt reprezentati de cortizon si hidrocortizon (cortizol) si sunt hormonii de stres;

circula in sange legati de proteine plasmatice, o mica parte circula libera si induce efecte metabolice specifice;

stimuleaza glicogenoliza si gluconeogeneza (aminoacizi sau lipide) la nivel hepatic;

favorizeaza degradarea proteinelor si eliminarea azotului (catabolismul proteic);

intervin in metabolismul lipidic, prin mobilizarea acizilor grasi din tesutul adipos;

Efecte specifice ale glucocorticoizilor sunt:

s limfopenie - scaderea numarului limfocite circulante;

s scaderea numarului de eozinofile si bazofile circulante;

s cresterea numarului de hematii, plachete, neutrofile si stabilitatea membranelor lizozomale;

s intervin in realizarea functiilor superioare ale SNC (scaderea cantitatii lor determina modificari ale EEG, alterarea personalitatii, modificari senzoriale).

c. Hormonii sexosteroizi - sunt secretati de zona interna a corticosuprarenalei

sunt reprezentati prin doua grupe de hormoni: androgeni si estrogeni;

hormonii androgeni sunt asemanatori celor secretati de testicule;

hormonii estrogeni sunt asemanatori celor secretati de ovare;

ei determina aparitia si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare.

2. Medulosuprarenala (MSR) - reprezinta 20% din masa suprarenalei

este portiunea interna a corticosuprarenalei si are origine ectodermica ca si ganglionii nervosi;

este analoga unui ganglion simpatic ai carui neuroni au pierdut prelungirile;

neurosecretiile sale se numesc catecolamine si sunt adrenalina si noradrenalina;

noradrenalina sau norepinefrina reprezinta 20% din totalul secretiilor, este sintetizata in situatii obisnuite;

adrenalina sau epinefrina - reprezinta 80% din totalul secretiilor, este sintetizata in conditii de stres;

catecolaminele sunt si hormoni si mediatori chimici.

Actiunea catecolaminelor este identica cu stimularea SNV simpatic si determina:

adrenalina stimuleaza activitatea inimii si ritmul cardiac (tahicardie, hipertensiune); noradrenalina are efecte similare dar de mica intensitate;

adrenalina produce vasoconstrictie pe vasele ce vascularizeaza pielea, mucoasele si viscerele si dilata vasele musculare; noradrenalina produce vasoconstrictie in tot sistemul cardiovascular;

adrenalina produce glicogenoliza hepatica si musculara si hiperglicemie;

produc relaxarea musculaturii netede a tubului digestiv, inhiba majoritatea secretiilor digestive, contractia sfincterelor, contractia splinei si a ficatului, contracta fibrele netede ale firului de par;

mobilizarea grasimilor de rezerva si catabolismul acizilor grasi, dilata pupila;

stimuleaza SRAA si produc alerta corticala, anxietate, frica.

Secretia suprarenalelor, corticala si medulara, este stimulata de conditii de stres.

Hormonii lor au rol in reactia de adaptare a organismului la agresiuni externe si interne.

s Boala Conn - este produsa de hipersecretia de mineralocorticoizi (aldosteron)

cauza hiposecretiei poate fi hipertrofia corticosuprarenalei (crestere in volum) sau tumori, de obicei benigne;

are loc retentia masiva de apa si sare si hipopotasemie;

apar edeme si hipertensiune arteriala, poliurie, polidipsie, cefalee, slabiciune musculara;

s Boala Addison produsa in insuficienta globala de CSR (hiposecretie a corticosuprarenalei)

cauze multiple: autoimune, inflamatorii, insuficienta vascularizatie a corticosuprarenalei, metastaze;

au loc pierderi masive de saruri si apa, hipotensiune, colorare intensa a tegumentelor (si neexpuse la soare);

absenta parului pubian, axilar, adinamie (scaderea capacitatii de efort, hipotonie musculara);

iritabilitate, apatie, sete redusa, fatigabilitate (oboseala).

s Sindromul Cushing produs de hipersecretie de glucocorticoizi (cortizol plasmatic)

cauza poate fi hipersecretia de ACTH (cauze hipotalamo-hipofizare), tumori benigne sau maligne ale corticosuprarenalei, tratamente cu corticoizi;

apar: obezitate, hipertensiune arteriala, hiperglicemie (diabet consecutiv), vergeturi (dungi), pigmentarea tegumentului in dreptul articulatiilor, acnee, seboree (mult sebum), scaderea rezistentei la infectii, depresie psihica, aspect impastat, fata "in luna plina" si ceafa "de bizon".  

s Sindromul androgenital apare in hipersecretia de hormoni sexosteroizi ai CSR sau in leziuni nervoase ale diencefalului, insotite de dereglarea functiei hipofizare si se manifesta prin:

ambiguitate sexuala, uneori hipertensiune, obezitate, ingrosarea vocii si pilozitate in exces;

de regula este asociat sindromului Cushing;

la copii apare pubertatea precoce si hipertrofierea organelor genitale externe, stoparea cresterii;

la femeia adulta apare pilozitatea faciala (barba, mustati) (virilizare).

Pancreasul endocrin - glanda mixta - exocrina si endocrina.

Este situat in cavitatea abdominala, cu capul in curbura duodenala.

Celulele exocrine sunt organizate in acini, printre acini sunt celulele endocrine.

Celulele endocrine formeaza insulele Langerhans si reprezinta 1-2 % din masa pancreasului si sunt:

celule A sau α - reprezinta 20% - secreta glucagon;

celule B sau β - reprezinta (60 %,70%) 75 % - secreta insulina.

Pancreasul adult contine circa 1 milion de insule mici, sferice, inconjurate de capilare sanguine.

Insulina este principalul hormon hipoglicemiant, glucagonul este hormon hiperglicemiant.

Insulina este singurul hormon cu efect anabolizant pentru toate metabolismele intermediare.

A fost descoperita de Nicolae I Paulescu in 1921.

Efectele metabolice ale insulinei:

stimuleaza glicogenogeneza hepatica si glicoliza (degradarea glucozei) in absenta oxigenului;

stimuleaza transportul aminoacizilor prin membrana celulara si sinteza proteinelor;

stimuleaza lipogeneza hepatica (transformarea glucozei in lipide);

stimuleaza transportul glucozei prin membrana celulei adipoase si sinteza trigliceridelor si a acizilor grasi;

stimuleaza sinteza de glicogen in muschi(glicogenogeneza musculara).

Efectele metabolice ale glucagonului (este secretat si de duoden) - sunt antagonice insulinei:

stimuleaza glicogenoliza hepatica ( nu musculara) si hidroliza trigliceridelor in celula adipoasa;

intensifica gluconeogeneza, inhiba sinteza de proteine;

elibereaza glucoza din ficat in circulatia sistemica si creste secretia biliara;

stimuleaza oxidarea acizilor grasi la nivel hepatic si scade secretie gastrica;

stimuleaza formarea de corpi cetonici la nivel hepatic.

s Diabetul zaharat - apare in hiposecretie de insulina si se caracterizeaza prin:

hiperglicemie, glicozurie (eliminarea glucozei prin urina), poliurie, polidipsie, polifagie;

sursa principala de energie o constituie lipidele si  prin oxidarea lor rezulta acetil-coenzima A in exces;

din acetil-coenzima A celula hepatica sintetizeaza corpi cetonici care, in exces produc coma cetoacidozica;

Gonadele - partea endocrina

Gonadele sunt glande pereche mixte: partea exocrina produce gameti, cea endocrina, hormoni.

Sunt sub controlul hormonilor gonadotropi ai hipofizei anterioare.

Functia endocrina a testiculelor

Este indeplinita de celulele interstitiale Leydig dispuse in jurul tubilor seminiferi.

Hormonul hipofizar LH stimuleaza secretia de testosteron.

Producerea de LH de catre hipofiza este reglata de nivelul testosteronului plasmatic printr-un mecanism de feed-back, care actioneaza atat asupra hipotalamusului cat si asupra hipofizei.

s Principalul hormon androgen este testosteronul, sintetizat din colesterol si care:

stimuleaza cresterea si dezvoltarea gonadelor masculine, efect anabolizant asupra proteinelor;

asigura dezvoltarea si mentinerea caracterelor sexuale secundare masculine.

Functia endocrina a ovarelor

Ovarele secreta hormoni estrogeni si progesteron.

Hormonul hipofizar FSH controleaza maturatia foliculara si secretia de estrogeni.

Hormonul hipofizar LH provoaca ovulatia, controleaza activitatea corpului galben si secretia de progesteron.

Hormonii hipofizari LH si FSH sunt reglati de concentratia sanguina hormonilor ovarieni care prin feed-back actioneaza asupra hipotalamusului si hipofizei.

s Hormonii estrogeni - sau foliculari - hormoni ai feminitatii

sunt sintetizati de celulele foliculare in timpul maturarii, de corpul galben si de placenta in timpul sarcinii;

in cantitati mici produc estrogeni si corticosuprarenala (sexosteroizi) si testiculele;

se sintetizeaza din colesterol si stimuleaza cresterea si dezvoltarea gonadelor feminine;

stimuleaza proliferarea mucoasei uterine si asigura dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine.

s Hormonul progesteron - hormonul maternitatii

este secretat de corpul galben, corticosuprarenale, placenta in timpul sarcinii;

modifica activitatea de secretie a mucoasei uterine, in vederea nidatiei;

are efect sedativ asupra SNC si este responsabil de decalajul termic manifestat dupa ovulatie.

hiposecretia de progesteron poate duce la avort spontan.

Reglarea secretiei glandelor endocrine se realizeaza prin mecanisme neuro-hormonale.

In cazul adenohipofizei

reglarea secretiei de hormoni tropi se realizeaza printr-un mecanism umoral de tip feed-back negativ scurt in care rol important revine hipotalamusului;

hipotalamusul secreta hormoni specifici, FE sau FI, pentru fiecare hormon adenohipofizar;

secretia hipotalamica este influentata direct pe cale nervoasa, prin stimuli de la sistemul limbic sau de la receptori (concentratia in sange a hormonilor secretati de glandele controlate de adenohipofiza);

echilibrul dinamic al acestor mecanisme asigura functionarea normala a hipofizei, a glandelor controlate de ea.

In cazul tiroidei   si al celorlalte glande controlate de hipofiza reglarea secretiei se face:

printr-un mecanism de feed-back negativ lung hipotalamo-hipofizo-tiroidian;

sau prin feed-back-ul negativ scurt daca se actioneaza asupra hipofizei;

daca concentratia sanguina a hormonilor scade, reglarea secretiei se face prin nefunctionarea feed-back-ului negativ, nu prin feed-back pozitiv.

In cazul pancreasului, glanda necontrolata de hipofiza, reglarea secretiei endocrine se face:

direct prin impulsuri parasimpatice vagale;

printr-un mecanism de feed-back negativ nehormonal, in functie de nivelul glicemiei;

scaderea glicemiei stimuleaza secretia de glucagon, cresterea glicemiei stimuleaza secretia de insulina.

In cazul medulosuprarenalei reglarea secretiei se face:

prin  mecanisme neurohormonale in care intervine SNV simpatic;

in situatii obisnuite secreta noradrenalina, in situatii de stres secreta adrenalina.