Vascularizatia muschiului. Inervatia muschiului. Proprietatile fizice ale muschiului: contractibilitatea, elasticitatea, tonicitatea. Inima : situatie, raporturi, structura inimii: miocardul, sistemul excitomotor. Vascularizatia si inervatia inimii.

Vascularizatia muschiului. Inervatia muschiului. Proprietatile fizice ale muschiului: contractibilitatea, elasticitatea, tonicitatea. Inima : situatie, raporturi, structura inimii: miocardul, sistemul excitomotor. Vascularizatia si inervatia inimii. Cavitatile inimii.

Vascularizatia muschiului este foarte bogata din cauza metabolismului sau intens. Ea este diferita in perioadele de repaus fata de cele in care muschiul este in activitate.

Artera principala este insotita de doua vene si un nerv formand un manunchi vasculo-nervos. Vasele se raspandesc de-a lungul perimisiului intern ramificandu-se in artere din ce in ce mai mici. Arterele mici sunt asezate intre fasciculele primare si sunt paralele cu fibrele musculare. Din arterele mici se desprind in unghi drept arteroide care merg perpendicular pe fibrele musculare. Fiecare arteriola da nastere unei retele de capilare, care se aplica direct pe fibrele musculare.

In repaus majoritatea capilarelor sunt inchise, ele se deschid alternativ pe zone in timpul contractiei musculare.

Venele se formeaza din capilarele venoase si prezinta valvule, in special in muschii membrului inferior.

Vasele limfatice sunt rare si insotesc vasele de sange.

Vascularizatia tendonului este mai slaba decat a muschiului.

Inervatia muschiului

De regula un muschi este inervat de o singura ramura nervoasa care patrunde in muschi impreuna cu vasele si se raspandeste de-a lungul perimisiului in interiorul muschiului formand un bogat plex intramuscular.

Nervul muschiului este mixt.

Fibrele motorii sunt Aα cele mai numeroase si Aγ

Contactul dintre fibra nervoasa si cea musculara se stabileste prin cate o placa motoare, care este o sinapsa neuroefectoare.

O singura fibra nervoasa se ramifica si inerveaza mai multe fibre musculare, constituind impreuna unitatea motorie.

Numarul de fibre musculare apartinand unei unitati motorii constituie coeficientul de inervatie si variaza de la un muschi la altul in functie de finetea si precizia miscarilor.

Fibrele motoare Aγ Au rol in reglarea tonusului muscular si participa numai indirect la contractia musculara.

Fibrele nervoase senzitive se termina in organe receptoare speciale - fus neuromuscular, sau ca terminatii nervoase libere in spirala, in retele, in ghemuri.

Ele asigura, impreuna cu receptorii lor, sensibilitatea proprioceptiva

Fibrele vegetative intra in muschi unde formeaza plexuri perivasculare. Sunt fibre simpatice care actioneaza asupra vaselor muschiului.

Proprietatile fizice ale muschiului

Muschiul prezinta trei proprietati fizice caracteristice, prin care se deosebeste de celelalte tesuturi: contractilitatea, elasticitatea si tonicitatea.

Forma si dimensiunile de repaus ale muschiului se pot modifica activ si pasiv. In mod activ prin contractie, in mod pasiv prin intindere datorita unor forte extrinseci (forta gravitationala si contractia antagonistilor), deoarece de la sine un muschi nu se poate lungi niciodata.

Contractilitatea

Contractilitatea este proprietatea activa si esentiala a muschiului. Ea consta in capacitatea muschiului de a raspunde printr-o contractie la actiunea unui stimul.

Contractiile sunt de doua tipuri: izotonice si izometrice.

a)     Contractia izotonica: muschiul se scurteaza si produce o miscare in cazul in care forta musculara depaseste forta externa.

b)     Contractia izometrica: forta externa este prea mare si nu permite o miscare; muschiul nu se scurteaza, contractia se manifesta prin cresterea tensiunii.

In conditii naturale, cele doua forme de contractie se combina.

c)     Contractia auxotonica este o contratie combinata unde simultan muschiul se scurteaza si isi modifica si tensiunea.

In sens fiziologic, contractia nu inseamna neaparat scurtarea muschiului. Contractia cu scurtare este doar un aspect posibil.

In conditii naturale, cele doua tipuri fiziologice de contractie se combina in proportii variate. Pentru analizele biomecanice ale miscarilor este preferabil sa se utilizeze termenii de activitate dinamica si activitate statica, care nu ne angajeaza la precizarea caracteristicilor fiziologice.

a)     Activitatea dinamica este rezultatul contractiei izotonice, dar mai ales al celui auxotonice.

In functie de marimea fortelor opuse, activitatea dinamica poate fi de doua feluri:

• activitatea de invingere
• activitatea de cedare sau contractia cu alungire este mai rara.

Activitatea statica sau posturala este rezultatul contractiei izometrice.

In functie de conditii, oricare muschi poate efectua o activitate fie dinamica, fie statica. In anumite grupe musculare, activitatea statica este preponderenta: muschii profunzi ai spatelui, extensorii membrului inferior.

Elasticitatea

Elasticitatea este proprietatea muschilor de a se intinde sub actiunea unei forte si de a reveni la starea initiala dupa ce forta a incetat sa mai actioneze. Are ca suport anatomic atat tesutul muscular cat si cel conjunctiv.

Tonicitatea

Tonicitatea sau tonusul muscular este proprietatea fundamentala a muschiului cu inervatia pastrata. Este definit ca starea de contractie usoara si permanenta a muschiului in repaus si se manifesta printr-un mic grad de tensiune.

Mecanismul de producere al tonusului este de natura nervoasa.

Tonusul muscular are rol in termoreglare, in fixarea articulatiilor, expresia fetei, mentinerea posturii.

Tonusul postural este contractia izometrica puternica, permanenta a muschilor antigravitationali. Nu trebuie confundat cu tonusul muscular.

Intrebari:

Vascularizatia arteriala a muschiului striat.

Precizati tipul de fibre nervoase care intra in alcatuirea nervului muschiului.

Ce intelegeti prin unitatea motorie si coeficientul de inervatie.

Tipurile de contractie musculara.

Definiti urmatorii termeni: activitate musculara dinamica si statica.

Tonusul muscular si postural: definitie si mecanism de producere.

Inima: situatie, raporturi, structura inimii: miocardul, sistemul excitomotor. Vascularizatia si inervatia inimii. Cavitatile inimii.

Situatie: Inima este un organ toracic nepereche. Este asezata in mediastinul mijlociu, intre cei doi plamani, pe fata superioara a diafragmei. O treime din inima este asezata la dreapta planului mediosagital, iar doua treimi la stanga acestuia.

Forma si orientarea inimii. Raporturi

Pe cadavrul formolizat, inima are forma unei piramide triunghiulare. Prezinta fete, margini, baza si varf.

Fata anterioara, sternocostala este orientata anterior si in sus. Are raporturi cu:

recesurile pleurale costomediastinale si marginile anterioare ale plamanilor;

plastronul sternocostal si structurile din mediastinul anterior;

muschii pectoral mare si mic, glanda mamara, tesut celular subcutanat, piele.

Fata inferioara, diafragmatica este orientata in jos, pe diafragma. Prezinta prin intermediuldiafragmei, raporturi cu organele abdominale.

Fata pulmonara este orientata spre stanga, avand raport cu plamanul stang.

Marginea dreapta separa fata anterioara de cea inferioara.

Varful inimii este orientat spre stanga, in jos si anterior. Se proiecteaza pe torace in spatiul V intercostal stang, pe linia medioclaviculara. (soc apexian, in sistola).

Baza inimii este orientata spre dreapta, posterior si in sus. Are raporturi cu organe din mediastinul poserior, etc.

Structura inimii

In structura inimii, de la exterior spre interior se gasesc: epicardul, miocardul si endocardul.

Epicardul este foita viscerala a pericardului seros.

Endocardul se continua cu endotelinul arterelor si venelor.

Miocardul sau musschiul cardiac formeaza peretii cavitatilor inimii. Fasciculele musculare se insera pe inele fibroase asezate la nivelul orificiilor atrioventriculare si arteriale. Aceste inele formeaza scheletul fibros al inimii. O parte din fibrele miocardice isi pastreaza caracterele embriornare, formand tesutul cardionector.

Sistemul cardionector = tesutul nodal = sistemul excitoconductor - este format din fibre cardiace care au caractere embrionare. Are doua roluri:

produce influxul contractil al inimii

conduce acest influx pana la tot miocardul.

Tesutul nodal asigura automatismul miocardului.

Este format din noduli (sinusal, atrioventricular), fasciculul lui His, ramuriel fasciculului lui His si reteaua Purkinge.

Cavitatile inimii

Inima este formata din patru cavitati: doua atrii si doua ventricule. Atriile sunt asezate posterosuperior si an ele vine sangele prin vene. Ventriculele sunt situate anteroinferior si din ele sangele este expulzat in aorta ascendenta si trunchiul pulmonar.

Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte prin orificiul atrioventricular. Orificiul este prevazut cu o valva atrioventriculara.

Cavitatile din dreapta nu comunica cu cele din stanga, intre ele fiind situat septul inimii.

Atriile au sase pereti. Ventriculele prezinta baza, varf si pereti.

Suprafata interioara a ventriculelor are aspect neregulat, datorita trabeculelor musculare. Acestea sunt de trei ordine, cele de ordinul I se numesc muschii papilari.

Vascularizatia inimii

Arterele inimii sunt ramuri ale arterelor coronare: dreapta si stanga. Arterele coronare isi au originea in portiunea initiala a aortei ascendente (sinusurile valsalva).

Functional, arterele inimii sunt de tip terminal. Obliterarea brusca a unei ramuri duce la necroza teritoriului din miocard irigat de aceasta (infarct miocardic).

Venele inimii sunt de trei feluri:

cele mai multe duc sangele venos in sinusul venos coronarian, care se varsa in peretele inferior al atriului drept;

venele mici, care se varsa in atriul drept prin orificii mici;

venele minime, care se deschid in toate cavitatile inimii.

Inervatia inimii

Activitatea tesutului nodal este influentata de sistemul nervos vegetativ. Nervii cardiaci, simpatici si parasimpatici formeaza plexul cardiac.

Parasimpaticul are actiune cardioinhibatoare, iar simpaticul cardioacceleratoare.

Intrebari:

Precizati care este situatia inimii.

Care sunt fetele inimii si ce raporturi au acestea?

Din ce cavitati este formata baza inimii si care sunt vasele mari de la acest nivel?

Care sunt componentele ce intra in structura inimii?

De cine sunt reprezentati peretii atriilor si care sunt detaliile anatomice ale acestora?

Conformatia interioara a ventriculelor.

Septul inimii: portiuni.

Rolurile tesutului nodal.

Prezentati componentele tesutului nodal.

Care sunt caracteristicile vascularizatiei arteriale a inimii?

Plexul cardiac: origine si rolul functional al nervilor cardiaci.