APRECIEREA    SCOLARA

1. Unitati de continut:

Variabilitatea aprecierii scolare;

Dezvoltarea capacitatii de autoevaluare la elevi;

Argument

Acest capitol evidentiaza cauzele subiectivitatii in evaluare, precum si modalitatile de diminuare a acesteia, astfel incat actul evaluarii sa capete un caracter obiectiv. Tot acest capitol prezinta cum se dezvolta capacitatea de autoevaluare si se formeaza atitudinea corecta fata de actul evaluarii la elevi.

Obiective:

• Sa defineasca urmatoarele concepte: apreciere, notare, autoevaluare;
• Sa analizeze factorii perturbatori in apreciere si notare, precizand consecintele aprecierii subiective in activitatea didactica;
• Sa dea exemple de situatii evaluative subiective din experienta de elev;
• Sa analizeze modalitati de diminuare a subiectivitatii in evaluare;
• Sa explice procesul de autoevaluare pe baza schemelor prezentate;
• Sa analizeze procesul de autoevaluare prin prisma functiilor si formelor sale;
• Sa identifice modalitati de dezvoltare a capacitatii de autoevaluare la elevi.

2. Concepte cheie

Aprecierea rezultatelor scolare - constituie formularea unei judecati de valoare, semnificarea unui rezultat observabil si masurabil intr-un cadru de referinta (obiective propuse, bareme de corectare si notare, descriptori de performanta).

Notarea - marcheaza actul de decizie asumat de profesor in cadrul activitatii de evaluare cu privire la rezultatele sau performantele elevului, concretizate in note sau calificative.

Autoevaluarea - capacitatea elevului de a elabora si emite aprecieri valorizatoare referitoare la competentele si performantele scolare proprii, la propria sa persoana in general.

3. Aplicatii - teme, scheme, grafice

3.1. Variabilitatea aprecierii scolare

Tipuri de apreciere a rezultatelor scolare:

aprecierea propozitionala;

aprecierea prin simboluri (cifre, litere, culori);

aprecierea prin calificative.

Sarcini de lucru:

1. Explicati si exemplificati tipurile de apreciere a rezultatelor scolare din perspectiva disciplinei pe care o veti preda.

2. Identificati si exemplificati factorii care influenteaza atitudinea elevilor fata de aprecierea scolara.

Functiile notei:

Exprima aprecierea rezultatelor masurate;

Permite clasificarea elevilor, determinarea rangului fiecaruia in cadrul clasei;

Mobilizeaza resursele elevilor in vederea atingerii unor performante mai bune, cultiva motivatia invatarii;

Ofera elevilor repere de autoevaluare a rezultatelor si le cultiva capacitatea de autoapreciere.

Sarcini de lucru:

Precizati importanta notelor prin prisma functiilor mai sus mentionate.

Explicati legatura dintre aprecierea si notarea rezultatelor scolare.

Argumentati ca nota este principala forma de masurare in procesul de invatamant pornind de la urmatoarea afirmatie: "Prin nota vom intelege o apreciere sintetica ce traduce evaluarea unei performante in domeniul invatamantului"(G. Landsheere, 1975, p.13).

Notarea se face dupa doua modele de notare: de grup si individualizat.

Modelul notarii raportate la grup se caracterizeaza prin aprecierea fiecarui elev in raport cu ceilalti ( nivelul rezultatelor obtinute de grupul din care face parte elevul este criteriul de referinta) si cu nivelul asteptat ( criteriul de referinta il constituie o norma dinainte stabilita, care exprima fie nivelul mediu, fie nivelul minim al rezultatelor, atingerea acestuia considerandu-se un rezultat acceptabil).

Modelul de notare individualizata este proprie strategiilor didactice care isi propun sa realizeze o instruire diferentiata, inclusiv in ceea ce priveste evaluarea rezultatelor. Criteriul de referinta il constituie o norma individuala, si anume, posibilitatile elevului ( fiecaruia i se cere sa realizeze ceea ce considera ca poate obtine).   

Sarcina de lucru:

Analizati cele doua modele de notare si precizati avantajele si limitele lor.

Fig. 1. Factorii perturbatori in aprecierea rezultatelor scolare

Sarcini de lucru:

1. Analizati factorii perturbatori in aprecierea scolara si precizati care sunt consecintele pe care le genereaza in activitatea didactica.

2. Dati exemple de situatii evaluative subiective din viata voastra de elev si analizati consecintele lor.

3. Identificati si exemplificati erorile de notare si evaluare determinate de personalitatea elevului.

Cai de diminuare a subiectivitatii in aprecierea scolara

Precizarea criteriilor de evaluare:

raportarea la cerintele programei (obiective);

raportarea la nivelul atins de populatia scolara evaluata;

raportarea la posibilitatile fiecarui elev;

Folosirea unei game variate de metode si tehnici de evaluare:

alternarea si combinarea formelor, metodelor si tehnicilor de evaluare: evaluarea formativa cu cea sumativa; examinarea orala cu cea scrisa etc.

elaborarea baremului de notare;

asigurarea anonimatului lucrarilor scrise;

conceperea unor intrebari cu acelasi grad de dificultate;

Armonizarea cailor individuale de notare pe baza de indici statistici:

forma curbelor de distributie a notelor;

modul de centrare (maxima densitate);

amplitudinea / intinderea scarii utilizate;

Atragerea elevului in actul evaluarii.

Sarcini de lucru:

Analizati si exemplificati caile de diminuare a subiectivitatii in aprecierea scolara la disciplina pe care o veti preda. Precizati consecintele utilizarii acestora.

Comparati baremele de notare mai jos prezentate (dupa I. Radu si D. Muster):

I. Pentru a verifica gradul de stapanire a unor termeni de teorie literara - in clasa a X-a - profesorul alege cateva notiuni de baza: gen epic, gen liric, romantism, metafora, pastel, meditatie, mit. Asupra acestora insista la lectii, servindu-se de dictionare si de manual, apoi alcatuieste proba de verificare formata din 5 subteme, fixand urmatoarele punctaje:

Definiti 7 termeni literari . . . . . . . . . . . . . . . . . ..7p.

Recunoasteti figurile de stil din versurile "Batrane Olt! - cu buza arsa / Iti sarutam unda carunta" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p.

Dati exemple de epitete si comparatii intalnite in operele literare studiate (4 exemple) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p.

Indicati specii literare ce apartin genului epic si liric (cate trei exemple) . . .6p.

Enumerati etapele cele mai importante in dezvoltarea literaturii romane si dati exemple de scriitori care se includ in aceste etape . . . . . . . . . . .9p.

Timpul de lucru 35 minute.

II. Pentru lucrari de tipul compozitiei care presupune o tratare mai personala, functie de modul cum este perceputa tema de elev, lucrari care nu se preteaza usor la o evaluare si notare numerica, D. Muster propune urmatorul barem:

i. Pentru fondul lucrarii

a) satisfacerea sarcinilor de continut . . . . . . . . . 0-6 puncte

b) modul de sistematizare (plan clar, prezentare logica si cursiva) . . ..0-1 puncte

ii. Pentru forma lucrarii

a) stil si ortografie . . . . . . . . . . . . . . . . .0-1,5 puncte

b) prezentare grafica . . . . . . . . . . . . . . . ..0-0,5 puncte

iii. Factor personal

a) Caracter exceptional, impresie de originalitate, sensibilitate . . . . .0-1 puncte

b) Prezentare grafica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0-0,5 puncte

3. Elaborati o proba de evaluare scrisa si baremul de notare pentru aceasta (tema la alegere).

3.2. Dezvoltarea capacitatii de autoevaluare la elevi

Fig. 2. Determinanti interni ai autoevaluarii didactice (dupa C. Stan)

Fig. 3. Determinanti externi ai autoevaluarii didactice (dupa C. Stan)

Sarcini de lucru:

1. Analizati procesul de autoevaluare prin prisma determinantilor sai interni si externi.

2. Exemplificati determinantii interni ai autoevaluarii la disciplina pe care o veti preda.

3. Analizati relatiile dintre determinantii externi ai autoevaluarii si prezentati consecintele acestora in cazul disciplinei pe care o veti preda.

Autoevaluarea indeplineste, ca si evaluarea, o serie de functii.

Fig. 4. Functii specifice dimensiunii formative a autoevaluarii (dupa C. Stan)

Fig. 5. Functii specifice dimensiunii normative a autoevaluarii (dupa C. Stan)

Sarcina de lucru: Analizati functiile prezentate mai sus.

Formele autoevaluarii se clasifica dupa urmatoarele criterii:

Volumul informational al autoevaluarii;

Momentul realizarii autoevaluarii;

Sistemul de referinta utilizat.

Fig. 6. Formele autoevaluarii in functie de volumul informational (dupa C. Stan)

Fig. 7. Formele autoevaluarii in functie de momentul realizarii acestora (dupa C. Stan)

Fig. 8. Formele autoevaluarii in functie de sistemul de referinta utilizat(dupa C. Stan)

Sarcina de lucru:

Prezentati avantajele si limitele diferitelor forme de autoevaluare si pe baza acestora, argumentati necesitatea imbinarii lor.

Modalitati de dezvoltare a capacitatii de autoevaluare

Exista unele procese autodeliberative, care sunt si efect si suport al autoevaluarii didactice, cum ar fi:

autocunoasterea;

autoanaliza;

autoaprecierea.

Sarcini de lucru:

1. Analizati procesele autodeliberative mai sus amintite, precizand rolul lor in autoevaluare;

2. Comentati implicatiile pe care le are dezvoltarea capacitatii de autoevaluare la elevi asupra demersului evaluativ la disciplina pe care o veti preda.

4. Sinteza

Studiile docimologice experimentale demonstreaza ca exista o serie de divergente in aprecierea rezultatelor scolare. Cat de real reflecta nota performantele elevului, este o intrebare fara sens, deoarece nu se poate depasi in totalitate nivelul subiectiv al evaluarii. Ameliorarea subiectivitatii demersului evaluativ se poate realiza prin implementarea unor strategii care sa duca la diminuarea divergentelor in aprecierea rezultatelor scolare, printre care se inscrie si promovarea autoevaluarii.

In acceptiunea sa moderna, autoevaluarea ajuta elevul in ameliorarea performantelor sale scolare. Implicarea elevului in demersul evaluativ duce, pe de o parte, la intelegerea mai exacta si precisa a sarcinilor de rezolvat, iar pe de alta parte, la formarea unei atitudini si imagini reale asupra nivelului sau de pregatire. Pentru aceasta este necesar ca elevul sa dobandeasca anumite abilitati pentru autoestimarea capacitatilor si competentelor sale. Doar simpla cunoastere a criteriilor de evaluare elaborate de catre profesor nu inseamna derularea demersului autoevaluativ la parametrii sai normali. Pentru aceasta este necesara implicarea si antrenarea elevilor in evaluarea didactica, in caz contrar "existand riscul ca notele acordate sa nu interfereze efectiv cu interioritatea subiectiva a acestora". Prin urmare, angajarea elevilor in actul autoevaluativ este importanta, iar opiniile elevilor asupra performantelor lor scolare trebuie luate in considerare in evaluarea didactica.

Utilizarea strategiilor de dezvoltare a capacitatii de autoevaluare a elevilor are ca efect constientizarea nivelului real de achizitii cognitive si comportamentale, optimizarea eforului de invatare si formarea unei atitudini corecte, obiective fata de aprecierea scolara, pentru elev, dar si cresterea gradului de obiectivitate in notare, prin confruntarea aprecierilor formulate de profesor cu cele ale elevilor.

Tema de reflectie

Modalitati de imbinare a actului evaluativ cu actiunile de autoevaluare, conditii ce trebuie respectate in acest sens, efecte.

Bibliografie