 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Moduri de organizare a procesului de invatamant
Tratarea procesului de invatamant in expresia sa umana de “moduri” de organizare este importanta ş= ;i actuala pentru ca evolutia societatii si dezvoltarea stiintei au fost insotite de:</= span>
- o explozie scolara= ca durata de scolarizare si ca aspiratie de scolarizare;=
- o intelectualizare a muncii prin solicitarea functiilor intelectual= e;
Toate acestea au facut necesare schimb= ari in invatamant – in privinţ= ;a metodelor , mijloacelor, continutului – mai ales in “modurile” de organizare procesului de invatamant.
Des= i nu se face intotdeauna o distinctie clara intre “moduri” si “forme” de organizare a procesului= de invatamant, ea este necesara si utila. Astfel “forma” (lectia) desemneaza structurarea interna si infatisarea exterioara a continutului de idei transmis/ insusit ( = de profesor – elev ) iar “modul” exprima maniera de organizare a purtatorilor mesajului didactic (profesor - elevi) î= ;n stransa dependenta de forma.
Not= iunile de “frontal”, “individual”, “pe grupe” exprima moduri de organizare a procesului de invatamant.
1. numarul elevilor si
2. rolul
profesorului si elevului in procesul instructiv - educativ.
Astfel, in functie de criteriul “ numarul elevilor “, 1. inva&= #355;amantul, ca “mod” de organizare este:
a.&n=
bsp;  =
; frontal, cand
predarea / invatare se realizeaza pe clasa
b.&n= bsp;  = ; individual, cand predarea / invatarea se realizeaza cu un singur elev; =
c.&n= bsp;  = ; pe grupe, cand acestea se realizeaza cu un grup de elevi.
În functie de criteriul “r= olul profesorului si elevului ” in procesul de invatare, invatamantul ca “= ;mod “de organizare, este:
a.&n= bsp; frontal,câ= ;nd profesorul are rol didactic predominant, magistral;
În cadrul lui, profesorul are rol de predominant; el se ocupa “ intens ” de fiecare elev, &icir= c;n functie de particularitatile psihice ale acestuia . Astfel modul” individual este tot frontal, magistral.
Istoric in timp, peste veacuri, = ca replica la practicarea unui invatamant frontal, pe clase, s-a incercat aplicarea avantajelor invatamantului individual la cel de masa. Expresia lui au fost “planul Dalton”, “ sistemul Winnetka ” = etc.
Planul Dalton, a fost o incercare de reforma scolara. Numele de “Planul Dalton” provine de la orasul american in care s-a incercat aplicarea lui (Dalton).
În cadrul “Planului Dalton”
- clasel= e pe varste sunt inlocuite cu clasele pe materii;<= /p>
- profes= orul este un specialist, consultant, indrumator;
- elevii se angajeaza contractual s=
59;
parcurga sarcinile de studiu; cand considera ca s=
i-au
insusit materia, se prezinta la examen, prin teste;
- invatarea materialului de inva= 55;at se realizeaza in sistem propriu;
- o luna, mai putin; cand termina o tema, trece la alta, trebuind sa termine si temele lunare la alte discipline pentru a nu le neglija pe cele care nu-i placeau;
- progra= ma scolara era obligatorie, dar era impartita in unitati de studiu grupate pe sarcini.<= /p>
- un profesor de “emancipare”, cu o buna pregatire psihologica si sociologica, nu numai in principal, pedagogica;
- o stratificare organizatorica a clas= elor prin flexibilizarea lor - impartirea pe grupe mari, mici, omogene, pe centre de invatare etc.; toate in functie de dezvoltarea intelectuala a elevilor, si pentru asimilarea valorilor sociale si dezvoltarea aptitudinilor si posibilitatilor personale.
Cu toate incercarile de imbunatatire, rezultatele n-au fost cele scontate: psihologice, morale au fost ,dar didactice mai putin. Astfel a fost pr= opus un nou mod de organizare a proc= esului de invatamant: cel pe grupe.</= p>
- sunt acti= vi numai elevii buni, ceilalti fiind doar asistenti;
- studierea= unei teme din programa necesita timp mai mult decat expunerea magistrala.
Trebuie precizat ca diviziunea clasei = pe grupe de nivel nu este creata pentru colaborare si cooperare si nu este egala cu” munca in grup”.
“Munca in grup” este o metoda libera, elevii isi formeaza grupe pe crite= rii afinitate, de activitate intelectuala, de aptitudini, toate utile pent= ru munca in comun.
Ca “mod” de organizare a procesului de invatamant, “munca in grup” s-a instituit la sfarsitul secolului XIX, pentru a raspunde nev= oilor sociale ale elevilor, in conditiile in care celelalte “moduri” nu le puteau asigura.
.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
