Consilierea carierei - diferentieri terminologice, consilierea in cariera.alegerea carierei : etape si mecanisme ale deciziei

CONSILIEREA CARIEREI DIFERENTIERI TERMINOLOGICE CONSILIEREA IN CARIERA.ALEGEREA CARIEREI : ETAPE SI MECANISME ALE DECIZIEI

1.DIFERENTIERI TERMINOLOGICE

OCUPATIA   este activitatea utila, aducatoare de venit (in bani sau natura), pe care o desfasoara o persoana in mod obisnuit, intr-o unitate economico-sociala si care constituie pentru aceasta sursa de existenta. Ocupatia este, deci, proprie persoanelor active, care practica o activitate recunoscuta de societate ca utila pentru sine si semenii sai. Ocupatia unei persoane poate fi exprimata prin: functia sau meseria exercitata de aceasta.

FUNCTIA este activitatea desfasurata de o persoana intr-o ierarhie functionala de conducere sau executie. In clasificarea de fata, functiile sunt cuprinse in grupele majore de la 1 la 5.

MESERIA este complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare si prin practica, necesare pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii, sau pentru prestarea anumitor servicii. Meseriile sunt clasificate in grupele majore de la 6 la 8.

Pentru definirea corecta a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei, este necesar sa se defineasca si notiunea de PROFESIE care, in unele cazuri, poate fi si ocupatie, iar in altele nu.

Deci, PROFESIA este specialitatea (calificarea) obtinuta prin studii, iar ocupatia este specialitatea (calificarea) exercitata efectiv la locul de munca.

De exemplu:

2. CONSILIEREA IN CARIERA.ALEGEREA CARIEREI : ETAPE SI MECANISME ALE DECIZIEI

Consilierea carierei este in primul rand o relatie pe care o stabileste tanarul cu o persoana pregatita sa-l sprijine in elaborarea planurilor de viitor. Privita din alt unghi de vedere, consilierea carierei este un exercitiu activ de comunicare, cu rolul de a mobiliza eficient resursele de care dispune un tanar, in scopul atingerii obiectivelor pe care si le-ai propus.

Consilierul isi asuma rolul de facilitator, consultant, coordonator, furnizor de informatii si persoana de legatura intre tanar si piata de munca.

Consilierul de cariera te ajuta sa-ti explorezi interesele si aptitudinile si sa iei hotarari educationale importante care iti vor influenta deciziile de cariera din viitor. El te ajuta sa-ti raportezi aptitudinile la informatiile despre cariera. Iti explica procedurile, scopurile si strategiile implicate in consiliere, inainte de a stabili o relatie cu tine.

Cu sprijinul sau se va putea ca tanarul sa-si dezvolte un sistem coerent de scopuri de viata, sa-si intareasca comportamentul intentional.

Daca vei sti sa-ti stabilesti obiectivele de viitor, vei sti si care sunt propriile tale capacitati. Vei fi capabil sa pui in actiune mai multe modele de comportament pentru o situatie data si vei putea sa abordezi problemele de viata mult mai elaborat.

Unul dintre cele mai importante obiective ale consilierii este luarea deciziei. Un sprijin si o strategie aparte trebuie gandite atunci cand elevii/tinerii au dificultati in alegerea unei cariere sau in punerea in aplicare a unui plan personal de viata. O asemenea strategie din partea consilierului presupune :

asigurarea ca este necesara o decizie

explicarea procesului luarii deciziei

clarificarea valorilor si motivatiilor relevante pentru a sustine o anumita decizie

identificarea,  “producerea” de alternative de alegere

identificarea variantelor adecvate si convenabile celui consiliat

evidentierea implicatiilor alegerii unei anumite alternative (costuri, dezavantaje, beneficii, investitii personale, educative, financiare, de timp etc)

reanalizarea concordantei alegerii cu sistemul personal de valori, motivatii, deprinderi si aptitudini, scopuri si circumstante concrete de viata

luarea deciziei si formularea unui plan de actiune care sa asigure indeplinirea acesteia.

In ultimii ani, in consiliere, se contureaza tot mai mult tendinta de a-l investi pe cel consiliat cu un rol din ce in ce mai semnificativ in deciziile care il privesc, de a-i oferi instrumentele care-l fac mai activ in dezvoltarea propriei sale cariere.

In acest sens, in relatia cu tanarul/adolescentul pe care il consiliem va trebui sa :

ii aratam cum se poate informa, ce si unde sa caute informatii (dar cautarea efectiva o realizeaza singur)

ii exemplificam care sunt punctele tari si slabe ale cuiva (dar identificarea acestora la propria-i persoana o face personal)

ii aratam cum se intocmeste un CV si o scrisoare de intentie (dar el intocmeste singur aceste documente)

ii demonstram concret cum se identifica un loc de munca vacant (cautarea o realizeaza chiar el)

ii simulam diferite situatii premergatoare angajarii (cand va fi singur)

ii amintim care sunt comportamentele dezirabile la locul de munca (dar el va decide, in final, ce atitudine va adopta)

ii enumeram prioritatile posibile ale angajatorului (dar el va decide daca ale sale sunt mai importante «acum si aici»).

Majoritatea tinerilor, cand sunt in fata unei intrebari referitoare la ce le-ar placea sa faca, se rezuma la lucruri cotidiene, la aspecte relativ nesemnificative ale vietii lor. Raspunsurile se limiteaza, cel mai adesea, la fapte de natura materiala sau la anumite dorinte care sunt relativ la indemana (procurarea unei masini, case, a unor obiecte in locuinta). Situatia este cu totul alta daca aceleasi persoane sunt invitate sa raspunda la aceeasi intrebare, de data aceasta fara a tine cont de restrictiile in care se afla in prezent, presupunand ca ar avea suficiente mijloace (materiale si financiare) pentru a-si permite orice (de exemplu, o mostenire, sume mari de bani, peste cheltuielile cotidiene, castigate la loto), nu ar avea obligatii de serviciu sau si-ar putea permite sa le ignore, ar avea indeajuns timp liber pe care sa il poata utiliza numai pentru sine etc. In acest ultim caz ies la iveala cele mai puternice si mai ascunse aspiratii, vise sau preferinte personale

Alegerea carierei presupune in fapt :

- o schimbare dinamica, permanenta

o anumita stadialitate

accidente, esecuri, reveniri, sansa

trasee diferite ale carierei

aspiratii, preferinte, idealuri

Pattern-urile privind cariera sunt dinamice si influentate de realitatea socio-economica si culturala in care fiecare se integreazala un moment si timp date. Situatia socio-economica prezenta face astfel sa creasca decalajul intre alegerea si aspiratia profesionala a unui tanar. In acelasi context, pe masura ce libertatea de alegere se restrange, sporeste si ponderea acceptarii anumitor compromisuri cu privire la dezvoltarea carierei.

Cu toate ca se recunoaste existenta a diferite stiluri decizionale, de o maniera mai generala, procesul luarii deciziei parcurge urmatoarele etape :

- identificarea problemei prin:

culegerea de informatii

sistematizarea datelor

- analizarea alternativelor:

elaborarea unor alternative

analizarea implicatiilor, consecintelor

- selectarea si aplicarea unei solutii:

identificarea solutiei maximal favorabile

aplicarea solutiei in practica

Principalele categorii de probleme care fac dificila luarea unei decizii sau chiar fac imposibila o hotarare cu privire la cariera sunt urmatoarele :

- lipsa de informatii, date insuficiente, nerelevante sau analiza superficiala a informatiilor complexe

- lipsa de incredere in sine, ezitarea sistematica, amanarea

- lipsa capacitatii de intelegere a sinelui si fenomenelor specifice pietei muncii

- excesiva dependenta de alte persoane

- conflicte interne

- indisciplina in aplicarea planului

- anxietatea alegerii

- finalitati nerealiste, excesiv de indepartate si care implica extrem de multe « costuri »

- imaturitatea psihologica pentru a opera alegeri

- lipsa capacitatii de a corobora datele si a gasi alternativa (Herr, Cramer, 1974)

Capacitatea redusa sau chiar incapacitatea de a lua o decizie cu privire la propria cariera este o realitate des intalnita in practica muncii de consiliere. Indecizia este cel mai adesea consecinta unei stari de inadaptare sociala, atat personala, cat si sociala.

Dupa Forner, exista urmatoarele categorii de structuri cauzale ale indeciziei cu privire la alegerea carierei :

- indecizia cauzata de nedezvoltare: momentul luarii deciziei este prea timpuriu fata de maturitatea necesara pentru alegerea carierei

- indecizia generalizata/globala: incapacitatea de a lua decizii, in ciuda atingerii maturitatii

- anxietatea decizionala: o stare emotionala cu o polaritate negativa legata de conjuncturi ce implica alegeri

- indecizia determinata de lipsa de informatii

- indecizia cauzata de necunoasterea metodei de a lua o decizie rationala, motivata

- indecizia determinata de obstacolele/cauzele externe, neimputabile individului

- indecizia cauzata de anticiparea pesimista a consecintelor unei optiuni sau capacitati personale de a o pune in practica

- indecizia determinata de o slaba motivatie pentru munca (interne sau extern stimulata).

Cunoasterea acestor realitati este importanta pentru consilier din punct de vedere practic; el trebuie, astfel, sa dezvolte strategii personalizate de combatere a indeciziei (prin educarea  la cel consiliat a capacitatii de a alege, de a decide, de a se informa).

Un aspect practic important in consiliere este si cel al maturitatii pentru alegerea carierei. Problema este semnificativa pentru ca are implicatii asupra justificarii si stabilitatii alegerii profesionale, a adeziunii interne la aceasta si la mobilizarea psihologica personala pentru a o indeplini. Pana la un anumit punct, se poate gasi o relatie intre maturizarea personala pentru alegerea carierei si varsta cronologica. Componentele cognitive si atitudinale sunt cele care dau notele diferentiatoare intre varsta si maturitatea alegerilor rationale cu privire la viitoarea cariera. Mediul social si educativ constituie sursa principala a influentelor care duc la maturizarea capacitatii de a lua decizii. In acest fel pot fi identificate si variabile suplimentare care intra in procesul «maturizarii pentru alegerea carierei»: tipul filierei de educatie si formare, genul, mediul particular de viata, existenta sau nu a unor programe curriculare de consiliere, «presiunea» mediului familial, experientele personale de contact cu lumea muncii etc.

Actul alegerii scolar-profesionale poate induce la tanar anumite stari de conflict, care rezida in :

- distanta intre aspiratiile si resursele individuale

- oferta de formare mai redusa ori inexistenta a institutiilor educative

- oferta redusa a pietei fortei de munca sau chiar inexistenta

- situatiile de discriminare (datorita genului, varstei, originii etnice, anumitor handicapuri, religiei, cetateniei, orientarii sexuale)

- tipul de formare furnizat de scoala si cerintele angajatorilor.

ETAPELE PLANIFICARII CARIEREI

Foarte importante in cariera, cel putin in primele etape sunt CV si scrisorile.