DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU

DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU

Literatura dedicata domeniului consemneaza ca modalitati eficiente de studiu:

• Gandirea critica
• Monitorizarea comprehensiunii textului
• Controlul invatarii
• Managementul timpului de studiu

3.1. Gandirea critica este o trasatura distinctiva a personalitatii umane. Ea reprezinta deprinderea de a interactiona cu informatia in mod activ, de a obtine , interpreta si evalua in mod eficient informatia continuta intr-un material. "Gandirea critica este un proces complex care incepe cu asimilarea de cunostinte, cu dobandirea unor operatii si procedeee mintale de procesare a informatiilor, cotinua cu formarea unor credinte si convingeri care fundamenteaza adoptarea unor decizii si se finalizeaza prin manifestarea unor comportamente adaptative adecvate si eficiente" (Dumitru, Ion, 2000). Caracteristicile gandirii critice sunt:

Formularea de catre fiecare persoana a unor pareri proprii, personale, eventual originale, referitoare la o problema;

Dezbaterea ideilor si solutiilor propuse de catre fiecare persoana, in mod individual sau de grup;

Alegerea rationala a unei solutii optime din multe posibile;

Rezolvarea de probleme in ritm optim si cu eficienta scontata.

Dezvoltarea gandirii critice presupune respectarea unor conditii:

• Crearea unor situatii de invatare pentru exersarea procesului gandirii critice;
• Incurajarea capacitatii de reflectare, a independentei in gandire;
• Acceptarea diversitatii opiniilor si ideilor;
• Implicarea activa a indivizilor in realizarea unei invatari prin colaborare si cooperare;
• Incurajarea exprimarii ideilor fara teama de a fi ridicularizat;
• Increderea in capacitatea fiecaruia de a gandi critic;
• Aprecierea pozitiva a gandirii critice.

A nu gandi critic inseamna a nu pune intrebari legate de informatiile si ideile prezentate. O persoana care nu gandeste critic este dipusa sa accepte sau sa rejecteze informatiile/ideile primite fara o analiza prealabila. Gandirea critica este o componenta importanta a rezolvarii situatiilor curente.

3.2. Monitorizarea comprehensiuniii textului se refera la deprinderea de verificare sistematica a gradului de intelegere al textului. Cercetarile in domeniu au aratat eficienta strategiilor de monitorizare "cu voce tare": formulare de intrebari, clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere, sumarizarea textului, predicta in text.   

3.3. Controlul invatarii se formeaza pe masura acumularii de informatii legate de modul cum se realizeaza invatarea , de capacitatea proprie de invatare si de cerintele diverselor sarcini. Aceste cunostinte genereaza standarde personale de performanta, un model "acceptor" al invatarii ce are un rol reglator asupra acesteia. Relatia dintre monitorizare si control este o relatie directa, informatiile ce provin din monitorizarea invatarii determina luarea de decizii cu privire la timpul de studiu si la strategiile utilizate.

Managementul timpului de studiu este deprinderea de utilizare eficienta a momentelor de invatare. Ea presupune:

• Alegerea momentelor propice pentru studiu se face in acord cu perioadele de eficienta maxima ce variaza de la o    persoana la alta.
• Utilizarea eficienta a timpului acordat presupune :
• Evitarea planificarii unor sesiuni de studiu de tip maraton;
• Alegerea unui loc propice de invatare, cu cat mai putini distractori;
• Stabilirea unui program rational de studiu;
• Monitorizarea modului de utilizare a timpului.
• Evitarea amanarii sarcinilor de lucru prin stabilirea de planuri de studiu si respectarea acestora. Un plan de studiu cuprinde:

Obiectivul lunar, saptamanal si zilnic; acestea trebuie sa fie specifice, masurabile si realiste pentru a se constitui in factori motivationali;

Modalitatile de realizare a acestor obiective;

Gradele de libertate pe care le accepta, adica masura in care poate fi modificat;

Termenele stabilite pentru diverse proiecte.

Scopul final al achizitionarii si utilizarii acestor deprinderi de lucru il reprezinta dobandirea auto-controlului propriei invatari. Acesta se manifesta prin:

Stabilirea independenta a scopurilor si obiectivelor personale in invatare;

Planificarea timpului de studiu;

Monitorizarea sistematica a implicarii in sarcina;

Eliminarea sau controlul factorilor perturbatori;

Controlul procesului de invatare;

Selectarea si utilizarea strategiilor potrivite de prelucrare si reactualizare a materialului invatat;

Evaluarea invatarii.