Demersuri metododologice privind tratarea diferentiata a elevilor la ciclul primar

Demersuri metododologice privind tratarea diferentiata a elevilor la ciclul primar

a)    Microstudiu experimental privind tratarea diferentiata a elevilor la ciclul primar

Alegerea temei

Necesitatea tratarii diferentiate a elevilor decurge din cerintele obiective ale societatii moderne de a asigura cadrul favorabil dezvoltarii multilaterale ale personalitatii umane in scopul afirmarii depline a aptitudinilor si talentului fiecaruia, al valorificarii maxime al capacitatilor sale de munca si creatie. Este o problema esentiala atat pentru societate pentru ca abordarea ei corecta poate duce la sporirea productivitatii muncii, cat si pentru individ deoarece il ajuta pe acesta sa se realizeze la nivelul capacitatilor sale reale si sa-si atinga aspiratile sale sociale.

Complexitatea procesului de tratare diferentiata a elevilor face necesara cunoasterea cat mai exacta a tuturor elemente componente. Alegerea celor mai eficiente metode de lucru, a mijloacelor necesare, adica stabilirea intregului program de lucru, dobandesc o motivatie stiintifica a acestei activitati.

Deoarece tema abordata m-a preocupat in activitatea didactica, am cautat sa gasesc cele mai potrivite metode si mijloace privind tratarea diferentiata care sa-i ajute pe toti elevii sa-si formeze capacitatile cerute de finalitatile invatamantului primar (deprinderi de munca, tehnici de lucru etc.).

Cresterea continua a randamentului scolar precum si prevenirea si inlaturarea ramanerii in urma la invatatura constituie o problema centrala a scolii romanesti contemporane. Cauzele care m-au determinat sa-mi aleg aceasta tema de cercetare au fost urmatoarele:

Motivatia slaba si interesul scazut al unor elevi fata de lectie ce duc in final la un randament scolar scazut, generat de lipsa diferentierii si individualizarii continutului si formelor de activitate initiate in cadrul lectiei;

Prin lectia mixta institutorul se ocupa de un numar restrans de elevi, multi participand in mod pasiv, deci timpul afectat lectiei nu este folosit cu maxim de eficienta;

Trebuie sa se asigure o participare activa la lectie astfel incat elevii sa-si insuseasca cunostintele prin efort propriu;

Pentru a obtine rezultatele dorite, pentru a realiza un invatamant de calitate, trebuie sa se creeze conditii optime pentru invatare, sa se creeze situatii stimulatoare pentru elevi, trebuie formata motivatia intrinseca.

Astfel, efortul continuu de perfectionare al modalitatilor de tratare diferentiata se circumscrie efortului general de modernizare a procesului de invatamant, pentru prevenirea si inlaturarea ramanerii in urma la invatatura.

In lucrarea de fata imi propun sa sintetizez cateva concluzii desprinse din activitatea mea didactica si fundamentate stiintific pe literatura de specialitate studiata.

Procesualitatea cercetarii

Cercetarea pedagogica este o strategie intreprinsa in vederea surprinderii unor relatii inedite intre componentele actiunii educationale si a desprinderii unor solutii si variante optime in desfasurarea sa ulterioara. Obiectul acestei microcercetari pedagogice il constituie o problema, un fapt pedagogic pe care l-am depistat in cadrul activitatii mele si pe care am incercat sa-l delimitez din ansamblul structural din care face parte, cu intentia de a-i da o explicatie plauzibila si a dobandi in cele din urma certitudini asupra functionalitatii sale. O asemenea problema este aceea ca eficienta procesului instructiv-educativ este asigurata si prin folosirea corecta a diverselor modalitati de tratare diferentiata a elevilor. Am formulat astfel tema care a declansat studiul.

Documentarea prin studierea literaturii de specialitate a constituit pasul urmator care a oferit detalii suplimentare in legatura cu fenomenul investigat. In acest scop, am fisat lucrari de specialitate in care s-au facut referiri la folosirea modalitatilor de tratare diferentiata (mentionate la bibliografie).

Microcercetarea s-a desfasurat pe parcursul a doi ani scolari (2002-2003, 2003-2004), la Scoala cu clasele I-IV, Pisculesti, comuna Tinosu. In aceasta perioada am verificat incidenta ipotezelor asupra activitatii practice prin inregistrarea si culegerea datelor cercetarii.

In acest scop am folosit un esantion de 20 de elevi, atat ca esantion experimental, cat si ca esantion de control. Neavand posibilitatea de a constitui doua esantioane, am efectuat studiul asupra unui singur esantion, procedand la inregistrarea periodica a rezultatelor, compararea facandu-se intre aceste date consemnate in momente diferite, diferentele oferind prilejul pronuntarii asupra dinamicii fenomenului si implicit asupra eficientei interventiei.

La incheierea studiului am verificat daca variabilele independente (diverse modalitati de tratare diferentiata a elevilor) au influentat variabilele dependente (calificativele obtinute la testele de evaluare in urma aplicarii tratarii diferentiate a elevilor) in sensul dorit.

Dupa inregistrarea datelor, au urmat prelucrarea si interpretarea lor prin prisma literaturii de specialitate studiate.

Ipoteze, obiective

Activitatea diferentiata cu elevii ciclului primar trebuie sa aiba ca obiectiv principal luarea in considerare a particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor, in organizarea si desfasurarea procesului de invatamant respectiv, este necesar ca in activitatea didactica, pornindu-se de la nivelul real, atins de copil in fiecare moment dat, sa se urmareasca impulsionarea dezvoltarii si pregatirii lui la un nivel superior, prin solicitare la eforturi din ce in ce mai mari dar obiectiv posibile pentru el.

Diferentierea pregatirii se impune prin urmatoarele coordonate:

Activitatea diferentiata cu elevii trebuie sa asigure realizarea in cel mai inalt grad a sarcinilor invatamantului formativ

Activitatea diferentiata se desfasoara in cadrul procesului instructiv-educativ, desfaturat cu intregul colectiv al clasei pentru a se putea obtine un nivel ridicat de pregatire al tuturor elevilor si, pe aceasta baza, promovarea lor in clasa urmatoare

Obiectivele instructiv-educative ale activitatii diferentiate cu elevii trebuie realizate in principal in timpul lectiei - activitatea de baza in formarea capacitatior, dobandirea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor prevazute in Curriculum Natinal pentru invatamantul primar.

Activitatea diferentiata trebuie sa-i cuprinda pe toti elevii,atat pe cei care intampina dificultati la invatatura, cat si pe cei cu posibilitati deosebite, pentru ca folosindu-se metode si procedee specifice particularitatilor individuale sa se asigure stimularea dezvoltarii lor pana al disponibilitatilor pe care le are fiecare.

In tratarea diferentiata a elevilor se va evita atat suprasolicitarea cat si subsolicitarea lor fata de potentialul psihic de care dispun, intrucat aceste conditii extreme ale activitatii constituie frane in dezvoltarea personalitatii copiilor.

Activitatea diferentiata trebuie sa se intemeieze si sa traduca in viata conceptia stiintifica psiho-pedagogica cu preivire la raportul dezvoltare/invatare

Continutul invatamantului, concretizat in planuri si programe este comun si obligatoriu (Planul - cadru de invatamant, respectiv trunchiul comun de cunostinte) - la fel ca si obiectivele instructiv-educative pentru toti elevii clasei; diferentiate sunt doar modalitatile si formele de predare-invatare-evaluare a acestuia, astfel incat sa poata fi asimilat de catre fiecare elev la un nivel corespunzator exigentelor

In timpul activitatatii diferentiate se vor folosi in permanenta metode si procedee care antreneaza capacitatile intelectuale ale elevilor, care trezesc si mentin interesul fata de invatatura, stimuleaza atitudinea creatoare, solicita un efort actional propriu, asigura o invatare activa si formativa.

Diferentierea activitatii presupune imbinarea si alternarea activitatii frontale cu activitatea individuala si pe grupe de elevi.

Diferentierea activitatii se realizeaza in toate momentele lectiei, precum si in distribuirea temelor pentru acasa.

In lucrarea de fata am cautat sa arat felul in care modalitatile de tratare diferentiata contribuie la sporirea eficientei procesului instructiv-educativ.

Pentru aceasta am pornit de la ipotezele:

prin tratarea diferentiata a elevilor la lectiile de limba romana se obtine randament scolar si se inlatura esecul.

prin tratarea diferentiata a elevilor la lectiile de matematica se asigura formarea capacitatilor instrumentale si operationale ale elevilor

Metode de cercetare

Pentru a verifica incidenta acestor ipoteze asupra activitatii practice am procedat la culegerea si inregistrarea datelor cercetarii prin intermediul mai multor metode: observatia, metoda analizei produselor activitatii elevilor, testul de cunostinte si experimentul pedagogic.

In ceea ce priveste tipurile de observatie folosite, am apelat in mod frecvent la observatia participativa fiind invatatoare la clasa cu ajutorul careia am realizat microcercetarea. Acest lucru mi-a oferit ocazia de a efectua atat observatii directe cat si indirecte, atat observatii uzuale cat si planificate, structurate, raportate la scopul inregistrarii schimbarilor produse, la nivelul randamentului scolar al elevilor in urma aplicarii modalitatilor de tratare diferentiata.

Folosirea acestei metode pe parcursul procesului instructiv-educativ mi-a oferit posibilitatea realizarii unei observatii naturale, astfel incat actiunea factorilor perturbatori a fost redusa la minimum.

Metoda analizei produselor activitatii elevilor ofera prilejul cunoasterii multilaterale a personalitatii elevilor. Am supus datele culese cu ajutorul acestei metode unei analize atente pentru desprinderea unor aprecieri si estimari asupra individualitatii copilului, a comportamentului sau, a preocuparilor si inclinatiilor sale. Caietele de lucru, temele independente in clasa si acasa, probele de evaluare, lucrarile manuale, compunerile, desenele etc. furnizeaza date pretioase cu privire la ritmul de lucru la nivelul de cunostinte, aptitudini, interese, etc. Studiind pe o perioada mai indelungata produsele activitatii copilului ne putem da seama de linia ascendenta a progresului realizat si de ritmul in care se efectueaza acest progres.

Pentru a verifica ipotezele si a elabora concluzii privind imbunatatirea procesului de invatamant am folosit experimentul pedagogic natural utilizand acelasi esantion de elevi si ca grup experimental ( cand am introdus modalitatile de tratare diferentiata) si ca grupa de control sau "martor" atunci cand am facut numai observatii obisnuite, de constatare. Deci subiectii supusi cercetarii au avut nivele de pregatire egale. Compararea rezultatelor obtinute in momente diferite au confirmat ipotezele de lucru.

a.Tratarea diferentiata la obiectul limba romana

Obiectivul central al studiului limbii romane in invatamantul primar este dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor, precum si familiarizarea acestora cu texte literare si non literare semnificative. Se urmareste totodata structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini si motivatii care vor incuraja si sprijini studiul limbii romane. De altfel, scopul studierii limbii romane este acela de a forma progresiv un tanar cu o cultura comunicationala si literara de baza, capabil sa inteleaga lumea din jurul sau, sa comunice si sa interactioneze cu semenii, exprimandu-si ganduri, stari si sentimente, opinii, sa fie sensibili la frumosul din natura si la cel creat de om, sa-si utilizeze in mod eficient si creativ capacitatile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viata de zi cu zi, sa poata continua in orice faza a existentei sale procesul de invatare.

In acest scop, noul model comunicativ-functional, adecvat modalitatilor propriu-zise, de structurare la copii a competentelor de comunicare, presupune dezvoltarea integrala a capacitatilor de receptare si de exprimare orala, respectiv de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa.

Insusirea citirii si scrierii reprezinta baza intregii activitati scolare, constituind instrumentul de baza al muncii intelectuale.

Cele mai multe cazuri de ramanere in urma la invatatura apar in clasa I. Dupa opiniile specialistilor cauza principala trebuie cautata in greutatile de adaptare a copiilor de la o forma de activitate la alta, respectiv de la joc la invatatura. De aceea este necesar sa se asigure o continuitate fireasca intre activitatea specifica celor doua etape in dezvoltarea copiilor. O asemenea continuitate care asigura o mai rapida adaptare a copiilor din clasa I la particularitatile muncii de invatare, se asigura in special parin masuri de ordin pedagogic, cum ar fi , de exemplu, corelatia dintre programele gradinitei si cele ale clasei I.

O masura importanta o constituie cunoasterea temeinica a copiilor la intrarea in clasa I, in special a acumularilor realizate in perioada prescolara, care constituie elemente pregatitoare pentru invatarea citirii si scrierii. Astfel, cunoscand capacitatea de exprimare a elevilor, nivelul auzului lor fonematic, posibititatile de manuire a instrumentelor de scris, de coordonare a miscarilor mainii in vederea trasarii unor contururi s.a.m.d., institutorul creaza premisele realizarii unei activitati diferentiate inca din clasa I, pentru prevenirea esecului scolar.

Succesul in orice activitate de invatare este determinat de masura in care sunt angajati elevii, de efortul intelectual propriu al fiecarui elev in aceasta activitate. In cazul citirii si scrierii, fiind vorba de o activitate intelectula care trebuie extinsa pana la nivel de deprindere, calitate exercitiilor efectuate de fiecare elev in parte, capacitatea pe care o au elevii de a o efectua in mod independent este hotaratoare. Deci sarcina ce trebuie realizata in scopul exersarii actului cititului si scrisului este aceea de a cultiva capacitatea de munca independenta a fiecarui elev pentru ca toti sa exerseze prin efort propriu,actiunile ce se constituie in aceste deprinderi. Controlul institutorului trebuie sa fie completat de autocontrolul fiecarui elev. Asemenea instrumente de lucru pot fi insusite in mod special folosind metodica fonetica analitico-sintetica.

Astfel, cunoscand cat mai exact acumularile realizate in perioada prescolara, in clasa I, inca din primele zile de scoala, institutorul va desfasura o activitate diferentiata sistematica prin antrenarea elevilor in exersarea actului vorbirii, prin organizarea unor exercitii sistematice de corectare a pronuntiei pentru inlaturarea deficientelor de vorbire. Astfel, cunoscand greutatile intampinate de fiecare elev, institutorul va antrena in conversatie, jocuri, pe fiecare, adresand solicitari diferentiate din punct de vedere al continutului sau ca grad de dificultate in functie de sarcina didactica urmarita.

Elevii care intampina dificultati in insusirea deprinderilor de citire si scriere vor fi antrenati in efectuarea a numeroase exercitii de analiza si sinteza fonetica, de exprimare articulata a cuvintelor in timp ce elevii care manifesta disponibilitati deosebite pentru insusirea limbii romane vor fi solicitati sa realizeze sarcini cu un grad mai mare de dificultate. Spre exemplu, dupa studierea unui anumit sunet si a literei corespunzatoare, elevii buni pot fi solicitati sa descifreze un text nou pe cand cu elevii care intampina dificultati se pot continua exercitiile de analiza si sinteza fonetica.

Un alt exemplu ar fi si cel care urmeaza. In completarea lectiei care a avut ca scop invatarea sunetului "s" si a literei corespunzatoare s-au adresat elevilor urmatoarele sarcini:

a)     Pentru elevii cu un ritm lent de invatare:

Completati silabele care lipsesc:

___re ca___ ___ni___

b)     Pentru elevii de nivel mediu:

Completati propozitiile:

Cosmina are o ________ .

Noi suntem ________ .

___________ este rasturnat.

c)     Pentru elevii avansati:

Scrieti trei propozitii despre sanie.

In timp ce elevii avansati si de nivel mediu vor rezolva in mod independent, institutorul va lucra direct cu elevii mai slabi, pentru a se asigura o calitate corespunzatoare a exercitiilor de analiza si sinteza fonetica.

In perioada postabecedara s-a folosit urmatorul joc cu sarcini diferentiate pentru consolidarea deprinderii de a citi: "Cine stie raspunsul?" . Elevii au primit benzi de hartie cu intrebari si raspunsuri. Fiecare copil citeste intrebarea scrisa la care va raspunde un elev ce are pe banda lui raspunsul corespunzator. Intrebarile si raspunsurile au fost impartite elevilor in functie de complexitatea lor.

a)Pentru elevii care au nevoie de sprijin:

Ce fac pomii? Alexndra deseneaza.

Ce fac pasarile?    Pomii rad.

Ce face Alexandra? Pasarile canta.

b)Pentru elevii de nivel mediu:

Cum invata scolarii?    Toamna daruieste roade.

Ce daruieste toamna?    Granele se coc pe camp.

Unde se coc granele?    Scolarii anvata bine.

c)Pentru elevii avansati:

Ce a desenat Alexandra? Scolarii se bucura de vacanta.

Cine sunt cele patru zane? Alexandra a desenat patru zane.

De ce se bucura scolarii? Cele patru zane sunt anotimpurile.

Dupa realizarea corespondentei intre intrebari si raspunsuri elevii au scris pe caiet intrebarea si raspunsul potrivit.

Acest joc se poate realiza si sub forma de munca independenta. Elevii din fiecare grupa primesc si intrebarile si raspunsurile, sarcina lor fiind aceea de a gasi pentru fiecare intrebare raspunsul potrivit.

Cu sarcini diferentiate, pe aceleasi grupe de nivel, se poate desfasura jocul "Cine stie mai multe cuvinte?"

a). Gasiti cat mai multe cuvinte formate din doua silabe prima dintre ele fiind silaba "ra".

b). Gasiti cat mai multe cuvinte formate din doua silabe asfel incat "ra" sa fie a doua silaba.

c). Gasiti cuvinte formate din trei sau mai multe silabe astfel incat una dintre ele sa fie silaba "ra".

Dupa ce in clasa I elevii isi insusesc in linii mari tehnica cititului si scrisului, accentul se va deplasa in clasele urmatoare spre invatarea instrumentelor muncii cu cartea, a modului de a se orienta intr-un text citit, de a recepta mesajul acestuia.

In continuare vor fi prezentate cateva lectii de lima romana in care pot fi folosite modalitati diverse de tratare diferentiata a elevilor.

Clasa a II-a

Tema lectiei: Propozitia - parte din text.

Obiective:

Formarea deprinderilor de a alcatui texte pe baza legaturii de inteles dintre propozitii.

Consolidarea cunostintelor despre alcatuire cerecta a propozitiilor si despre imbinarea acestora in text.

Activitate frontala: Institutorul prezinta elevilor un scurt text scris pe tabla sau pe o plansa. Textul are propozitiile incurcate.

ڤ Asa I-a pierit lupului pofta de manji.

ڤ Intr-o zi lupul s-a apropiat de o iapa si de manzul ei.

ڤ Pretul il am scris pe copitele din spate.

ڤ Cate parale face manzul?

ڤ Iapa l-a lovit atat de tare ca a vazut stele verzi.

ڤ Lupul s-a dat mai inapoi sa vada pretul.

Elevii vor citi textul in intregime si vor explica de ce nu inteleg continutul acestuia. Apoi vor citi din nou oprindu-se asupra primei propozitii. Vor motiva alegerea. Se va citi iarasi textul si se va alege cea de-a doua propozitie motivandu-se de fiecare data de ce se alege o propozitie sau alta. In casutele din stanga propozitiilor se vor nota numerele care vor indica ordinea propozitiilor. Elevii vor transcrie propozitiile si vor citi din nou textul. Se va concluziona ca fiecare propozitie are un anume loc in text. Schimband locul propozitiilor dispare legatura de inteles intre ele.

Activitate diferentiata:

a). Pentru elevii ce intampina dificultati:

Citeste textul urmator, formuleaza-i titlul si adauga la final inca o propozitie.

Randunica a plecat dupa hrana. Ea a lasat in cuib patru puisori. Deodata a aparut Miaunica. Ea le-a pus gand rau puisorilor.

2.Alcatuiti un text alegand numai propozitiile care au legatura de inteles. Dati un titlu textului.

Ursul a pornit padure. Ce mult ar vrea niste miere de albine!

Vasile scrie pe caietul cel nou.

"Il voi pastra curat" isi zice baiatul.

Deodata apare cumatra vulpe.

Incotro, draga ursule?

Cartile stau bine randuite in biblioteca.

Spre zmeuris, cumatra.

b)Pentru elevii de nivel mediu

Aranjeaza propozitiile de mai jos asa incat sa formeze un text. Da textului un titlu potrivit.

Le-am scris bine si frumos.

Sandu il intreaba pe Viorel.

Viorel si Sandu merg la scoala.

Viorele, ti-ai scris temele?

Ce mult se va bucura doamna invatatoare!

Alcatuieste doua texte din urmatoarele propozitii. Da fiecarui text un titlu potrivit.

Aurel este un baiat harnic. Azor sta la soare. El invata bine. Un pisoi trece pe aproape. Adesea isi ajuta parintii la treaba. Cainele latra la el.

d)     Pentru elevii fara dificultati in asimilare:

Inlocuieste in textul urmator cuvintele care se repeta in mod suparator.

Da un titlu potrivit textului.

Eu am o prietena. Pe prietena mea o cheama Angela. Calificativele prietenei mele foarte bune. Ieri am luat pe prietena mea la plimbare.

Alcatuieste un text in care sa folosesti si urmatoarele cuvinte: vacanta, mare, munte, bunici, excursie, nisip, brazi, munti impadutiti, valuri inspumate.

Da un titlu potrivit textului format.

Activitate frontala: Se analizeaza cu toata clasa sarcina data fara dificultati de asimilare si se corecteaza in caiete.exeritiile diferentiate ale elevilor din grupele a) si b) se corecteaza de catre institutor si se discuta in orele urmatoare.

Se vor alcatui oral si alte scurte texte cu titluri la alegere.

In incheierea activitatii se poate juca un rol didactic "Locul propozitiei". Institutorul spune elevilor diverse enunturi cu care se poate incepe sau sfarsi un text. Elevii trebuie sa stabileasca daca enuntul este "de inceput" sau "de sfarsit".

Exemple: A fost odata un om sarac.

Si-am incalecat pe-o roata .

Traiai demult o femeie harnica.

Din ziua aceea copilul n-a mai pus mana pe un lucru strain.

Se spune ca undeva, intr-o tara se afla un pastor etc.

Succesul strategiei de imbinare a activitatii frontale cu aceea pe grupe de nivel este asigurat prin folosire de variante posibile, proiectate si aplicate in functie de materialul informativ, experienta cognitiva si nivelul dezvoltarii intelectuale a elevilor precum si potrivit resurselor activizatoare ale metodelor didactice.

Selectarea si dozarea sarcinilor cognitive pentru fiecare activitate se cer facute cu deosebita atentie. Institutorului va preda frontal ceea ce considera ca este funamental in disciplina respectiva, lasand pentru celelalte activitati informatiile suplimentare si indeosebi exercitiile de consolidare si restructurare a informatiilor.

Spre exemplu, dupa realizarea lecturii explicative a textului "Sfat cu Sora-Soarelui" (fragment din "Dumbrava minunata") fixarea si consolidarea cunostintelor s-a realizat cu ajutorul cu ajutorul unor fise de munca independenta diferentiate care au permis fiecarui elev sa lucreze eficient in ritm propriu si la nivelul posibilitati fiecaruia.

a)     Pentru elevii cu ritm lent de invatare:

Raspundeti la urmatoarele intrebari:

Cum se numeste cartea in care se povestesc peripetiile Lizucai si ale lui Patrocle?

Cartea in care se povestesc peripetiile Lizucai si ale lui Patrocle se numeste . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ce i-a povestit Lizuca florii?

Lizuca . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

De ce voia Lizuca sa ajunga la bunici?

Subliniaza ceea ce este adevarat:

Lizuca si Patrocle au plecat la bunici.

Patrocle vorbea cu Lizuca.

Lizuca s-a intalnit cu Sora-Soareluui.

Floarea i-a raspuns la intrebari.

Fetita ocroteste musuroiul furnicilor.

Imparateasa furnicilor poate sari in ajutor impreuna cu toate furnicile ei.

b)Pentru elevii cu un ritm mediu de invatare:

Inlocuieste cu cuvinte extrase din text:

Floarea-Soarelui se inclina usor spre fetita.

Ma bucur ca te gasesc mare si frumoasa!

Langa ea, catelul scormonea incetisor cu un picior in musuroiul de furnici.

Ramai cu bine, Floarea-Soarelui!

Formeaza perechi de cuvinte cu inteles opus:

a se clatina violent

inalta a intepeni

lin scunda

Formeaza perechi de cuvinte cu acelasi inteles:

copila pericol

primejdie fetita

a ajuta a se legana

a se clatina a spijini

b)     Pentru elevi cu un ritm rapid de invatare:

Scrieti in paranteza care sunt sensurile cuvantului coroana.

Floarea-soarelui are o coroana galbena. ( . . . . . . . ..)

Stefan purta pe cap o coroana de aur. ( . . . . . . . . ..)

Coroana marulsui este rotata. ( . . . . . . . .)

Si-a schimbat coroana dentara. ( . . . . . . . ..)

2.Continuati textul din manual cu cateva propozitii in care sa aratati cum va imaginati ca au decurs peripetiile Lizucai si ale lui Patrocle.

Dupa completarea fiselor s-a analizat cu toata clasa modul de realizare a sarcinilor de invatare cuprinse in fisele de nivel b) si c), urmand ca fisele de nivel a) sa fie controlate de institutor pana la ora urmatoare. In acest fel toti elevii au participat la completarea si corectarea exercitiilor de imbogatire si activizare a vocabularului.

Eficienta acestor fise diferentiate s-a dovedit clar in urmatoarea lectie de limba romana cand elevii au rezolvat foarte bine testul pentru verificarea cunostintelor in proportie de 80% (din efectivul clasei) si bine in proportie de 20%.

Testul a cuprins sarcini tip grila:

Soara-Soarelui inseamna:

floarea-soarelui

papadia

brandusa

Floare-soarelui capata insusiri omenesti. Cum?

- vorbeste - mangaie

- se induioseaza - asculta

- raspunde - se mira

Lizuca traieste intr-o lume de poveste:

vorbeste cu elementele naturii

vorbeste cu catelul

crede in imparateasa furnicilor

4. Lizuca este o fata: 5. Patrocle este:

- cuminte - un bun tovaras

- necajita    - curajos

- orfana - fricos

"Petale ca fluturi de lumina" inseamna:

petalele zburau in aer ca fluturii

erau stralucitoare

erau stravazii

Lectura prezinta o intamplare:

imaginara

reala

posibila

Lizuca mergea la bunici:

pentru ca pe bunici ii iubea

bunicii o crescusera

fugise de acasa

Lizuca stia de existenta imparatesei furnicilor:

din lumea basmelor citite de mama ei

din cartile pe care le citea singura

din povestile spuse de bunica

10. Floarea-soarelui avea coroana:

galbena

multicolora

aurie

Institutorul poate pune la dispozitia elevilor si instrumente pentru autocontrol constand in fise ajutatoare sau de verificare. In exemplul urmator se va arata cum pot veni astfel de fise in sprijinul elevilor intr-o lectie de consolidare a deprinderilor de ortografie corecta a cuvintelor.

a). Pentru elevii care intampina dificultati:

scrieti propozitii in care sa folositi cuvintele: "intr-o", "intr-un", "dintr-un", "printr-o", "printr-un".

Completeaza propozitiile cu cuvintele: "sau", ori "s-au", "sa" ori "s-a".

Maria . .. dus la prietena . . . .Elena. Colegii sai . ..dus in parc . ..la cinema. Ei . ..intalnit cu elena langa casa . . Ea facea cumparaturi pentru bunica . . . si astepta autobuzul . ..tramvaiul, . ..hotarat sa o astepte pe Meria. Fetele s-au bucurat mult.

Corecteaza cuvintele scrise incorect:

a)          imprietenit, imbobocit, impreuna, plimbare, inpins, conbinat

b)          innegrit, innodat, inamolit, inorat, inot, inoptat

c)          fiindca, reintors, reinceput,neanchipuit, neanvatat, copilor

Fisa ajutatoare pentru elevii care intampina dificultati

intr-o padure intr-un parc dintr-o data

intr-o scoala intr-un picior dintr-o saritura

intr-o zi intr-un joc dintr-o bucata

dintr-un magazin printr-o poiana printr-un codru

dintr-un caiet printr-o carte printr-un film

dintr-un foc printr-o intamplare printr-un noroc

prietena sa (a ei) s-a dus

casa sa (a ei) s-a hotarat

bunica sa (a ei) s-a bucurat

in parc sau la cinema s-au dus

(ori) s-au jucat

tramvaiul sau autobuzul s-au intalnit

(ori) s-au ajutat

invata    sau se joaca s-au bucurat

(ori)

imprietenit    innamolit fiindca

impodobit innodat reintors

impreuna innorat reinceput

combinat innoit neinchipuit

timbru innegrit neinvatat

imbelsugat inot copiilor

b)Pentru elevii buni si foarte buni

Corectati cuvintele scrise incorect:

Prietenii mei sau dus la munte s-au la mare.

Cu Mirela s-au Anca sau intalnit colegii sai.

Cartea s-a sa deschis.

Sa uitat la emisiunea s-a preferata.

Colegii sa-i vor sai daruiasca ceva.

El incearca sai imprumute claparii sa-i.

Corectati cuvintele si formati cu ele propozitii

Georghita inprietenit sau si Costace.

copii inamolit siau pantofi

era neanchipuit inparateasa frumoasa de

Alcatuiti propozitii in care cuvintele neam , ceai, nai sa se scrie legat si cu liniuta de unire.

Fisa ajutatoare pentru elevii buni si foarte buni

s-au dus la munte sau la mare

s-au intalnit (ori)

s-au oprit Mirela sau Anca

s-au sfatuit    (ori)

s-a deschis cartea sa

s-a uitat    (a ei)

s-a grabit emisiunea sa

s-a descurcat (a lui)

sa-i daruiasca colegii sai

sa-i imprumute (ai ei)

sa-i aduca claparii sai

sa-i ajute    (ai lui)

Gheorghita si Corina s-au imprietenit.

Copiii si-au innamolit pantofii.

Imparateasa era neinchipuit de frumoasa.

Ne-am luptat cu un neam de oameni viteji.

Ce-ai zice daca am bea un ceai?

N-ai mai cantat la nai.

In luna mai m-ai cautat.

Folosind fisele ajutatoare drept instrumente de autocontrol elevii isi pot observa si corecta greselile prin efort propriu, ceea ce contribuie la formarea unor deprinderi solide. Autocontrolul poate fi intregit de controlul institutorului care poate constata astfel si capacitatea de autocontrol a elevilor.

Dispunand de o segmentare clara a materiei pe sarcini didactice si de o elvaluare a nivelului de formare a capacitatilor fiecarui elev, institutorul realizeaza o conexiune inversa mai rapida in procesul de predare-invatare-evaluare. Cunoscand mai devreme unele greutati in asimilarea cunostintelor manifestate de catre unii elevi, institutorul la previne cu exercitii ajutatoare, ori, depistand la timp unele lacune in cunostintele unor elevi, intervine prompt cu exercitii diferentiate de recuperare; se creeaza astfel premise pentru un invatamant mai eficient.

Impartirea elevilor pe grupe de nivel se face in mod discret, periodic. Urmarind atent evolutia elevilor, ei sunt incadrati grupei corespunzatoare, mobilitatea elevilor de la o grupa la alta fiind si un stimulent al elevilor in dorinta lor continua de a se autodepasi, dar, in acelasi timp, prevenind si un efect neplacut al "clasarii" si "etichetarii" elevilor. Pentru aceasta se pot folosi buline de diferite culori, distribuite pe bancile elevilor inainte de exercitiile diferentiate.

Se va arata in continuare cum se pot folosi corespunzator aceste exercitii diferentiate intr-o lectie de exersare a tehnicilor muncii cu cartea. Daca la clasa I si a II-a se realizeaza in principal invatarea tehnicii, al mecanismului propriu-zis al cititului (dar nu numai), in clasele a III-a si a IV-a accentul se pune pe invatarea instrumentelor sau tehnicilor muncii cu cartea.

Invatarea instrumentelor muncii cu cartea se realizeaza si prin punerea elevilor in situatia de a opera in mod independent cu elemente ale lecturii explicative. Toate componentele de baza ale lecturii explicative pot constitui forme de munca independenta sau semiindependenta la lectiile de limba romana si in general in toate imprejurarile in care elevii sunt pusi in situatia de a folosi manuale sau alte carti. Numai operand cu aceste instrumente ale muncii cu cartea, elevii si le vor putea insusi ca bunuri personale pe care sa le utilizeze in munca lor independenta; numai astfel vor invata cum sa invete prin mijlocirea cartii. Indrumarea atenta a elevilor in timpul cat ei lucreaza independent este obligatorie si trebuie facuta in mod diferentiat, chiar individualizat. Trebuie avuti in vedere in special elevii care intampina greutati, cei care au un ritm mai lent de citire.

Vor fi prezentate in continuare fise care cuprind exercitii diferentiate prin care elevii opereaza in mod independent cu elemente ale lecturii explicative.

Clasa a III-a

Subiectul: "O fapta generoasa" dupa Edmondo de Amicis.

Activitate frontala: Se verifica tema pentru acasa, se citeste textul folosind diferite forme (in intregime, selectiv, pe roluri, in lant etc.), se rezolva diferite exercitii de vocabular in care sunt folosite cuvintele si expresiile noi din text.

Activitate diferentiata:

a)     Pentru elevii cu ritmul cel mai lent

Impartiti textul in fragmente logice, ajutandu-va de urmatoarele intrebari. Cititi cu atentie fiecare fragment.

Unde s-a desfasurat intamplarea si cine a participat la ea?

Cum s-a desfasurat intamplarea?

Care a fost momentul cel mai incordat?

Cum s-a sfarsit intamplarea?

Explicati de ce invatatorul spune despre Garonne ca este un om cu suflet nobil.

b) Pentru elevii cu ritm mediu de lucru:

Impartiti textul in fragmente logice, tinand cont ca primele doua fragmente pot avea urmatoarele idei principale:

Crossi, un baiat sarman, isi loveste invatatorul din greseala, din cauza colegilor care il batjocoreau.

Garonne ia asupra lui vina lui Crossi, fiindu-i mila de bietul baiat.

Formulati pe caiet si celelalte idei principale, realizand astfel planul simplu al textului.

Explicati titlul povestii.

c) Pentru elevii cu cel mai rapid ritm de lucru.

Impartiti textul in fragmente logice, in functie de succesiunea temporala a momentelor actiunii.

Cititi cu atentie fiecare fragment si formulati ideile principale sub forma de propozitii.

Notati in caiete insusirile omenesti ale personajelor povestirii.

In timp ce elevii din grupele b) si c) lucreaza independent, institutorul va sprijini discret activitatea elevilor cu un ritm mai lent de lucru.

Activitate frontala. Se citeste lectia pe fragmente, se discuta fiecare fragment, se verifica planul de idei, se povesteste textul in fragmente si integral. Dupa converatia generalizatoare si de incheiere, elevii vor primi de rezolvat pentru acasa teme deasemenea diferentiate.

a)     Povestiti pe caiet fragmentul care arata cum s-a sfarsit intamplarea.

b)     Povestiti pe caiet textul ajutandu-va de intrebarile din manual.

c)       Povestiti textul presupunand ca sunteti unul dintre elevii acelei clase. Incudeti in povestire observatii, ganduri, impresii, sentimente proprii, realizan astfel o povestire creatoare.

O forma eficienta de munca independenta o constituie citirea in gand in scopul selectarii cuvintelor si expresiilor noi. Efectuarea in mod independent a acestor operatii nu se reduce, fireste, la simpla stabilire a intelesului unor cuvinte, recurgandu-se doar la sinonime. A lucra pe text in mod independent cu elemente de vocabular inseamna a cauta sensul unor cuvinte si expresii mai intai in contextul intalnit in manual, iar apoi a le introduce in contexte noi. De asemenea, o astfel de activitate trebuie sa urmareasca, mai ale, punerea elevilor in situatia de a opera in mod independent cu noile achizitii, prin introducerea lor in alte constructii de limba.

Clasa a IV-a

Subiectul: "Norocul si Mintea", dupa Ion Luca Caragiale.

Activitate frontala: Dupa verificarea lectiei precedente, se realizeaza trecerea la lectia noua, captand atentia si interesul elevilor. Dupa prezentarea autorului, a operei sale si a textului ce urmeaza a fi studiat, se citeste lectia folosind diverse modalitati (fragmente, selectiv, pe roluri, in lant etc.) si se raspunde la intrebari.

Activitate diferentiata.

a) Pentru elevii cu ritm mai lent de invatare

Explicati intelesul cuvintelor: minte, noroc, sa poposeasca, car,, pajiste, mogaldeata, se dezmetici. Ajutati-va de vocabularul de la sfarsitul textului si din minidictionarul de la sfarsitul manualului.

Alcatuiti propozitii cu aceste cuvinte.

b) Pentru elevii cu ritm mediu de invatare:

Gasiti cuvinte cu sens apropiat de sensul cuvintelor date: odata, zice, car, apuca, sa poposeasca, alaturi, drumeti, pajiste, se dezmetici, vindeca.

Alcatuiti propozitii cu cuvintele subliniate.

c) Pentru elevii cu cel mai rapid ritm de lucru.

Scrieti propozitii in care sa folositi cuvintele: deal si de-al, car si c-ar, cai si c-ai, var si v-ar.

Explicati intelesul proverbelor:

Norocu-i dupa cum si-l face omul

Norocul calca in urma mintii

Norocul e spart in fund

Alcatuiti o compunere cu titlul "Norocul si Mintea" avand urmatorul inceput:

"Nu stiu cum s-a facut ca Norocul a mostenit o avere bunicica. Mintea, vecina lui, muncea toata ziua neobosita, n-a facut avere, dar nici de foame nu murea. Timpul trecea . "

Activitate frontala. Se verifica si se analizeaza exercitiile rezolvate in mod independent. Se imparte textul in fragmente logice, se analizeaza si se povesteste. Se rezolva si alte teme suplimentare si se incheie lectia cu conversatia generalizatoare si citirea integrala a textului. Pentru acasa, elevii primesc teme diferentiate ca grad de dificultate.

Manualele de citire precum si alte carti de lectura cuprind un numar insemnat de texte care, fie integral, fie partial, se incadreaza in genul liric si care, datorita specificului lor, impun un mod aparte de analiza. Asemenea texte sunt lipsite de subiecte-actiune, de personaje care sa intruchipeze conceptii, sentimente, atitudini sau un anumit comportament. Cele mai multe dintre ele sunt in versuri si redau sentimentele si gandurile autorului prin intermediul imaginilor artistice. Desi analiza acestor texte este mai difiila, imbinand eficient activitatea frontala cu cea individuala si cu ajutorul fiselor ce contin exercitii diferentiate, institutorul va reusi sa educe sensibilitatea elevilor in receptarea unor astfel de texte chiar si in conditiile muncii simultane.

Clasa a IV-a

Subiectul: "Colindatorii" de George Cosbuc

Activitate frontala: Se verifica lectia precedenta ("Iarna", dupa Barbu Stefanescu Delavrancea) si se realizeaza legatura cu lectia noua, creandu-se astfel motivatia necesara receptarii acestui text liric. Se anunta titlul poeziei, se noteaza la tabla si pe caiete, se citeste model de catre institutor, se poarta o scurta conversatie in legatura cu autorul, titlul poeziei, despre ce se vorbeste in poezie. Se citeste de catre elevi ( se insista asupra intonatiei si accentului).

Pentru intelegerea mesajului poeziei, pentru perceperea imaginilor artistice de un real folos sunt fisele cu teme diferentiate precum si fisele ajutatoare.

a) Pentru elevii care intampina dificultati

Transcrieti strofa in care este infatisat pruncul Iisus "in ieslea cea saraca".

Alcatuiti propozitii cu ajutorul grupurilor de cuvinte "glas rar si dulce", "ingeri albi", "ochi pironiti", "vatra calda".

Spuneti in cateva propozitii ce stiti despre sarbatoarea Craciunului.

b) Pentru elevii care mai au inca nevoie de sprijin

Potriviti la cele patru strofe ale poeziei, titlurile celor patru tablouri

Cu colindul

Copiii si mama

Nasterea Mantuitorului

In vis

Notati cateva cuvinte si expresii care sugereaza atmosfera de sarbatoare.

Aratati in cateva propozitii cum ati dori sa va petreceti craciunul.

c) Pentru elevii care nu intampina dificultati

Identificati cele patru tablouri descrise in poezie si formulati titlurile acestor tablouri.

Selectati expresiile artistice care sugereaza linistea, impacarea, caldura si bucuria aduse de sarbatoarea Craciunului.

Alcatuiti un text cu titlul "La Nasterea Domnului" in care sa descrieti acest moment biblic.

Dupa completarea fiselor se verifica temele de munca independenta, se continua analiza poeziei si se desprinde mesajul. Se continua cu exercitii de vocabular si se incheie lectia cu recitarea poeziei si sublinierea mesajului poetic.

Creatiile populare: proverbele, zicatorile si ghicitorle sunt o adevarata comoara de intelepciune, ele oferind invataturi izvorate din experienta de veacuri a poporului. Programa de limba romana prevede lectii speciale pentru familiarizarea elevilor cu aceste creatii populare. Se pot organiza cu mult succes astfel de lectii sub forma de concursuri prin folosirea activitatii in grup sau in echipa.

Astfel, inainte de a desfasura activitatea propriu-zisa, colectivul clasei (a IV-a) a fost impartit in grupe de cate 3-5 elevi cu ritmuri de invatare diferite. In cadrul fiecarei echipe s-au distribuit elevilor sarcini diferite ca grad de complexitate:

a)     Pentru elevii cu ritm mai lent de invatare

Gasiti ghicitori despre vietuitoare.

Cautati proverbe despre harnicie.

Povestiti un text studiat care are ca invatatura un proverb.

b)     Pentru elevii cu ritm mediu de invatare:

Gasiti ghicitori despre lucruri.

Cautati proverbe despre bunatate.

Povestiti intamplari care pot avea ca invatatura un proverb.

c)     Pentru elevii cu ritm rapid de lucru

Gasiti ghicitori despre fenomene ale naturii.

Cautati proverbe despre intelepciune.

Creati ghicitori despre obiectele scolarului.

Membrii grupurilor au colaborat in rezolvarea sarcinilor astfel incat fiecare elelv a participat la buna pregatire a echipei. Fiecare grup a fost condus de un responsabil care s-a preocupat ca fiecare elev sa-si rezolve sarcinile. Astfel elevii mai slabi au fost ajutati si si-au adus contributia la buna pregatire a echipei. Institutorul trebuie sa coordoneze discret aceasta activitate astfel incat acest mod de organizare sa genereze sentimente de satisfactie, prietenie, responsabilitate. O astfel de activitate trebuie organizata dinainte, astfel incat grupurile, echipele de elevi sa dispuna de timpul necesar pentru a se pregati si a realiza schimbul de informatii. Activitatea propriu-zisa s-a desfasurat sub forma unui concurs in cadrul caruia fiecare elev din grup a prezentat ghicitori. Fiecare creatie populara prezentata si explicata a fost punctata astfel incat punctajul total s-a realizat prin insumarea tuturor eforturilor membrilor echipei. A castigat concursul (sub forma caruia s-a desfasurat activitatea) echipa care s-a pregatit cel mai bine, dar mai ales ai caror membrii au colaborat cel mai eficient, cu rezultate benefice pentru intregul grup.

In mod asemanator se poate organiza colectivul clasei (pe echipe) pentru receptarea poeziei "N-am murit in zadar" de Nichita Stanescu. Pentru ca cele trei strofe se refera la trei momente diferite ale istoriei neamului romanesc, (razboiul pentru cucerirea independentei, primul razboi mondial si al doilea razboi mondial) am impartit colectivul clasei a IV-a in trei grupuri distincte care sa infatiseze fiecare cate unul din cele trei momente istorice, folosind legende istorice, texte literare cu continut istoric, versuri, texte din manualul de istorie etc. astfel incat intreaga clasa sa contribuie ca realizarea activitatii si reactualizarea cunostintelor istorice sa se realizeze cu succes. Colaborand cu "capitanul" fiecarei echipe, institutorul a distribuit sarcini membrulor grupului in functie de posibilitatile fiecaruia. Astfel, elevi cu posibilitati mai reduse au pregatit texte ai simple ("Legende istorice" de Dimitrie Bolintineanu), iar elevii foarte buni, texte mai intinse si creatii ale genuluui liric. Activitatea propriu-zisa s-a bucurat de succes deoarece schimbul de informatii a fost foarte eficient, a antrenat toti elevii clasei si a creat atmosfera necesara receptarii poeziei, formarii sentimentelor patriotice. In cadrul orelor de limba romana, cele in care se realizeaza compuneri, se constituie cadrul cel mai prielnic pentru cultivarea capacitatilor de exprimare corecta a elevilor. Se pot folosi cu rezultate bune si in cadrul acestor lectii fisele diferentiate.

Clasa a IV-a

Subiectul: Toamna (realizarea unei descrieri)

Activitate frontala: se creaza motivatia necesara realizarii temei. Se reaminteste ce este o descriere si cum se realizeaza. Se analizeaza imagini si se propun diferite variante de realizare.

Activitate diferentiata :

a) Pentru elevii care intampina dificultati in realizarea compunerilor, fisa cuprinde urmatorul plan sub forma de intrebari cuvinte si expresii deosebite.

Plan de idei

Ce anotimp imbraca natura in culori ruginii?

Cum este vremea?

Ce puteti spune despre frunze, copaci?

Ce fac vietuitoarele?

Cum sunt gradinile, campurile?

Ce sentimente va trezeste acest anotimp?

Cuvinte si expresii:

a imbracat natura in culori rugini

mestecenii si artarii i-a acoperit cu galben de lamaie

a rumenit frunzele plopilor tremuratori

frunzisul plopilor s-a facut rosu stralucitor

stejarul batran si gros a fost imbracat intr-o platosa de arama

copacii i-a impodobit in vestmant galben si rosu

a acoperit cerul cu nori cenusii

a spalat frunzele cu ploaia rece

pe cer a desenat unghiul cocorilor

ursului i-a facut asternut din frunze uscate

pe veverita a-nvatat-o sa-si adune in scorbura alune coapte

gradinile sunt obosite de greutatea roadelor etc.

b) Pentru elevii cu un ritm mediu de lucru fisa va cuprinde aceleasi cuvinte si expresii frumoase si un plan de idei mai concis.

Plan de idei

Culorile toamnei

Vremea

Vietuitoarele

Roadele

Sentimente, ganduri

d)     Elevii care nu intampina dificultati isi construiesc singuri planul. Li se sugereaza sa incheie compunerea cu versuri adecvate despre frumusetea si bogatia anotimpului.

Fisele gramaticle diferentiate constituie un instrument de lucru de o deosebita valoare pentru activitatea independenta din clasa, ele oferind posibilitatea abordarii aceleiasi probleme gramaticale de catre toti elevii, in mod diferentiat, potrivit grupelor de nivel. Pentru stabilirea eficientei acestor fise diferentiate am aplicat teste de evaluare a cunostintelor elevilor si a capacitatii de a opera cu notiunile gramaticle la inceputul clasei a IV-a.

Testul nr. 1

Partile de vorbire

Scrieti cinci substantive comune si cinci substantive proprii. Schimbati numarul substantivelor comune.

Adaugati pentru fiecare dintre substantivele de mai jos trei adjective corespunzatoare:

Padure . . . . . . . . . . . . . . . ..

Elev . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Constructii . . . . . . . . . . . . . .

Munti . . . . . . . . . . . . . . . .

Scrieti numele persoanelor potrivite

merg la farmacie avem palarii

spui o poezie aveti jucarii

coase hainuta au lalele

Compuneti o problema si subliniati numeralele.

Subliniati verbele din versurile urmatoare:

Sar deodata,

Dau cu ciocul,

Cad alaturi,

Schimba locul,

Bat din aripi,

Dau din gheare.

Transformati urmatoarele parti de vorbire orientandu-va dupa modelul dat.

Testul nr. 2

Partile de propozitie

Subliniati subiectele si predicatele din urmatoarele propozitii. Transformati propozitiile simple in propozitii dezvoltate si propozitiile dezvoltate in propozitii simple.

Valurile spumega.

Crivatul bate iarna.

Rapaie ploaia.

Trosneau butucii in vatra.

Ninge.

Analizati fiecare cuvant din propozitia urmatoare spunand tot ce stiti despre el.

Heidi si Clara se jucau in gradina inflorita.

Alcatuiti cate o propozitie in care sa folositi urmatoarele cuvinte ca subiecte sau predicate: veverita, au alergat, taranii, vor invinge, elevii, a ajuns.

Construiti propozitii dupa schemele:

S.P

P.S

S.P.Ap

P.Ap.S.Ap

Coroborand rezultatele obtinute la cele doua teste s-au constatat urmatoarele (statistic):

30% din numarul elevilor au obtinut FOARTE BINE

40% din numarul elevilor au obtinut BINE

30% din numarul elevilor au obtinut SUFICIENT.

40% . . . . . . . . . . . . . .

30% . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

20%

SUFICIENT BINE FOARTE BINE CALIFICATIVE

Fig. Nr. I reprezentand rezultatele obtinute in urma evaluarii initiale

Fisele cu exercitii diferentiate pe grupe de nivel le-am ancadrat intr-unul din urmatoarele principii de organizare a materialului aplicativ:

Dozarea diferentiata a volumului de lucru in cadrul aceleiasi sarcini didactice;

Amplificarea treptata a sarcinilor didactice;

Enuntarea de sarcini diferite fiecarei grupe de elevi.

Potrivit acestei strategii de instruire, pentru fiecare capitol se propune o fisa comuna de reactualizare a fenomenului gramatical pe baza unor structuri intuitive, care constituie suportul generalizarilor prin munca directa cu intraga clasa, apoi trei fise cu exercitii diferentiate adresate grupelor de nivel, dar unitare in ceea ce priveste problematica abordata si o fisa comuna de evaluare a cunostintelor la capitolul respectiv, adresata din nou antregii clase.

Problemele gramaticale se pot structura de la inceput, tipizandu-le pe un set de planse care moduleaza acelasi material lingvistic, de fiecare data vizand alte aspecte gramaticale. Pe baza intuirii modelelor se ajunge la reactualizarea regulilor si definitiilor date in manualul scolar, constituind in acelasi timp o generalizare, dar si o aplicare a regulilor si definitiilor. Astfel se realizeaza fisele comune de reactualizarea fenomenului gramatical. Ele asigura nu numai baza intuitiva a regulilor si definitiilor, dar si trunchiul comun din care se ramifica antregul sistem de cunostinte, precum si structurile tipice la care se va raporta intregul material aplicativ al exercitiilor ulterioare. Constituind suportul discutiilor orale, acestea pot fi prezentate elevilor sub forma de planse gramaticale.

Fiecare din fisele diferentiate cuprinde mai multe exercitii diferentiate din punct de vedere al complexitatii sarcinilor didactice.

Fisa comuna de evaluare a cunostintelor reprezinta o lucrare de control pentru capitolul fixat. Lucrarile vor fi pastrate de catre institutor pentru a consemna lacunele fiecarui elev la capitolul respectiv, in vederea organizarii unor exercitii diferentiate de recuperare in activitatea viitoare (spre exemplu in perioadele de recapitulare si evaluare sumativa).

Se vor prezenta in continuare cateva exemple de astfel de fise utilizate la lectiile pentru formarea capacitatii de a opera cu notiunea de verb si cu cea de subiect.

Verbul

Sa ne reamintim:

Verbul este partea de vorbire care arata actiunea, starea sau existenta fiintelor, lucrurilor sau fenomenelor naturii.

Dupa analizarea fisei comune de reactualizare a cunostintelor prin activitate frontala elevii vor lucra individual pe fisele ce contin exercitii diferentiate.

a) Pentru elevii cu un ritm mai lent de invatare

Selectati verbele din urmatorul text.

Ariciul s-a ascuns printre frunzele moarte. Se gandea ca acolo va fi in siguranta. Vine vulpea. Sta la panda. Asteapta. Scormoneste frunzele. Gaseste ariciul. Cum sa-l manance? E plin de tepi.

Alcatuiti treipropozitii in care verbul sa fie la numarul singular (sa arate actiunea unei singure fiinte).

Trensformati propozitiile alcatuite la exercitiul 2 astfel incat verbele sa fie la numarul plural (sa arate actiunea mai multor fiinte).

Completati tabelul:

Treceti urmatoarele verbe la toate timpurile ajutandu-va de model

b)Pentru elevii cu ritm mediu de invatare:

Completati spatiile punctate cu verbe potrivite:

Intr-o toamna iepurele . . . . spre iarmaroc. El . . . ..niste ciubotle. Vantul . . . frunzele pe poteci. Iarba . . . Iepurele . . . urechile la orice zgomot. Spre seara, el . . ..cu un ogar. Ogarul . . ..in picioare niste ciubotele noi-noute. Iepurele . . . atent la cibotelele ogarului. O ploaie rece si deasa . . .. deodata. Hanul ursului . . . .dupa copaci.

Transformati propozitile de la exercitiul 1, astfel incat verbele sa fie la numarul plural.

Analizati verbele din textul urmator cu ajutorul tabelului dat:

Andrei a scris tema. Vlad si Mihai au desenat o plansa. Mihai ii anunta:

astazi voi participa la un concurs de alergari !

Si Nelu va participa, spune Andrei.

Vom veni cu totii sa va incurajam, adauga Vlad.

Dupa terminarea temelor, copiii se indreapta spre stadion. Tribunele rasunau de strigatele suporterilor.

Alcatuiti un text in care sa folositi expresile de mai jos. Dati un titlu textului si subliniati verbele.

stelute argintii, alba mantie de zapada, gerul cumplit, vantul naprasnic, flori de gheata, iazul ca oglinda, cosuri fumegande.

c)Pentru elevii cu ritm rapid de invatare:

Gasiti verbe potrivite care sa inlocuiasca urmatoarele grupuri de cuvinte cu valoare verbala:

O ia la sanatoasa = fuge

Isi aduce aminte =

Se da de-a dura =

O ia razna =

Baga in seama=

Isi duce zilele =

Alcatuiti propozitii in care grupurile de cuvinte cu valoare verbala sa fie la numarul plural.

Analizati verbele din versurile urmatoare:

"Vom canta si noi ce-om sti

Cantece din carte

Si, de va putea veni

Vantul, si el va doini

Ca e dus departe"

(G. Cosbuc - "Concertul primaverii")

Alcatuiti un text cu titlul "In recreatie" care sa contina verbe la toate persoanele si la toate timpurile.

La lectiile de limba romana, pentru formarea capacitatii de a opera cu notiunile gramaticale, se pot folosi astfel de fise cu exercitii diferentiate, avand grija ca la sfarsitul fiecarui capitol performantele elevilor sa fie constatate si masurate cu ajutorul fisei comune de evaluare a cunostintelor. Institutorul isi va consena performantele fiecarui elev, lacunele si dificultatile pe care le intampina pentru a reveni asupra lor in orele speciale destinate aprofundarii, recapitularii si sistematizarii acelor cunostinte (spre exemplu, in perioada evaluarilor sumative de la sfarsitul fiecarui semestru).

Verbul

Fisa comuna de evaluare a cunostintelor

Analizati verbele din urmatorl text, precizand persoana, numarul, timpul si functia fiecaruia.

"Si iata ca floarea se inalta deasupra zapezii spre lumea de lumina.

Razele soarelui o mangaiara si o sarutara, astfel ca floarea se deschise toata, alba ca neaua.

Floare frumoasa! sopteau razele de soare. Cat de proaspata si de luminoasa esti! Tu tragi clopotele si vestesti sosirea primaverii pretutindeni, la tara si la oras. Toate zaoezile se vor topi. Vanturile reci vor fi izgonite. Noi vom dormni, vom incalzi pamantul si totul va inverzi! . "

(H.C. Andersen - "Ghiocelul")

Centralizand rezultatele obtinute de elevi in urma aplicarii testelor de evaluare la fiecare capitol la care s-a folosit ca instrument principal de lucru fisa cu exercitii diferentiate s-au constatat urmatoarele (statistic):

SUFICIENT BINE FOARTE BINE CALIFICATIVE

Fig. Nr.2 reprezentand reyultatele obtinute dupa aplicare modalitatilor de tratare diferentiata

Conform graficului, s-a constatat ca, aplicand tratarea diferentiata s-a realizat o ameliorare considerabila a rezultatelor, crescand procentul de levi care au obtinut calificativele BINE si FOARTE BINE si scazand procentul elevilor care au obtinut calificativul SUFICIENT.

Aceasta impartire a clasei in cele trei grupe a fost conceputa temporar. Ea se poate modifica, in sensul cel mai bun pe care il urmaresc si il doresc toti dascalii, de jos in sus, obtinand o clasa de elvi cu puteri aproape egale. Se asigura astfel o dinamica interioara, continua, de la inferior la superior si nu o direrentiere statica definitiva.

Tratarea diferentiata la obiectul matematica

Studiul matematicii in scoala primara isi propune sa asigure pentru toti elevii formarea competentelor de baza vizand calculul aritmetic, notiuni intuitive de geometrie, masurare si masuri.

Astazi se afirma cu tot mai multa convingere ca fundamentul culturii moderne il constituie matematica, ca indiferent de domeniul in care activeaza, omul modern trebuie sa posede o buna pregatire matematica pentru a putea solutiona multiplele si variatele probleme ale vietii. Matematica dezvolta in primul rand gandirea, care a stat intotdeauna la baza progresului.

In conditiile unui invatamant modern, modul organizatoric nu poate fi dictat printr-o norma didactica, ci el este rezultatul deciziei institutorului pentru fiecare situatie didactica in parte. La toate nivelurile insa, activitatea matematica a elevilor trebuie stimulata si sustinuta de catre institutor prin repartizarea unor fise cu sarcini diferentiate, prin controlul si prin evaluarea sistematica a rezultatelor. Rezulta de aici ca, in realizarea unui invatamant activ, formativ al matematicii, un rol important il are munca independenta a elevilor. Constituirea unui sistem de exercitii si probleme judicios gradate sub aspectul efortului intelectual pe care il solicita de la elevi si rational programate atat in siuta de exercitii cat si in cadrul fiecarei lectii, conduce la formarea si consolidarea deprinderilor de calcul si de rezolvare a problemelor, concomitent cu dezvoltarea psihica a elevilor ( corespunzator obiectivelor cadrul urmarite in invatamantul primar prin studierea acestei discipline).

Obiectivele cadrul urmarite prin studierea matematicii la ciclul primar sunt urmatoarele:

Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

Dezvoltarea capacitatilor de explorare, investigare si rezolvarea de probleme

Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic

Dezvoltarea interesului si motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii in contexte variate.

Pentru realizarea acestor obiective este imperios necesara imbinarea formelor de activitate frontala pe grupe si individuala care creeaza posibilitati largi pentru mobilizari multuple si variate ale elevilor in procesul invatarii matematicii.

Activitatea frontala cu intreaga clasa este ceruta pe de-o parte de caracterul de masa al invatamantului si pe de alta parte de virtutile educative ale colectivului. Activitatea frontala cu copiii, condusa cu pricepere si tact, stimuleaza progresul tuturor, atat al celor care invata mai greu cat si al celor cu posibilitati mai mari.

Activitatea individuala se organizeaza in conditiile activitatii cu intregul colectiv al clasei. Pentru a fi eficienta ea trebuie sa fie folosita ca un auxiliar al activitatii colective avand rolul de a-i copleta si de a-i corija unele neajunsuri.

Prin imbinarea permanenta si rationala a acestor doua forme de activitate se urmareste sa se asigure cresterea gradului de integrare sociala a elevilor, formarea priceperilor si deprinderilor si, totodata, dezvoltarea capacitatilor lor de gandire si actiune aut onoma, formarea simtului de raspundere personala, a initiativei, a independentei.

Activitatea in grup sau in echipa este forma cea mai noua in practica scolara. Ea consta in efectuarea unor sarcini comune sau diferite de catre colective formate din cate 3-5 elevi. Acesta forma ocupa o pozitie intermediara intre activitatea frontala si cea individuala, eficienta ei depinzand de pregatirea pe care o au elevii de a lucra atat in colectiv cat si individual. Pentru activitatea in grup sunt caracteristice urmatoarele trasaturi: membrii grupului colaboreaza in rezolvarea sarcinilor ce le stau in fata, indrumarea muncii lor de catre institutor este mediata, conducerea directa avand-o responsabilul grupului; in incheierea activitatii, grupurile trebuie sa-si prezinte reciproc rezultatele, sa realizeze schimbul de informatii. O astfel de activitate poate fi realizata cu succes in cadrul pro- cesului de invatamat la clasele aIII-a - aIV-a (mai putin clasele I - aII-a). Unele se recomanda mai ales ca forme de organizare a jocului didactic sau a activitatilor complementare.

Activitatatile in grup sau in echipe nu trebuie confundate cu munca diferentiata pe care orice institutor o desfasoara cu grupe de elevi constituite dupa un anumit criteriu in vederea prevenirii sau inlaturarii esecului la invatatura, activitate ce se cere introdusa inca din clasa I.

Individualizarea si abordarea diferentiata a procesului de invatamant la matematica presupune e cunoasterea elevilor, investigarea lor permanenta si urmarirea evolutiei lor (mai ales pe plan intelectual) pentru a le putea adresa in orice moment sarcini corespunzatoare nivelului lor de dezvoltare.

Activitatatile de matematica necesita o profunda si competenta analiza al continutului notional al disciplinei, o rationalizare si o programare secventiala a acestuia din care sa rezulte solicitarile (intrebari, sarcini) pe care programa (institutorul) le adreseaza elevilor si care trebuie gradate in raport cu capacitatile si ritmurile fiecarui elev, al grupului si al clasei ca unitate sociala.

Aplicand principiul individualizarii, strategia diferentierii dispune de aceesi paleta metodologica, la fel ca orice strategie globala de instuire: de la obisnuitele conversatii, demonstratii la exercitiile si instrumentele muncii intelectuale eficiente, de la tehnica fiselor de munca independenta (de dezvoltare, de recuperare, exersare, autoinstruire), la tehnicile intuitive si simbolice, de la formele invatarii individuale la cele ale invatarii in grup, de la procesele de abordare genetica, logica a unei teme sau a unui subiect la cele de investigare experimentala sau stimulative.

Important este ca in toate formele de activitate matematica pe care le desfasoara elevii (la tabla, pe caiete, pe fise individuale), institutorul sa urmareasca aplicarea intregului sistem diferentiat al variabilelor acestei activitati: obiective, continuturi, moduri de realizare a sarcinilor, fome de evaluare etc.

Problema diferentierii invatamantului matematic creeaza un spatiu intins pentru creativitatea institutorului.

In continuare se vor prezenta cateva modalitati de tratare diferentiata aplicate in cadrul lectiilor de matematica cu elevii claselor primare si rezultatele obtinute in urma folosirii aestor strategii.

Sunt situatii cand la tabla, pe caiete sau pe fise, se dau exercitii de diferite grade de dificultate, lasand elevilor libertatea de a le rezolva numai pe cele pe care le pot rezolva.

Spre exemplu, la inceputul clasei a II-a, sfarsitul capitolului "Adunarea si scaderea numerelor naturale formate din zeci si unitati pana la 100" s-a aplicat urmatorul test de evaluare care cuprinde sarcini cu aproape toate gradele de dificultate, dandu-le elevilor posibilitatea de a rezolva atat cat pot, in ritm propriu de lucru.

Test de evaluare

Capacitatea: insusirea calcului matematic si a capacitatii de a rezolva probleme

Subcapacitatea: adunari si scaderi cu numarele naturale de la 0 la 100.

Itemi:

I1 Calculeaza:

3 + 62 = 85 - 80 =

I2 Afla numarul necunoscut:

a).

5 2 4 3

b).

8 7 - - 9 8 -

3 3 1

c).

CONCLUZII

S-a incercat a se demonstra in aceasta lucrare ca eficacitatea generala a instruirii depinde de rigoarea si corectitudinea diferentierii si motivarii instruirii.

Practic, diferentierea efectiva a instruirii se realizeaza la nivelul strategiilor didactice. Sarcina de invatare va fi intotdeauna aceeasi pentru toti elevii clasei in ceea ce priveste natura ei, intrucat toti elevii trebuie sa atinga acelasi obiectiv. Tratarea diferentiata este un mod de abordare educationala, care vizeaza contributia fiecarui copil adusa la situatia predarii si invatarii. Copiii contribuie la activitate cu propriile lor experiente, atitudini, calitati, abilitati, personalitate etc. De aceea pentru a realiza o activitate eficienta cadrul didactic trebuie sa fie receptiv la aceste diferente.

Tratarea diferentiata are loc atunci cand cadrul didactic si copilul se influenteaza reciproc, intre ei stabilindu-se o relatie de comunicare bazata pe incredere si sinceritate. Prin munca diferentiata, elevii cu un ritm lent de invatare si cu dificultati in insusirea capacitatilor prevazute de programele scolare sunt ajutati, evitandu-se ramanerea in urma la invatatura, iar elevii cu un ritm mai accelerat de lucru si cu dispozitii mai pronuntate intr-un domeniu sau altul, sunt ajutati sa-si perfectioneze pregatirea si sa atinga un nivel crescut de performanta.

Tratarea diferentiata se adreseaza tuturor elevilor. Modul de invatamant diferentiat pregateste elevii pentru educatia permanenta, deoarece diferitele metode si procedee utilizate de elevi in munca independenta solicita efortul propriu si atitudinea creatoare si ii obisnuiesc pe elevi cu tehnica de studiu, de cercetare. Metodele active de predare mediaza invatarea diferentiata. Aceasta constituie unul dintre cele mai eficiente mijloace de sporire a randamentului scolar si de a oferi sanse egale tuturor elevilor in ceea ce priveste instruirea si educarea lor in concordanta cu particularitatile de varsta si individuale.

Tratarea diferentiata nu se face pentru a reduce exigenta fata de elevi, ci pentru a obtine maximum de randament din partea fiecaruia, pentru a-i invata pe copii cum sa invete, cum sa se autoinstruiasca.

Nu in ultimul rand, tratarea diferentiata presupune si realizarea unei relatii pedagogice optime institutor/elev, ce se caracterizeaza printr-o atitudine din partea institutorului generatoare a unui climat de incredere in posibilitatile elevului, de bunavointa si sprijinire, de perseverenta si rabdare.

Actuala reforma a invatamantului romanesc a renovat structurile scolare existente, oferind posibilitati multiple pentru realizarea diferentierii instructiei si educatiei. Sistemul optiunilor, cursurile de nivel diferit, introducerea disciplinelor facultative completeza diferentierea interna oferind dascalilor posibilitatea de a valorifica pe deplin potentialul de invatare al fiecarei generatii.

Problema diferentierii invatamantului creaza un spatiu intins pentru creativitatea institutorului. Important este ca el sa realizeze cerintele programei printr-o gama cat mai bogata de modalitati de diferentiere metodica a predarii-invatarii.

Bibliografie

Albu, Gabriel - Introducere intr-o pedagogie a libertatii, Editura Polirom, Iasi, 1998

Albu, Gabriel - In cautarea educatiei autentice, Editura Polirom, Iasi, 2000

Bontas, Ioan - Pedagogie, Editura All, 1995

Comenius, Jan, Amos - Arta didacticii, EDP, Bucuresti, 1975

Cosmovici, Andrei - Rolul activitatilor didactice pe grupe in dezvoltarea tendintelor de cooperare, Revista de pedagogie Nr. 10

Cosmovici, A, Iacob Luminita - Psihologie scolara, Editura Polirom, Iasi, 1998

Cucos Constantin - Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2000

Dottrens Robert - A educa si a instrui, EDP, Bucuresti, 1978

Ghergut Alois - Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale - strategii de educatie integrata, Editura Polirom, Iasi, 2001

Holban, Ion - Puncte de sprijin in cunoasterea personalitatii elevilor, EDP, Bucuresti, 1982

Iancu, Stela - De ce merg unii elevi incruntati la scoala? , EDP, Bucuresti, 1983

Ienistea, Octavian - Dificultati de la invatatura, Editura Medicala, Bucuresti, 1982

Ionescu I Miron - Clasic si modern in organizarea lectiei, Editura Dacia, Cluj, 1982

Iovin Ileana - Tratarea diferentiata a elevilor la ciclul primar, in "Invatamantul primar", Nr. 4, Editura Discipol, 1996

Jigau Mihaela - Factorii reusitei scolare, Editura Grafoart, Bucuresti, 1998

Mihaescu Marian - Activitatea diferentiata in procesul instruirii, in Revista de pedagogie, Nr. 8, Bucuresti, 1985

Mitrofan Nicolae - Noi aspecte privind masurarea si evaluarea copilului de varsta scolara mica, in Invatamantul primar, Nr. 3, Editura Discipol, 1996

Neacsu Ion - Metode si tehnici de invatare eficienta, Editura Militara, Bucuresti, 1990

Neamtu Cristina, Ghergut Alois - Psihopedagogie speciala, Editura Polirom, Iasi, 2000

Negrut Ion - Un model de diferentiere si motivare a instruirii - premise teoretice, in Revista de pedagogie Nr.3, Bucuresti, 1985

Negrut Ion - Un model de diferentiere si motivare a instruirii in vederea invatarii complete in clasa si determinarea eficacitatii generale a instruirii, in Revista de pedagogie Nr.4, Bucuresti, 1985

Postelnicu Constantin - Fundamentele didacticii scolare, Editura Aramis, 2000

Radu T Ion - Invatamantul diferentiat. Conceptii si strategii, EDP, Bucuresti, 1978

Rizescu I, Filipescu V, Serdean I - Diferentierea activitatii cu elevii in ciclul primar in cadrul lectiei, EDP, Bucuresti 1976

Stan Emil - Teoria si metodologia cercetarii, Editura Universitatii din Ploiesti, 2000

Tarcovnicu Victor - Invatamant frontal, invatamant individual, invatamant pe grupe, EDP, Bucuresti 1981

Volum editat de "Tribuna scolii" - Modalitati de organizare si desfasurare a activitatii didactice pentru cresterea eficientei invatarii in ciclul primar, Bucuresti, 1989