Evaluarea si revizuirea programelor

EVALUAREA SI REVIZUIREA PROGRAMELOR

Ce este evaluarea?

Evaluarea este un proces sau o metoda prin care emitem judecati sau atribuim valoare lucrurilor.

Evaluarea trebuie sa fie obiectiva si pe cat posibil in afara oricarei discriminari, pentru a avea valoare reala. Este vital ca toti cei implicati sa recunoasca si sa trateze evaluarea ca pe o incercare onesta de a raspunde la intrebari importante pentru toata lumea.

Modul de abordare trebuie sa fie riguros si sistematic - este necesar sa stabilim cu claritate scopurile evaluarii si metodele care vor fi utilizate, si sa ne asiguram ca abordarea este precisa si consistenta.

Formarea ca activitate planificata

Cine evalueaza si de ce?

Scopul evaluarii:

ameliorarea/imbunatatirea activitatii si a rezultatelor

optimizarea pe parcurs a programului de formare

ameliorarea activitatii viitoare

Cine evalueaza

Participantii la program, care sunt interesati in a mari efectele pregatirii in timpul integrarii lor ulterioare in activitatea profesionala.

Trainerul ( formatorul) este interesat de evaluare din cel putin trei motive:

are nevoie sa stie daca obiectivele pe care le-a fixat la inceputul stagiului de training sunt atinse la sfarsitul acestuia;

foloseste evaluarea continua ca mod de reglare a activitatii cursantilor in cursul stagiului de training;

isi imbunatateste activitatea prin analiza concluziilor.

Angajatorii din cadrul carora fac parte persoanele aflate intr-un program de training ;el indeplineste un anumit rol, caci poate observa efectele si de asemenea, beneficiaza de rezultatele aplicarii in practica a ceea ce au invatat in timpul programului de formare

Modalitati de evaluare

a) Evaluarea pe parcursul derularii programului de pregatire

Unele informatii privind evaluarea pot fi furnizate chiar pe parcursul derularii programului de pregatire. Pentru aceasta puteti observa comportamentul participantilor: zambesc? par nelinistiti? se implica? pun intrebari?

Semnalele comportamentale sunt adesea adevarate "barometre'; cu toate acestea, ele pot furniza date incomplete. Puteti demonstra acest lucru incercand sa ghiciti cum gandesc si ce simt participantii. Intuitia, in acest sens, poate fi corecta, dar cel mai adesea poate fi influentata de temerile dumneavoastra (daca sunteti emotivi) sau de orgoliul dumneavoastra (daca aveti o mare incredere in propriile forte si sunteti foarte siguri de sine).

Exista doua cai majore (in afara observatiei) pentru obtinerea informatiilor de baza referitoare la grup, respectiv:

exprimarea orala

lucrarile scrise.

Sa obtii un feedback al exprimarii orale a cursantilor este o adevarata provocare. Poate insemna un consum mare de timp si poate fi periculos (atat pentru participanti cat si pentru moderator).

Obtinerea feedback-ului pe baza lucrarilor scrise este, de obicei, mai rapid si mai putin periculos. Oricum, nu veti fi capabili, imediat, sa clarificati informatiile pe care le primiti daca v-ati propus sa obtineti mai mult. Atat raspunsurile orale, cat si cele scrise trebuie sa fie bine planificate.

Iata cateva din cele mai bune tehnici in acest sens:

1. Cercetarea reactiilor ulterioare programului de training. Creati scurte chestionare si distribuiti-le participantilor la momentul potrivit. Continutul chestionarelor poate fi prezentat in diferite forme:

Scurt eseu:

Raspundeti in scris la intrebarea: "Ce sugestii aveti in vederea imbunatatirii sesiunii?'

Lista de cuvinte:

Alegeti cuvintele care descriu impresia dumneavoastra asupra sesiunii de azi:

lenta

plina de invataminte

foarte obositoare

distractiva

bine organizata

nepotrivita

incoerenta etc.

.Sintagme:

Completati fraza "Sunt inca nelamurit cu privire la'

.Scale

Folositi urmatoarea scala de notare pentru a arata cat de utila a fost

pentru dumneavoastra sesiunea de azi.

. Ranguri

Notati fiecare modul de training astfel: cu litera A (pe cel mai relevant), cu litera B (pe cel suficient de relevant) si cu litera C (pe cel mai putin relevant).

modulul 1

modulul 2

modulul 3

2.  Parerile anonime. Scrieti o intrebare pe o foaie alba de hartie sau pe tabla si rugati-i pe participanti sa raspunda (pe o foaie de hartie, pe un registru sau pe tabla) in timpul pauzei la urmatoarele intrebari:

Ce cuvant ar descrie cel mai bine impresia dumneavoastra asupra sesiunii de azi?

Ce va veti aminti din sesiunea de azi?

Care este cel mai important lucru pe care l-ati invatat azi?

3.   Cercetarea orala. Urmariti reactiile participantilor solicitandu-le sa impartaseasca cu voce tare impresiile. Rugati-i pe ceilalti sa intervina cand au de spus cate ceva, pentru a auzi parerea tuturor. Un bun set de intrebari ar putea fi:

Ce anume ati dori sa tratam mai pe larg maine?

Ce ati dori sa tratam mai putin?

Ce ati dori sa continuam?

4.  Interviuri informale. Solicitati parerea participantilor in mod ocazional, in timpul pauzelor, la masa de pranz sau programati pentru seara o sesiune de discutii pentru a afla ce parere au despre program, intr-o maniera mai relaxata.

Puteti utiliza intrebari precum:

A fost utila ultima prezentare?

Exista o legatura intre materialul prezentat si activitatea profesionala a fiecaruia?

A fost ceva neclar?

Suntem gata sa trecem la urmatorul material?

5.  "Consiliul' grupului.Constituiti un cerc reprezentativ al grupului de cursanti pentru a obtine informatii asupra reactiilor tuturor. Daca vi se pare potrivit, solicitati unor membrii ai grupului sa-i intervieveze pe cativa dintre cursanti si sa va raporteze impresiile. Folositi intrebari asemanatoare cu cele de mai sus.

b) Evaluarea la finalul programului de pregatire

La finalul programului de pregatire veti dori, cu siguranta, sa aflati daca acesta a corespuns asteptarilor participantilor. O evaluare finala va va furniza o imagine completa asupra reactiilor participantilor cu privire la program. Aceasta va termite, de asemenea, participantilor sa va furnizeze anumite informatii de tip feedback care ar v-ar putea fi utile in viitor

Cateva recomandari pentru elaborarea unui chestionar de evaluare al unui seminar de formare

1.      Nu exagerati cu numarul de intrebari.

2.      Formulati intrebarile clar si concis.

3.      Oferiti participantilor instructiuni clare privind modalitatea de completare a chestionarului.

4.      Aveti in vedere scopul evaluarii atunci cand formulati intrebarile din chestionar.

5.      Adresati participantilor intrebari de tip inchis si intrebari de tip deschis.

6.      Intrebarile de tip inchis sunt intrebari la care participantul trebuie sa aleaga unul din raspunsurile potrivite.

ex.: Formatorii seminarului au oferit informatiile intr-un mod clar?

da/nu / partial

sau: Metodele utilizate pe parcursul seminarului au fost:

excelente / foarte bune / bune / nesatisfacatoare.

7.    Intrebarile de tip deschis sunt intrebari la care participantii vor formula raspunsul
in spatiul limitat pe care il puneti la dispozitie.

ex.: Care sunt temele pe care le considerati de utilitate maxima? De ce?

Redactati un chestionar de evaluare "prietenos".

Aspecte de luat in calcul intr-un chestionar de evaluare a unei sesiuni de forma

Model chestionar de evaluare a programului

Un mijloc mai putin folosit de a obtine reactiile participantilor este folosirea tehnicii semi-proiective.

Urmatorul exercitiu este semnificativ pentru aplicarea acestei tehnici:

Distribuiti fiecarui participant o coala de hartie cu urmatoarele instructiuni scrise la inceput: Imaginati-va ca un coleg (sau prieten) de-al dumneavoastra se gandea sa urmeze acest program. El sau ea va intreaba: "Ce ti-a placut la acest program?' Ce i-ati raspunde? Folositi urmatoarele zece minute pentru a formula in scris raspunsul dumneavoastra.

Avantajul tehnicii semi-proiective este ca, de obicei, se obtin raspunsuri personale, altele decat cele furnizate prin utilizarea unui chestionar.

Dezavantajul desigur, este acela ca interpretarea rezultatelor este mult mai dificila decat in cazul unui chestionar formalizat.

Pentru a determina daca pregatirea a corespuns sau nu obiectivelor stabilire este necesar sa aflati ce atitudini, abilitati si cunostinte au obtinut cursantii. Pentru aceasta se poate folosi un chestionar sau interviu in care participantilor la training sa li se puna intrebari de genul:

1.     Ce parere aveti cu privire la continutul acestui program?

2.     Ce instrumente, abilitati sau idei noi ati dobandit?

3.     Ce anume puteti pune imediat in practica din cele invatate?

4.     Ce intentii sau planuri aveti in urma acestui program?

5.     Ce doriti sa aprofundati in domeniul de studiu prezentat?

Daca este posibil, adresati aceste intrebari participantilor nu numai la finalul programului, dar si pe parcurs, dupa cateva zile; intrebati-i ce au facut pentru a implementa in practica cunostintele dobandite. Nu uitati sa-i intrebati ce obstacole au intampinat in punerea in practica. O idee excelenta ar fi sa sintetizati raspunsurile lor si sa le trimiteti o sinteza tuturor cursantilor.

Performantele post-training ar trebui sa fie evaluate prin testarea abilitatilor participantilor, observandu-se performanta din momentul reluarii activitatii profesionale sau prin solicitarea feedback-ului supraveghetorilor acestora (sau prin alte posibilitati de informare).

O procedura utilizata in practica de specialitate combina rapoartele personale ale participantilor si feedback-ul supraveghetorilor. Ea recomanda ca participantilor sa li se solicite, la sfarsitul unui program de pregatire, sa completeze un formular de tipul celui de mai jos, care contine declaratii privind felul in care ei intentioneaza sa implementeze pregatirea

Declaratie de lucru

In trei-patru saptamani, le sunt trimise anumite instructiuni

Instructiuni

Apoi, la optiunea fiecarui participant, declaratia de lucru si formularul supraveghetorului sunt

trimise supraveghetorilor pentru a fi evaluate.

Formularul instructorului

Dupa cum se vede, orice evaluare a activitatii reclama aceeasi atentie la realizare ca si programul de pregatire. De aceea, este necesar sa se acorde atentie urmatoarelor decizii importante

1. Concentrare. Ce elemente se evalueaza? Pot fi adunate date referitoare la:

Realizarea si continutul programului

Competenta instructorului / preparatorului

Cunostintele, abilitatile si atitudinea participantilor

Avantajele pregatirii

Rezultatele organizationale

2. Instrumente. Ce instrumente sunt folosite pentru a colecta datele de evaluare? Pentru aceasta, pot fi utilizate urmatoarele :

Chestionarele

Observatia

Testele

Rapoartele

Interviurile

3. Momentul. Cand sunt colectate datele ? Mentionam ca sunt posibile urmatoarele

Inaintea instruirii

In timpul instruirii

La sfarsitul instruirii

In final, trebuie facuta precizarea urmatoare: evaluarea unui program de training nu se refera numai la rezultate, dar si la procesul in sine.

Eforturile de evaluare ar trebui sa arate atat ce se intampla in cadrul programului de instruire, cat si daca exista vreo diferenta fata de planificarea lui.

De ce este atat de important procesul de evaluare?

Foarte simplu, fara o urmarire atenta a ceea ce se intampla in timpul formarii, nu este intotdeauna clar ce anume trebuie schimbat daca rezultatul evaluarii este nemultumitor.Incercati sa realizati o "cronica' a evenimentelor programului, cum raspund participantii si, de asemenea, care au fost propriile dumneavoastra reactii. Sau invitati pe altcineva sa urmareasca derularea si sa faca observatii asupra programului. Procedand astfel, veti fi si dumneavostra  un participant activ in programul pe care il sustineti.

c) Monitorizarea curenta

Instructiuni privind monitorizarea furnizorilor de formare profesionala de catre comisiile de autorizare

Prin "monitorizare curenta" se intelege vizitarea furnizorului de formare la termenul stabilit in planificarea comisiei de autorizare.

Obiectivul activitatii de monitorizare este definit in Normele metodologice de aplicare a OG 129/2000, la art. 32 alin.1: "urmarirea sistematica a indeplinirii de catre furnizorul de formare profesionala a criteriilor care au stat la baza autorizarii acestuia, pentru organizarea unui program de formare profesionala".

Pe parcursul celor patru ani pentru care primeste autorizatia, furnizorul de formare profesionala este monitorizat prin inregistrarea rezultatelor programului de formare profesionala si prin vizite periodice ale echipei de monitorizare, care au loc cel putin de trei ori in cei patru ani, la interval de cel mult 18 luni. Se recomanda ca vizitele sa fie efectuate la interval de un an.

Vizitarea furnizorilor de formare de catre echipa de monitorizare se face in urma deciziei comisiei de autorizare judetene, sau, dupa caz, prin hotarare a Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor.

Comisia de autorizare planifica vizitele periodice ale echipei de monitorizare, avand insa grija ca acestea sa se desfasoare de preferinta in perioade in care se deruleaza programul de formare. Pentru programele cu durate scurte, planificarea se va face orientativ, pe intervale mai mari de timp, urmand ca vizita propriu-zisa sa fie stabilita impreuna cu furnizorul de formare.

Echipa de monitorizare este alcatuita din doua persoane, care pot fi: unul-doi membri ai comisiei de autorizare si/sau unul-doi specialisti selectati din lista aprobata de comisia de autorizare.

Echipa de monitorizare, constituita in urma deciziei comisiei de autorizare, se deplaseaza la sediul furnizorului de formare si verifica daca sunt indeplinite criteriile de autorizare, conform datelor din evidenta comisiei de autorizare. In acest proces, echipa de monitorizare verifica si chestionarele de evaluare a programului de formare profesionala completate de participantii la program.

Fiecare membru al echipei de monitorizare completeaza in mod individual si cat mai in detaliu raportul de monitorizare, in termen de 10 zile de la primirea documentatiei, respectand modelul prevazut in Anexa 11 la Metodologia de autorizare, precum si Anexa nr. 1 la prezentele instructiuni.

In cazul in care comisia de autorizare decide atentionarea furnizorului de formare, aceasta redacteaza o nota semnata de presedinte prin care furnizorul este instiintat ca nu indeplineste unul sau mai multe dintre criteriile de autorizare si i se acorda o perioada de 30 de zile pentru remediere.

Dupa 30 de zile de la atentionarea furnizorului de formare, sau inainte de expirarea acestui termen, la cererea furnizorului de formare, echipa de monitorizare verifica daca s-au remediat sau nu neregularitatile in cauza, mentionand cele constatate la rubricile "Observatii" si "Concluzia monitorizarii" din raportul de monitorizare. Presedintele decide daca pentru constatarea remedierii neregularitatilor este necesara revenirea echipei de monitorizare la furnizorul de formare.

In situatia in care echipa de monitorizare constata ca neregularitatile nu au fost remediate, comisia de autorizare decide retragerea autorizatiei.

d) Certificarea absolventilor programelor de formare

Metodologia de certificare a formarii profesionale a adultilor cuprinde procedurile de organizare si desfasurare a examenului de absolvire a programelor de formare profesionala

Aceasta Metodologie se aplica programelor de formare profesionala organizate de furnizorii de formare profesionala autorizati in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 129/2000, republicata, privind formarea profesionala a adultilor denumita in continuare Ordonanta.

Furnizorul de formare profesionala elibereaza persoanei care a promovat examenul de absolvire a unui program de formare profesionala, urmatorul tip de certificat, dupa caz:

a) certificat de calificare profesionala pentru programele de calificare sau recalificare;

b) certificat de absolvire pentru programele de initiere, perfectionare, specializare, precum si la absolvirea fiecarui modul, in cazul programelor de formare profesionala structurate pe module.

Certificatele de calificare profesionala sau de absolvire cu recunoastere nationala se elibereaza insotite de o anexa denumita "Supliment descriptiv al certificatului", in care se precizeaza competentele profesionale dobandite.

Modelele certificatelor de calificare si de absolvire precum si al suplimentului descriptiv al certificatului sunt prevazute in anexele nr. 4, 5 si 6 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000, republicata, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 522/2003.

Examenul de absolvire se sustine in fata unei comisii de examinare constituite din trei persoane, dintre care, conform prevederilor art. 29 alin. 2) din Ordonanta, 2/3 sunt specialisti din afara furnizorului de formare profesionala si 1/3 reprezinta furnizorul de formare profesionala care a organizat programul de formare profesionala.

La examenul de absolvire pot asista, ca observatori, si reprezentanti ai agentilor economici.

Probele examenului de absolvire pentru programele de initiere, de perfectionare sau de specializare se stabilesc de catre furnizorul de formare, prin programul de formare profesionala

Examenul de absolvire pentru programele de calificare si recalificare consta dintr-o proba teoretica si o proba practica.

Modalitatea de sustinere a probei teoretice si a celei practice se stabileste prin programul de formare profesionala si este:

a) la proba practica: lucrare practica

b) la proba teoretica: lucrare scrisa si/sau examinare orala.  

Aprecierea rezultatelor la probele examenului de absolvire se face prin note de la 1 la 10.

Pentru fiecare proba, notarea se face independent de cei doi membri ai comisiei de examinare, cu exceptia presedintelui, notele fiind consemnate in foaia de notare. Nota finala reprezinta media aritmetica a notelor acordate si este consemnata in catalogul de examen, care se completeaza in dublu exemplar.

Modelul foii de notare si al catalogului de examen sunt prezentate in Anexa nr. 3 si respectiv Anexa nr. 4 la prezenta Metodologie.

Intre notele acordate de membrii comisiei de examinare nu pot fi diferente mai mari de un punct, cazurile contrare fiind mediate de presedintele comisiei de examinare, hotararea sa fiind definitiva

Lucrarea practica pentru programele de calificare/recalificare consta din executarea unei lucrari de specialitate, urmata de prezentarea si argumentarea operatiilor efectuate. Comisia de examinare stabileste pentru fiecare participant, din temele anuntate, lucrarea de specialitate pe care acesta urmeaza sa o realizeze individual. In cazul in care programul de formare profesionala prevede realizarea unui proiect, lucrarea practica se alege de comisia de examinare din tematica proiectului.

Lucrarea se realizeaza in fata comisiei de examinare, si se desfasoara in conditii cat mai apropiate de conditiile reale de munca, de regula, in aceleasi spatii in care s-a desfasurat si pregatirea practica. Prezentarea si argumentarea lucrarii practice nu poate depasi 20 minute. Nota finala se stabileste ca medie aritmetica a notelor acordate in foaia de notare de cei doi membri ai comisiei de examinare, cu exceptia presedintelui, si se consemneaza in catalogul de examen.

Nota minima de promovare a probei practice este 6 (sase), si nu poate fi contestata.

Proba scrisa dureaza maximum 2 ore si are la baza tematica parcursa in cadrul programei de pregatire. Subiectul poate cuprinde mai multe puncte/subpuncte sau mai multe intrebari de tip grila.

Nota minima pentru promovarea probei scrise este 5 (cinci).

Contestatiile la proba scrisa, se depun in termen de 24 ore dupa afisarea rezultatelor obtinute, rezolvarea lor fiind de competenta comisiei de examinare. In cazul in care este necesara recorectarea, aceasta se va efectua de catre presedintele comisiei de examinare.

Proba orala se sustine in fata comisiei de examinare, pe baza biletelor examen ce contin 2-3 intrebari din tematica prevazuta in programa de pregatire.

In cazul in care programul de formare profesionala prevede realizarea unui proiect, acesta se executa pe parcursul programului de formare profesionala, sub coordonarea unui indrumator de proiect, iar sustinerea sa inlocuieste proba orala a examenului de absolvire.

Media finala la examenul de absolvire o constituie media aritmetica a notelor obtinute la cele doua probe de examen, calculata cu doua zecimale, fara rotunjire.

In cazul programelor de calificare, daca la doua serii consecutive se constata ca rata de promovare este mai mica de 70% sau rata de abandon este mai mare de 50%" se vor efectua vizite de monitorizare in urma carora se hotaraste retragerea sau nu a autorizatiei furnizorului de formare.

Daca in urma analizei rapoartelor de evaluare se constata deficiente privind programul de formare se trece la revizuirea acestuia

ASIGURAREA CALITATII STAGIILOR DE FORMARE

Consideratii generale

Definitia calitatii educatiei

Calitatea este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu si ale furnizorului acestuia, prin care sunt indeplinite asteptarile beneficiarilor, precum si standardele de calitate.

Cadru organozational

Sistemul de formare profesionala se bazeaza pe doua cadre de standarde si procese

un Cadru National de Asigurare a Calitatii(CNAC)

un Cadru National al Calificarilor(CNC).

CNC si CNAC sunt doua cadre complementare. CNC va asigura calitatea calificarilor si certificatelor disponibile elevilor si se afla in responsabilitatea Autoritatii Nationale a Calificarilor (ANC).

Cadrul National de Asigurare a Calitatii (CNAC) in Educatie si Formare profesionala (EFP/VET) consta in ansamblul de principii, prevederi, metodologii, actiuni, masuri, aranjamente institutionale si instrumente de implementare prin care se asigura obtinerea calitatii proceselor de educatie si formare profesionala atat la nivel de furnizor, cat si la nivel de sistem.

CNAC functioneaza in perfect acord cu modelul-cadru european pentru Asigurarea Calitatii in Educatie si Formare profesionala (CQAF), la nivel de principii, definitii ale calitatii, metodologie si instrumente de implementare. CNAC este completat cu prevederi, actiuni, aranjamente si masuri specifice, adaptate in functie de particularitatile sistemului national romanesc de educatie si formare profesionala.

Definitiile calitatii pot fi numeroase, in prezent, la nivelul CNAC se opereaza cu trei definitii de lucru, considerate compatibile, respectiv:

a)     o definitie tehnica si de reglementare, prin care se asigura intelegerea comuna si unitara a termenului, furnizata de Legea 87/2006, potrivit careia "calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu si ale furnizorului acestuia, prin care sunt indeplinite asteptarile beneficiarilor, precum si standardele de calitate".

b)     o definitie formulata in Cadrul European al Asigurarii Calitatii in educatie si formare profesionala, potrivit careia "calitatea in educatie si formare profesionala nu este doar un aspect tehnic, ci depinde de obiective si scopuri politice, institutionale si individuale specifice, realizabile in diferite unitati de timp".

c)     o definitie adoptata in cadrul programelor EU Phare de modernizare a invatamantului profesional si tehnic, care face precizari asupra calitatii ca "nivel de satisfactie in raport cu oferta de educatie si formare profesionala, stabilita prin conformitatea la standarde si prin atingerea unui nivel de excelenta asteptate si realizate de beneficiari si de alte parti interesate".

In ce priveste asigurarea calitatii, in CNAC se opereaza cu definitia din Legea 87/2006, care stipuleaza ca "asigurarea calitatii educatiei este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii institutionale de elaborare, planificare si implementare de programe de studiu, prin care se formeaza increderea beneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie indeplineste standardele de calitate.

Asigurarea calitatii

Principalele argumente in favoarea definirii unui cadru national coerent de asigurarea calitatii sunt:

Asigurarea calitatii este fundamentala pentru definirea unui cadru national transparent. unitar si coerent al calificarilor, precum si pentru generarea unui nivel acceptabil de incredere reciproca in favoarea mobilitatii profesionale europene.

Asigurarea calitatii reprezinta conditia de optimizare si de dezvoltare a calitatii ofertei furnizorilor de educatie si formare profesionala, ca raspuns la cerintele angajatorilor si la evolutia pietei muncii in ansamblu.

Asigurarea calitatii reprezinta cadrul operational obiectiv pentru aprecierea/evaluarea/masurarea eficientei sistemelor de educatie si de formare profesionala, permitand raportarea la alte sisteme similare, precum si la nivelurile de referinta considerate optime (benchmarks).

Asigurarea calitatii reprezinta masura obiectiva de raspuns la nevoile beneficiarilor comparate cu rezultatele finale ale pregatirii, prevazute la nivelul standardelor de formare profesionala, permitand astfel evaluarea satisfactiei beneficiarilor directi.

Asigurarea calitatii garanteaza transparenta si credibilitatea transferului creditelor obtinute prin formare profesionala pe cai formale, informale si non-formale.

Asigurarea calitatii educatiei se refera la urmatoarele domenii si criterii:

A. Capacitatea institutionala, care rezulta din organizarea interna din infrastructura disponibila, definita prin urmatoarele criterii:

a)     structurile institutionale, administrative si manageriale;

b)     baza materiala;

c)     resursele umane;

B. Eficacitatea educationala, care consta in mobilizarea de resurse cu scopul de a se obtine rezultatele asteptate ale invatarii, concretizata prin urmatoarele criterii:

a)     continutul programelor de studiu;

b)     rezultatele invatarii;

c)     activitatea de cercetare stiintifica sau metodica, dupa caz;

d)     activitatea financiara a organizatiei

C. Managementul calitatii, care se concretizeaza prin urmatoarele criterii:

a)     strategii si proceduri pentru asigurarea calitatii;

b)     proceduri privind initierea, monitorizarea si revizuirea periodica a programelor si activitatilor desfasurate;

c)     proceduri obiective si transparente de evaluare a rezultatelor invatarii;

d)     proceduri de evaluare periodica a calitatii corpului profesoral;

Cadrul european de asigurare a calitatii in educatie si formare profesionala

Cadrul European al Calificarilor se bazeaza pe ASIGURAREA CALITATII ca instrument de recunoastere europeana a certificatelor de calificare

Asigurarea calitatii (Quality Assurance - QA) are o dimensiune cruciala in Cadrul European al Calificarilor si angajamentul fata de un set de principii comune este o preconditie pentru cooperarea intre parteneri la diferite niveluri decizionale. Aceasta sectiune se bazeaza pe experientele din educatie si formare profesionala precum si pe acelea din invatamantul superior, si propune un numar limitat de principii pentru asigurarea calitatii care ar putea deveni parte integranta din EQF.

Sistemele de asigurare a calitatii sunt stabilite la nivel national pentru a asigura imbunatatirea si responsabilizarea educatiei si formarii. Acestea au scopul de a creste eficienta si transparenta ofertei la toate nivelurile promovand astfel increderea reciproca, recunoasterea si mobilitatea in interiorul si in exteriorul tarii. Asigurarea calitatii vizeaza continutul programelor de studiu precum si rezultatele invatarii. Trebuie subliniata ideea ca asigurarea calitatii nu garanteaza imbunatatirea calitatii. Aceasta ramane responsabilitatea furnizorilor de educatie si formare profesionala. Totusi, asigurarea calitatii poate oferi un sprijin substantial acestor furnizori.

Statele Membre, institutiile si partenerii relevanti raman cei responsabili pentru definirea politicilor, sistemelor si procedurilor de asigurare a calitatii. Acestea variaza, in cadrul sistemului de educatie si formare profesionala, de la un sector la altul si de la un nivel la altul, conform structurii societatii, contextelor specifice si cadrului institutional. Data fiind diversitatea si complexitatea abordarilor privind asigurarea calitatii in interiorul fiecarui Stat Membru si intre Statele Membre, este necesar a se imbunatati transparenta si coerenta politicilor si practicilor din acest domeniu.

Acest demers poate fi realizat pe baza principiilor europene comune care vor reflecta viziunea impartasita a unei perspective optime privind asigurarea calitatii. Aceste principii ii vor ajuta pe decidenti si practicieni sa inteleaga mai bine modul in care functioneaza modelele existente de asigurare a calitatii, sa identifice actiuni de imbunatatire si sa ia decizii bazate pe referinte comune.

Pe baza Cadrului Comun de Asigurare a Calitatii in VET si pe baza Normelor si Principiilor Directoare pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior, s-ar putea formula un acord la nivel european asupra unui numar comun de principii privind asigurarea calitatii, ca parte din EQF.

Corelatia EQF/CQAF

Principii comune pentru asigurarea calitatii (QA) in educatie si formare profesionala

QA este necesara pentru responsabilizarea si imbunatatirea educatiei si formarii profesionale.

politicile si procedurile de QA trebuie sa acopere toate nivelurile sistemelor de educatie si formare profesionala.

QA trebuie sa fie parte integranta din managementul intern al institutiilor de educatie si formare profesionala.

QA trebuie sa includa evaluari periodice ale institutiilor sau programelor de pregatire realizate de organisme de monitorizare sau agentii pentru evaluare externa.

Organismele sau agentiile pentru evaluare externa a QA trebuie ele insele sa fie supuse unor evaluari periodice.

QA trebuie sa includa contextul, continutul, procesul si conditiile de organizare a programului de pregatire, precum si rezultatele invatarii.

sistemele de QA trebuie sa includa:

obiective si standarde clare si masurabile;

norme metodologice pentru implementare, inclusiv implicarea partenerilor;

resurse adecvate;

metode de evaluare imbinand auto-evaluarea cu evaluarea externa;

mecanisme si proceduri de feedback pentru imbunatatirea calitatii;

rezultate ale evaluarilor accesibile publicului larg.

initiativele de QA la nivel international, national si regional trebuie coordonate in vederea asigurarii imaginii de ansamblu, coerentei, sinergiei si analizei la nivelul intregului sistem de educatie si formare profesionala.

QA trebuie sa fie un proces de cooperare la toate nivelurile, implicand toti partenerii relevanti din interiorul fiecarui Stat Membru si la nivel european.

principiile privind QA de la nivel european pot fi utilizate ca elemente de referinta pentru evaluari si peer-learning.

Situatia la nivel european

EQF are ca cerinta de baza Asigurarea Calitatii

S-a constituit ENQA VET-European Network for QA in VET

In fiecare tara exista obligatia constituirii QA National Refference Point.In Romania s-a constituit Grupul nationala de Asigurare a Calitatii

CE recomanda aplicarea CQAF in toate tarile membre

Modul de aplicare a CQAF este la latitudinea fiecarei tari

Autoevaluare +verificare externa

Implementarea sistemului de management al calitatii(ISO 9001)

Implementarea Modelului de EXCELENTA al EFQM(Finlanda,Danemarca,Turcia).Recomandare a CE

Cerificarea evaluatorilor/formatorilor

Implementarea CQAF si la nivel de sistem(MEdC,MMSSF,CNFPA, ANOFM,)

Grupul National de Asigurarea Calitatii in EFP

Obiectivele

Asigurarea coordonarii inter-institutionale pentru dezvoltarea si aplicarea strategiilor si masurilor la nivel national in ce priveste asigurarea calitatii in VET.

Diseminarea informatiilor si rezultatelor tehnice ale ENQA VET, de la nivelul Retelei,dar si de la grupurile tematice ;

Asistenta acordata Grupurilor tematice de la nivel european.

Asistarea implementarii masurilor si instrumentelor de asigurare a calitatii in cadrul sistemului national,

Diseminarea bunelor practici in randul furnizorilor de educatie si formare profesionala.

Colectarea bunelor practici si realizarea unor evenimente si ghiduri de buna practica pentru furnizori.

Definitii si Terminologie

Conform standardului ISO 9000/2000-Sisteme de management al calitatii.Principii fundamentale si vocabular

Managementul calitatii -activitati coordonate pentru a orienta si controla o organizatie in ceea ce priveste calitatea.

Planificarea calitatii -parte a managementului calitatii concentrata pe stabilirea obiectivelor calitatii si care specifica procesele operationale si resursele aferente necesare pentru indeplinirea obiectivelor calitatii

Asigurarea calitatii -parte a managementului calitatii concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele referitoare la calitate vor fi indeplinite

Controlul calitatii -parte a managementului calitatii concentrata pe indeplinirea cerintelor referitoare la calitate

Parte interesata -persoana sau grup care are un interes legat de performanta sau successul unei organizatii(proprietari,persoane din cadrul organizatie, furnizori, parteneri ,autoritati, clienti ,sindicate, societatea civila, comunitate ,banci/finantatori

A. Planificare: Criterii de Calitate

B. Implementare: Criterii de Calitate(asigurarea eficacitatii sistemului de asigurare a calitatii

Eficacitate/eficienta

EFICACITATE-masura in care activitatile planificate sunt realizate si sunt obtinute rezultatele planificate

EFICIENTA-relatie intre rezultatele obtinute si resursele utilizate

C. Evaluare: Criterii de calitate

D. Analiza (feedback si proceduri pentru schimbare): Criterii de calitate

E. Metodologie: Criterii de calitate

E. Metodologie: Criterii de calitate

Abordarea procesuala

PROCES-ansamblu de activitati corelate sau in interactiune care transforma intrari in iesiri

Clasificarea proceselor

Procese de management(leadership,viziune,misiune,strategie,politici,etc)

Procese suport(asigurarea resurselor-financiare, umane, logistice, informatice,

Procese de realizare(elaborarea programelor,efectuarea instruirii,

Procese de masurare (audit intern/extern,masurarea satisfactiei cursantilor, masurarea neconformitatilor,etc

Exemplu de harta a proceselor

ABORDAREA SISTEMICA A PROCESELOR (U- intrari, Y- iesiri, R-resurse, P-perturbati, F- feedback) SI RELATIA CU CERCUL DEMMING

Cercul lui Demming

Alternative pentru CQAF

ISO 9001/2001 - Sisteme de Management al calitatii. Cerinte

ISO 9004/2001 - Sisteme de management al calitatii- Linii directoare pentru imbunatatirea performantelor

ISO 10015/ 2000 - Managementul calitatii - Linii directoare pentru instruire

ISO IWA 2/ 2003 - Sistemul de management al calitatii- Gid pentru aplicarea ISO 9001/2000 in educatie

ISO 19011/2003 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si/sau al mediului

ISO 17024/2004 - Evaluarea conformitatii - Cerinte generale pentru organisme de certificare personal

EFQM - Modelul de EXCELENTA

Comparatie intre CQAF si sistemele alternative