Elemente de deontologie a evaluarii in contextul cresterii calitatii actului educational

Elemente de deontologie a evaluarii in contextul cresterii calitatii actului educational

Procesul de invatamant este activitatea fundamentala care confera sens si identitate oricarei institutii scolare. Acest proces afirma relatia dintre educat si educator, iar evaluarea, in mod inerent, il vizeaza pe fiecare dintre agentii umani aratati. Demersurile evaluative se efectueaza pentru nivelul procesului de invatamant, ceea ce implica faptul ca se realizeaza evaluarea predarii/ evaluarii, ca actiune de apreciere a cadrului didactic si se produce evaluarea invatarii si a rezultatelor ei, ca activitate apreciativa asupra elevului.

In sens larg, evaluarea se refera la acea activitate prin care sunt colectate, prelucrate si interpretate informatiile privind starea si functionarea unui sistem, a rezultatelor pe care le obtine, activitate ce conduce la aprecierea acestora pe baza unor criterii si prin care este influentata evolutia sistemului.

Evaluarea efectuata de catre profesor asupra rezultatelor elevilor constituie o activitate deosebit de complexa care exercita un impact profund la nivelul beneficiarilor atat din punct de vedere pedagogic, cat si din perspectiva psihologica si sociomorala.

Evaluarea rezultatelor scolare furnizeaza datele necesare in vederea adoptarii celor mai bune decizii educationale, apreciaza masura in care rezultatele invatarii sunt in concordanta cu oboectivele educationale propuse, vizeaza totalitatea proceselor si a produselor care masoara natura si nivelul performantelor atinse de elevi.

Profesorul de geografie are in vedere faptul ca obiectivele operationale sustin si determina structura si felul rezultatelor care, la randul lor, converg spre diferite tipuri de achizitii obtinute, exprimate prin cunostinte achizitionate, capacitate de aplicare a acestora in actul de formare de priceperi si deprinderi, trasaturi de personalitate, conduite si capacitati intelectuale, redate in rationamente, argumente si interpretari ale faptelor din natura si societate.

1. Evaluarea - proces integrat si permanent al demersului didactic

Intre evaluare si activitatea de predare invatare se poate identifica o relatie complexa, care explica si orienteaza procesul educational, reclamand ca:

- procesele evaluative sa sustina si sa stimuleze activitatea de predare - invatare, indiferent de obiectivele evaluarii ;

- reglarea activitatii de predare-invatare pe baza rezultatelor scolare sa se realizeze continuu si permanent

- cunoasterea rezultatelor si explicarea acestora, predictia rezultatelor probabile in secventele urmatoare au rolul de a regla procesul didactic prin actiunile evaluative.

Rezulta de aici, ca actiunile evaluative sunt prezente in toate activitatile didactice, independent de complexitatea si dimensiunile ei. Actiunile evaluative nu se suprapun actului didactic, dar se afla intr-un raport de interactiune functionala (I.T.Radu, 2005).

Ca proceduri de masurare a rezultatelor invatarii la geografie sunt acceptate:

. evaluarea globala a actiunilor mintale, care vizeaza aprecierea integrala a demersului intelectual intreprins, axata dominant pe rezultatele actiunii ;

. evaluarea analitica, care presupune difuzarea activitatii intelectuale in procese partiale si mai usor de masurat, care privesc elemente ale procesului de gandire.

2. Proiectarea activitatii de evaluare

Profesorul de geografie proiecteaza activitatea de evaluare concomitent cu proiectarea demersului de predare - invatare si in deplina concordanta cu acestea. Finalul fiecarei unitati de invatare presupune evaluarea sumativa .

In proiectarea probelor de evaluare apar urmatoarele intrebari :

. Care sunt obiectivele de referinta, competentele si continuturile pe care trebuie sa le rezolve elevii?

. Care sunt performantele mininme, medii si superioare pe care le pot realiza elevii ?

Pentru ce tip de evaluare optez ? Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ?

. Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate pentru a elimina blocajele ivite in formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar?

3. Criteriile de apreciere a rezultatelor invatarii

Stabilirea criteriilor de apreciere reprezinta o problema specifica evaluarii si se pune problema trecerii de la prioritatea acordata criteriului subiectiv ( profesorul este suveran in acordarea notei, adica fiecare profesor apreciaza in functie de ceea ce se considera ca trebuie sa stie elevii) la criterii

obiective, cat mai detasate de evaluator. In acest context s-a introdus distinctia intre aprecierea raportata la norma si la criteriu. Astfel, raportarea la nivelul general al clasei(evaluarea criteriala) se coreleaza cu obiectivele operationale propuse, care evidentiaza distinctia dintre norma si criteriu. De regula, rezultatele scolare constatate pun in evidenta valoarea efectelor activitatii de invatare. De aceea dupa efectuarea masurarii rezultatelor se impune formularea raspunsurilor la urmatoarele intrebari:

. rezultatele obtinute sunt satisfacatoare ?

. rezultatele sunt in concordanta cu asteptarile ?

. rezultatele marcheaza un progres in pregatirea elevului ?

. rezultatele pot fi ameliorate ?

Raspunsurile la aceste intrebari se dau in urma interpretarii rezultatelor care se axeaza pe diferite criterii valorice, conditia este ca aprecierea rezultatelor sa fie realizarea unei evaluari obiective. Urmeaza luarea unor decizii si masuri de ameliorare a activitatii de predare - invatare, cu respectarea calitatii evaluarii.

4. Predarea geografiei in scoala

Geografia se ocupa cu interactiunile dintre societate si mediu inconjurator in contextul pozitiei si localizarii, isi propune sa explice caracteristicile si amplasarea populatiei, faptelor, evenimentelor si rolul lor in evolutia suprafetei terestre. Caracteristica ei specifica este aceea ca studiaza, pe baza sintezei din alte discipline, incluzand stiintele fizice si umaniste, organizarea in viitor a relatiilor dintre populatie si mediul ei de viata.

Profesorii de geografie isi propun sa raspunda la urmatoarele intrebari :

. Unde este?

. Cum este?   

. De ce este acolo?

. Cum s-a produs?

. Ce influenta poate sa aiba?

. Cum trebuie sa fie organizat pentru avantajul reciproc al umanitatii si mediului inconjurator?

Geografia este un foarte important mijloc de promovare a educatiei individuale si aduce o importanta contributie la educatia internationala, educatia pentru mediu inconjurator si pentru dezvoltare. Profesorii de geografie trebuie sa dezvolte: cunoasterea si intelegerea, deprinderile, atitudini si valori. Educatia prin geografie presupune:

. o dimensiune internationala si o perspectiva globala in educatie;

. intelegerea si respectul pentru toti oamenii, culturile, civilizatiile,valorile si modul lor de viata;

. constiinta interdependentei globale;

. disponibilitatea din partea individului de a participa la rezolvarea problemelor comunitatii sale, tarii sale si lumii in general.

5. Cum ar trebui sa arate profesorul de geografie in anul 2008

Profesorul de geografie presupune o personalitate definita prin:

competenta stiintifica;

. competenta manageriala;

. competenta sociala;

. competenta psihopedagogica.

Un bun profesor trebuie sa fie capabil de o mare varietate de stiluri didactice, sa-si regleze stilul prin adaptare, in functie de situatiile ivite, asigurand flexibilitate si eficienta .

Profesorul de geografie este creativ in conceperea si conducerea lectiilor numai daca are o consistenta pregatire pedagogica, metodica si de specialitate, precum si o deschidere suficient de larga pentru a proiecta corect actul didactic.

Atingerea unui randament superior in activitatea didactica nu este posibila fara cunoasterea si aplicarea corecta a strategiilor didactice. Strategiile euristice si algoritmice sunt consolidate de strategiile evaluativ-stimulative.

In conditiile unui stil didactic elevat, riguros si performant, o conditie esentiala este raportarea evaluarii la componentele actului didactic. In felul acesta, instrumentele de evaluare, metodele si tehnicile adecvate trebuie sa fie cat mai flexibile, sa asigure validitatea si fidelitatea, pentru ca masurarea rezultatelor invatarii sa fie reala, obiectiva si exacta.

Profesorul de geografie trebuie sa se distinga prin:

. competenta profesionala;

. integritate;

. obiectivitate;

. confidentialitate.

Profesorul de geografie trebuie sa fie in permanenta preocupat de succesul scolar, care reprezinta o stare de concordanta a capacitatii de invatare a elevului si a exigentelor scolare, de aceea este necesara punerea de acord a solicitarilor profesorului de geografie cu capacitatile de invatare ale elevilor si de adaptare a acestora la activitatea scolara, trebuie sa se axeze pe alternanta dintre metodele traditionale de evaluare si cele complementare.

6. Calitatea de evaluator a profesorului de geografie

Personalitatea profesorului evaluator se bazeaza pe doua dimensiuni importante care pot fi puse in legatura cu etica procesului evaluativ:

. dimensiunea profesionalismului sau, care poate fi analizat sub aspectul cunostintelor si abilitatilor pe care el le are in domeniul specialitatii precum si, in domeniul teoriilor si practicilor evaluative;

. dimensiunea atitudinii pe care el o adopta in decursul procesului evaluativ (aspect care se afla intr-o relatie directa cu caracterul si cu setul de valori morale la care el adera, cu atasamentul sau la valorile acceptate din punct de vedere social).

Profesorul de geografie practica in evaluarea continua, evaluarea orala, evaluarea scrisa si evaluarea practica.

Evaluarea orala presupune gradul de insusire cantitativa si calitativa a cunostintelor si deprinderilor si se bazeaza pe observare si apreciere verbala.Chestionarea orala este o forma a conversatiei, prin care profesorul masoara volumul si calitatea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor geografice ale elevilor si a capacitatii acestora de a opera cu ele. Este necesar ca profesorul sa solicite interpretarea si prelucrarea cunostintelor, capacitatea de a opera cu ele, de a le aplica in practica.Chestionarea orala se realizeaza frontal sau individual.

Profesorul trebuie sa aiba o deosebita abilitate in formularea intrebarilor, care sa fie precise, concise, adresate intregii clase. De asemenea, profesorul trebuie sa favorizeze satisfactia reusitei elevilor, crearea unui climat pshiosocial de afectiune, de echilibru si dialog autentic, sa incurajeze originalitatea si gandirea creatoare, prin claritatea intrebarilor si corectitudinea evaluarii.

Evaluarea scrisa se face prin lucrari de control neanuntate (extemporale) in cadrul verificarii curente, prin lucrari scrise semestriale anuntate (teze), lucrari scrise la sfarsit de ciclu (bacalaureat) sau pentru examene de admitere. Lucrarile scrise permit ca intr-un timp relativ scurt sa se verifice cunostintele tuturor elevilor dintr-o clasa, acestia avand posibilitatea sa-si etaleze, independent, cunostintele si capacitatile, fara interventia profesorului.

Evaluarea practica vizeaza verificarea priceperilor si deprinderilor independente din cadrul lectiilor si in aplicatiile practice, precum si abilitatile elevilor cu performante ridicate la concursurile scolare, apoi modul cum se utilizeaza instrumentele de lucru, cum se face orientarea pe harta si in teren.

Evaluarea in cadrul examenelor nationale (teze cu subiect unic, bacalaureat) se face pe baza de teste scrise care se bazeaza pe programa de examen ce precizeaza obiectivele de evaluare si continuturile de evaluat.

Notele obtinute la tezele cu subiect unic ofera profesorilor si factorilor de decizie informatii asupra nivelului de pregatire al elevilor in raport cu standardele nationale.

Rezultatele din ultimii ani la proba de Geografia Romaniei de la Testarea Nationala s-au incadrat intr-un proces normal de promovabilitate, de circa 80% pe tara.

7. Concluzii

Evaluarea rezultatelor scolare ale elevilor trebuie sa fie cat mai obiectiva, evaluarile perfect obiective reprezinta o aspiratie perpetua a evaluatorilor.

Procesul de evaluare presupune realizarea mai multor operatii, care vizeaza masurarea, interpretarea si aprecierea datelor obtinute, precum si adoptarea deciziilor.

Evaluarea este procesul prin care se stabileste daca sistemul educational isi indeplineste functiile, daca obiectivele propuse sunt realizate.

Profesorul evaluator oricat de competent ar fi poate sa "greseasca", de aceea trebuie sa reflecteze puternic la umanitatea sa mai inainte de a da un verdict final, el trebuie sa tina cont de faptul ca, succesul se masoara nu in raport cu reusitele globale, ci in raport cu reusitele fiecarui individ.