Evaluarea - Mijloacele de invatamant

Evaluarea

Esential, evaluarea este o activitate comuna a cuplului educational, "inchizand coevolutiv" ciclul predare - invatare - evaluare, element de feed - back in interiorul lui. Ea este o etapa a procesului de invatamant si totodata o latura a trilateralitatii acestuia.

Teoretic, evaluarea este inglobata in procesul de invatamant, practic ea ramane "o atasata" a examenelor.

Integrata in procesul de invatamant, evaluarea a suferit o deplasare de rol: de la "asociata" a examenelor la modalitate de "analiza" a datelor ce preced o decizie (de programare, de selectie, de orientare).

Analiza detaliata a evaluarii, ca etapa a procesului de invatamant va fi realizata in partea de lucrare ce - i este consacrata: " Evaluarea - teoria si practica evaluarii".

Mijloacele de invatamant

Invatamantul modern si realizarea lui sunt strans legate de o baza materiala didactica, in permanenta innoire si modernizare.

Utilitatea lor in activitatea didactica a fost determinata de:

1. o conceptie filosofica - materialist senzualista (simturile dau valoare de adevar a cunostintelor noastre si nimic nu exista in intelect fara a exista mai intai in simturi);

2. nevoia de a intelege mesajul didactic in toata complexitatea lui (si apelul la mai multi analizatori - faciliteaza acest lucru);

3.optimizarea procesului de invatamant prin instrumentalizarea lui,adica prin folosirea unor materiale tehnice de natura didactica (sau nedidactica), asociate unor metode care, impreuna sa suscite participarea si activismul elevilor in procesul didactic.

- fortificand capacitatea instructiv - educativa a profesorului si

- facilitand activitatea de invatare a elevului;

- ele redimensioneaza raportul dintre latura verbalista si cea actional - practica a activitatii didactice si;

- pun elevii in contact cu obiecte, fenomene, evenimente, procese greu accesibile perceptiei directe;

- formativ, familiarizeaza elevii cu manuirea unor obiecte; solicita si sprijina operatiile gandirii, stimuleaza cercetarea si afecteaza pozitiv imaginatia si creativitatea elevilor.

Mijloacele de invatamant nu se opun cuvantului si scrisului, ci se integreaza lor.

1. "material intuitiv", la 2. "material didactic" 3. "mijloace tehnice", 4. "mijloace de informare" pana la 5. "noul material pedagogic", cunoscand cinci generatii si anume:

1. tabla, obiecte de muzeu, manuscrise etc., toate vechi ca si invatamantul, utilizate direct in actiunea profesor - elev;

2. manuale, texte imprimate,datate o data cu aparitia tiparului, actiunea educativa fiind mediata de scris (sec. 19, 20);

3. fotografia, filmul, diapozitivul, benzile sonore, TV., deci mijloace audiovizuale, actiunea educativa, didactica fiind mediata de imagine;

4. invatamantul programat, laboratorul lingvistic audio-comparativ, actiunea didactica avand drept suport metodologic dialogul direct elev-masina de instruire;

5. calculatoarele electronice (C.E), preconizandu-se un invatamant asistat pe calculator - I. A. C - cu avantaje deosebite in dialogul om-masina. Acestea pot prezenta texte scrise, imagini, grafice, (materiale din primele generatii).

Esential restrans,

- mijloacele de invatamant sunt "un ansamblu" de instrumente materiale produse, adaptate si selectionate in mod intentionat pentru a servi procesului instructiv - educativ in scoala (I. Cerghit);

- continutul lor este vast, divers la diferiti pedagogi si anume: cartea, filmul, microfilmul, diafilmul, inregistrari sonore, T.V., ordinatorul, laboratorul fonetic etc. (cele 5 generatii de mijloace).

"Noile mijloace" au fost numite "media" = mijloace si "mass" = publice.

Acestea au fost:

1. criteriul istoric - succesiunea generatiilor de mijloace; cele cinci generatii;

2. criteriul analizatorului caruia i se adreseaza, mijloacele fiind vizuale, auditive, audiovizuale;

3. criteriul functiei pedagogice.

Din perspectiva functionalitatii pedagogice (dupa I. Cerghit) mijloacele de invatamant au fost clasificate in:

a. mijloace informativ - demonstrative (ierbare, insectare, obiecte, aparate,ilustratii, fotografii, planse, tabele, etc.) cu valoare informationala, demonstrativa;

b. mijloace de exersare si formare (aparate, instrumente, instalatii, etc.), cu valoare exercitionala, de formare a deprinderilor si priceperilor;

c. mijloace de rationalizare a timpului in orele de curs (harti, sabloane, masini de multiplicat);

d. mijloace de evaluare a rezultatelor invatarii (teste, masini de testare, calculatoare).

Oricare ar fi ele, mijloacele de invatamant se dovedesc a fi utile procesului didactic in masura in care sunt integrate organic in contextul lectiilor, dandu-li-se finalitate pedagogica, fara suprasolicitari sau exagerari. Insa ele nu pot inlocui niciodata actul predarii, in care rolul principal il joaca profesorul.

Orice apel la mijloace pune in balanta avantaje si dezavantaje.

Avantaje: ele suplimenteaza explicatiile verbale ipostaziind un suport vizibil, intuitiv, mijlocesc elevilor o realitate greu accesibila direct, provoaca si sustin motivatii cognitive, consolideaza cunostinte, eficientizeaza folosirea timpului de instruire.

Dezavantaje: predispun la o standardizare a perceperii si interpretarii realitatii, imbie la receptarea pasiva, uneori produc denaturari a fenomenelor etalate si concura la formarea unor imagini artificiale despre societate.

1. integrarea lor in procesul de invatamant, anume: armonizarea lor cu lectia, cu logica si cu limbajul textului, cu rolul profesorului, realizand un uz fara abuz;

2. rolul lor (status / rol ) de auxiliari.

Totusi , a. "ca auxiliari" - ele aduc precizari, clarificari in exprimarea cunostintelor;

b. "ca auxiliari", ele schimba sistemul de predare cu noi elemente pedagogice, de instruire, faciliteaza noi tehnici de instruire;

c. "ca auxiliari", rezolva probleme de logistica scolara (precum efective, spatiu, numar de profesori etc.)

3.impactul lor asupra elevului.

Mijloacele de invatamant

intretin interesul pentru cunoastere,

mentin atentia treaza,

solicita mai multi analizatori ca surse de cunoastere

ofera trairea prin substitutie (J. Brunner) a unei experiente care ramane totusi directa;

faciliteaza elevului posibilitatea de a se identifica "dramatic" cu un fenomen, fapt, eveniment.

4. impactul asupra profesorului. Se poate spune ca nu exista un "conflict" pentru o pozitie pedagogica intre profesor si mijloacele de invatamant, ci o colaborare pentru realizarea obiectivelor. Insa aceasta este posibila numai cu conditia ca ele sa fie bine gestionate. Profesorul continua sa aiba rol hotarator fiind un model, un simbol de competenta, iar mijloacele il degreveaza de unele sarcini, ajuta la predare, dar nu-l inlocuiesc;

5. ideologia mijloacelor:ideologia = sistem de idei, atitudini, sperante fata de mijloace, de posibilitatile lor. Ea translateaza intre:

a. conservatorism si "rezistenta la schimbare" si

b. optimism fata de posibilitatile lor,optimism exprimat in considerarea ca educatia n-a beneficiat suficient de revolutia electronica din comunicatie, cum au beneficiat alte domenii ale activitatii umane.

BIBLIOGRAFIE