Evaluarea didactica

Evaluarea didactica

Definitie. Semnificatie

Structura procesului evaluativ la nivel micro

Functiile evaluarii

Strategii de evaluare

6.1. Definitie. Semnificatie

Psihologul H. Pièron a atribuit preocuparilor de cercetare stiintifica in problema examinarii si notarii, numele de docimologie, dupa cuvintele din limba greaca : "dokime" (proba, incercare), "dokimaze" (examinez), "logos" (stiinta) - deci stiinta despre probe, examene. (1922).

Sfera de preocupari a docimologiei didactice cuprinde studiul sistematic al examenelor, analiza stiintifica a modurilor de notare, a variabilitatii notarii la examinatori diferiti si la acelasi examinator, a factorilor subiectivi ai notarii, precum si a mijloacelor menite sa contribuie la asigurarea obiectivitatii examenului (V. Pavelcu, 1968, pag.9)

ev luarea reprezinta, alaturi de predare si invatare, o functie fundamentala si o componenta a procesului de invatamant. Nu exista act educational care sa nu implice in diferite forme si aspecte evaluarea si autoevaluarea didactica.

Semnificatia larga, a evaluarii este acea de act psihopedagogic complex de atbilire a relevantei si a valorii unor pocese, performante, comportamente etc., prin raportarea acestora la un sistem de indicatori de performanta, respectiv criterii si standarde prestabilite.

Evaluarea didactica reprezinta nu doar o activitate fundamentala, ci chiar premisa realizarii unor activitati educationale eficiente, a functionalitatii institutiilor educative si a sistemului de invatamant.

La nivel micro, al activitatilor instructiv - educative concrete, evaluarea are ca scop cunoasterea randamentului scolar, respectiv a raportului dintre performantele realizate si demonstrate de elevi si performantele anticipate si proiectate de cadrul didactic. La acest nivel evaluarea constituie momentul conexiunii inverse, oferind factorilor binomului educational informatii necesare in realizarea procesului de reglare si ameliorare a demersului didactic.

Astfel evaluarea isi propune sa obtina si sa valorifice informatii referitoare la o serie de aspecte, in conditiile valorificarii anumitor resurse ale activitatii didactice :

- obtinerea de informatii despre prestatia elevilor, descrierea calitativa si cantitativa a abilitatilor si capacitatilor lor intelectuale, practice si comportamentale, concordanta dintre performantele dobandite si cele anticipate o data cu formularea obiectivelor ;

- obtinerea de informatii despre prestatia cadrului didactic, despre competentele de care dispune acesta ;

- obtinerea de informatii despre programul educativ si despre curriculumul educational, despre calitatea, pertinenta si eficienta acestora ;

- valorificarea tuturor informatiilor obtinute in vederea formularii unor aprecieri si judecati de valoare;

- adoptarea de decizii referitoare la viitoarele demersuri educationale.

6.2. Structura procesului evaluativ la nivel micro

Dezvoltarea progresiva a teoriei evaluarii si autoevaluarii didactice, pe de o parte si experienta acumulata in practica evaluarii si autoevaluariididactice, pe de alta parte, au condus la reconsiderarea structurii procesului evaluativ, considerata in modelul didacticii traditionale, care incuraja o evaluare subiectiva si neomogena, ca avand dimensiuni : masurarea si aprecierea.

In modelul didacticii actuale, care promoveaza o evaluare stiintifica, obiectiva, continua, sistematica, formativa si formatoare, structura actului educativ este analizata in viziune sistemica si cuprinde trei etape / niveluri interrelationate si integrate intr-un sistem : verificarea, masurarea si notarea.

6.2.1. Verificarea

Verificarea presupune colectarea de informatii referitoere la nivelul performantlor scolare ale evaluatilor, respectiv la cunostintele, abilitatile, capacitatile, competentele, comportamentele si atitudinile acestora, prin aplicarea unui ansamblu de strategii, metode, tehnici, procedee si instrumente.

In vederea realizarii verificarii, examinatorii folosesc anumite strategii si sisteme de metode de verificare a cunostintelor, abilitatilor intelectuale si practice, capacitatilor, competentelor etc., prin care declanseaza actiuni, in scopul colectarii si receptionarii de informatii de la elevi.

6.2.2. Masurarea

Masurarea reprezinta actiunea de intrepretare si apreciere a performantelor evaluatilor prin raportarea lor la indicatori de performanta, la sisteme de referinta, la standarde de performanta, la sisteme de criterii de evaluare. Masurarea se refera la acordrea unei semnificatii cantitative caracteristicilor calitative ; se refera la insasi dezvaluirea marimii, la acordarea unor semnificatii.

"In fond, ciclul existentei noastre este un sir de examene : in fata naturii si mai ales in fata societatii. Sa nu uitam ca omul mai da examene si infata propriei sale constiinte" (Vasile Pavelcu, 1968, pag. 10).

Aprecierea este indispensabila masurarii. A masura, inseamna a atribui un numar unui obiect sau unui eveniment, in conformitate cu anumite reguli si exigente :

Obiectele si proprietatile acestora sa fie definite in mod clar si pe cat posibil, prin comportamente si caracteristici observabile.

Regulile utilizate sa indice amanuntit modul in care sa se procedeze .

Spre deosebire de apreciere, o masurare se exprima intotdeauna obligatoriu prin cifre.

1881, Edgerworth prof. La Oxford, a atras atentia asupra discordantelor dintre notarile realizate de mai multi examinatori. Se impune tot mai mult nevoia gasirii unor unitati de masurare a aptitudinilor si cunostintelor, stabile si generale, egale cu ele insele, asa cum sunt unitatile de masura pentru marimile fizice.

6.2.3. Notarea

Notarea presupune precizarea si mai exacta, "rafinarea" semnificatiei atribuite prin masurare, gratie emiterii unei judecati de valoare asupra rezultatelor si adoptarii deciziei. In actul evaluativ, decizia este luata ca urmare a asocierii rezultatelor cu scari de notare / valori calitative sau cantitative si acordarii de note sau calificative scolare.

Nota scolara reprezinta aprecierea exprimata prin numere sau calificative, care cuantifica, global, pregatirea, performantele si conduita elevilor, in urma actului de examinare.

Nota reflecta progresul scolar si transformarile produse in personalitatea elevului ca urmare a participarii acestuia la procesul de instructie si educatie.

Functiile notei scolare si interdependentele dintre ele

Factori implicati in notare

Aprecierea si notarea progresului scolar al elevilor reprezinta procese complexe, cu influente diverse.

programele scolare, reprezinta etalonul la care se raporteaza raspunsurile si lucrarile teoretice sau practice ale elevilor

subiectivitatea cadrului didactic, personalitatea sa, respectic competenta sa stiintifica, psihopedagogica si metodica, structura sa temperamentala, stilul de activitate didactica . (« coeficientul personal »)    

starea psihica a elevului.

Exemple de scari de notare :

cantitative / numerice

progresii aritmetice descrescatoare cu ratia -1 : de la 5 la 1 ; de la 10 la 1 ; de la 20 la 1 ect.

progresii aritmetice crescatoare cu ratia 1 : dela 1 la 5 ; dela 1 la 10 ; de la 1 la 20 ; de la 1 la 100.

calitative / prin calificative

"mediocru" , "bun", "foarte bun", "excelent",. - . . . ..

calitativa / verbala :

"admis", - "respins", "reusit" - "nereusit" (scari binare)

Tipuri de notare

notarea numerica

notarea literala expl. "A" - excelent ; "B" - bine . . "E"- nesatisfacator ; "F"- nul ; A, B, C, D note de trecere

notarea prin calificative

notarea verbala

notarea prin culori

notarea prin calificative

Avantaje ale acordarii de note scolare :

se cuantifica in mod obiectiv pregatirea si conduita elevilor, respectiv volumul, calitatea, operationalitatea cunostintelor, abilitatilor intelectuale si practice, capacitatilor, competentelor lor.

Elevii sunt obisnuiti sa execute la timp si constincios sarcinile de lucru care le revin

Elevii sunt obligati sa isi exprime cu claritate si precizie ideile si cunostintele si sa isi formeze priceperi si dprinderi intelectuale si practice de lucru

Este stimulata activitatea intelectuala si practica a elevilor, datorita faptului ca notarea rezultatelor scolare are influente benefice asupra indeplinirii ulterioare a sarcinilor de lucru

Se stimuleaza motivatia elevilor si se contribuie la prevenirea insuccesului scolar

Este facilitata selectia, compararea, clasificarea si ierarhizarea elevilor in diferite contexte situationale

Constituie un criteriu pentru promovarea elevilor

Functiile evaluarii

Identificarea functiilor evaluarii in contextul curriculumului educational si a locului sau in sistemul componentelr procesului de invatamant, se refera la sarcinile, obiectivele, ratiunea si rolul evaluarii. Functionalitatea evaluarii este dinamica , de la caz la caz trecandu-se de la functiile de macrosistem ale evaluarii (functia sociala, de selectie, de certificare s.a.), la cele de microsistem (functia pedagogica, motivationala, educativa)

Functia sociala - evidentiaza eficienta generala sau productivitatea social - economica (externa) a procesului si sistemului de invatamant

Functia diagnostica - ofera informatii in legatura cu performantele elevilor ; - se refera la identificarea factorilorsi cauzelor care au determinat nivelul rezultatelor, respectiv la cauzele succesului / insuccesului scolar.

Functia de selectie/ discriminare - ofera posibilitatea alegerii / selectiei, clasificarii si / sau ierarhizarii elevilor dupa criteriul calitatii performantelor scolare inregistrate

Functia de certificare - releva si evidentiaza performantele elevilor - cunostinte competente, abilitatietc. La finele unei perioade de instruire, a unui an scolar, a unui ciclu curricular etc.

Functia predictiva - face predictii asupra performantelor viitoare ale evaluatilor, asupra evolutiei lor ulterioare, sprijina deciziile acestora de orientare scolara si profesionala

Functia constatativa - aprecierea rezultatelor scolare obtinute, prin raportare la obiectivele operationale propuse

Functia pedagogica / de feed-back - constituie o valoare sursa de feed-back formativ si sumativ; sursa de feed-back pozitiv "de intarire" a aspectelor pozitive, cat si de sursa de feed-back negativ care presupune anularea aspectelor negative disfunctionalitatilor, greslilor etc.

Functia motivationala - strans corelata cu functia pedagogica se refera la valorificarea pozitiva , constructiva, a feed-back-ului oferit de o evaluare reala, corecta si obiectiva

Functia educativa - - practicarea unei evaluari sistematice, obiective, formative si mai ales formatoare, are efecte pe plan educativ; subiectii evaluati pot deveni, treptat proprii lor evaluatori.

Strategii de evaluare

In didactica evaluarea poate fi definita ca activitate a profesorului gratie careia se realizeaza prelucrarea informatiilor obtinute prin verificare.

Strategiile de evaluare reprezinta modulri de alegere si combinare a metodelor, tehnicilor si probelor de evaluare a randamentului scolar.

Metodele de evaluare

Sunt cai, instrumente, modalitati de actiune, prin intermediul carora, evaluatorul obtine informatii in legatura cu randamentul scolar al elevilor, cu performantele acestora.

Evaluarea comporta mereu masurari (cantitative si calitative) si judecati de valoare.

Tehnicile de evaluare

Formele concrete pe care le imbraca metodele si presupun, uneori, utilizarea de instrumente de evaluare pentru a putea fi puse in practica

Probele de evaluare

Sunt instrumente de evaluare gandite,proiectate, administrate / communicate si corectate de catre profesor.

Intrucat orice proces de instructie si educatie urmareste formarea si dezvoltarea anumitor comportamente la elevi, prefigurate in obiective operationale stabilite in prealabil, este firesc ca aceleasi obiective sa stea la baza evaluarii didactice. Probele de evaluare sunt construite prin raportare directa la obiectivele operationale.

Indicatori de performanta

Evaluarea are la baza standarde curriculare de performanta, descriptori de performanta, obiectivele operationale ale activitatii didactice, obiectivele de evaluare si criterii de evaluare.

A.     Standarde curriculare de performanta - standarde nationale - indica gradul in care sunt atinse obiectivele curriculare

B.     Descriptori de performanta - criterii calitative unitare, care vizeaza o evaluare cat mai obiectiva si care furnizeaza elevilor, profesorilor si parintilor si tuturor celor interesati, informatii relevante despre nivelul performantelor elevilor.

C.     Obiectivele operationale ale activitatii didactice - finalitati instructiv - educative operationalizate, al carui grad de specificitate "permite o masurare educationala caracterizata printr-un grad suficient de obiectivitate pentru a fi valida si fidela

D.     Criterii de evaluare

criterii absolute

configureaza situatiile educative in care se acorda nota maxima , respectiv nota minima ; existenta unui barem de notare

criterii comparative

servesc la realizarea evaluarii pein raportarea raspunsului, a activitatii realizate de elevi sau a comportamentului acestora la : intregul grup din care face parte ; potentialul teretic al elevului si relatia sa cu randamentul scolar ; nivelul randamentului scolar al elevului in momentul inceperii activitatii.

Etape si forme de control si evaluare

etapa de control si evaluare elementara - control sistematic repetat, dar fracmentar

etapa de control si evaluare globala (semestriala) - controlul integral realizat la sfarsit de an scolar, ciclu curricular sau treapta de scolarizare

etapa de control si evaluare complexa - realizata intre cicluri curriculare sau trepte de scolarizare ; elevilor li se solicita un sistem organizat de achizitii, din mai multe discipline de invatamant.

Tipuri de evaluare

Clasificarea evaluarii dupa criterii pedagogice :

Criteriul obiectivitatii si al gradului de certitudine oferit :

Evaluarea empirica (subiectiva), appel la intuitia profesorului, (simtul didactic), foarte raspandita, datorita relativei sale simplitati

Dezavantaje :

Grad de obiectivitate redus, nesigura ;

Rezultante fluctuante, datorita disoizitiei preofesorului, elevului, atmosferei existente

Divergenta prea mare a criteriilor implicate ;

Consemneaza evenimente nerelevante, anegdotice

Face necesara intocmirea unor liste de trasaturi, comportamente, performante sau rezultate ce trebuie sa fie mereu in atentia profesorului

Necesita uneori folosirea metodelor sociometrice.

Evaluarea obiectiva, bazata pe utilizarea unor tehnici stiintifice de masurare si valorificarea unor proceduri:

Raportarea comportamentului elevului la obiectivele procesului instructiv - educativ, definite prin termeni operationali

Raportarea comportamentului elevului la media normala, statistica, a realizarii acestui comportament in randul uneia si aceleiasi categorii de subiecti, cu variantele de comparatii intre prestatia elevului si nivelul mijlociu de performanta:

corespunzator unei varste biologice, stabilit in prealabil, utilzandu-se un esantio de elevi cu aceasi varsta biologica

corespunzator unei anumite varste scolare (unei clase scolare)

al microgrupului din care face parte elevul evaluat, respectiv clasas de elevi

Criteriul ponderii obiectivelor educationale vizate :

Evaluarea normativa, vizeaza obiectivele educationale generale ale procesului instructiv - educativ

Evaluarea criteriala, vizeaza obiectivele specifice procesului de invatamant, particularizate pentru programele de instructie si educatie

Evaluarea punctuala, vizeaza obiectivele operationale ale activitatii instructiv - educative

Criteriul sferei de extindere a continutului evaluat :

Evaluarea programelor educative care sunt implicate in cadrul proceselor educationale

Evaluarea unor sisteme de activitati instructiv - educative

Evaluarea unei unitati de invatare

Evaluarea unei activitati instructiv - educative

Evaluarea unei secvente de instruire   

Criteriul sferei de reprezentare sociala :

Evaluarea sistemului de invatamant

Evaluarea institutiilor de invatamant

Evaluarea procesului de invatamant

Evaluarea colectivelor didactice, a comisiilor metodice, a catedrelor, a grupurilor de cadre didactice

Evaluarea elevilor, in maniera frontala, pe grupe, individuala etc.

Criteriul scopului principal urmarit

Evaluarea cu scop de informare

Evaluarea cu scop de dezvoltare

Evaluarea cu scop de proiectare

Criteriul obiectului evaluarii

Evaluarea individuala (a unei persoane, situatii particulare)

Evaluarea partiala (a unui grup de persoane, a unei catedre, a unui ansamblu de situatii)

Evaluarea globala (a uni obiectiv didactic, a unei institutii de invatamant)

Criteriul dimensiunii temporale a actiunii evaluative :

Evaluarea initiala (partiala, diagnostica, predictiva, de plasament) stabileste nivelul de pregatire al elevului la inceputul unei perioade sau etape de lucru - ciclu curricular, an scolar, semestru, tema mare, unitate de invatare, capitol etc.

Evaluarea continua (de progres, pe parcurs) o evaluare formativa, presupune verificarea permanenta a rezultatelor, pe tot parcursul procesului de instruire, de obicei operandu-se pe secvente mici

Evaluarea sumativa (cumulativa, de bilant) realizata la finele unei etape de instruire, la finele studierii unei teme, al unei unitati de invatare, al unui capitol si periodic la sfarsitul semestrelor, care sa cuprinda intreaga arie tematica abordata.

Caracteristicile celor trei tipuri de evaluare

(Prezentare comparativa a celor trei forme de evaluare, initiala, continua si sumativa) :

Metode de verificare si evaluare

Sistemul metodelor de evaluare a progresului elevilor a fost supus, mai ales in contextul reformei evaluarii din invatamantul preuniversitar, unor permanente revizuiri si critici :

uneori au un caracter subiectiv, destul de accentuat ;

nu pot cuantifica cu precizie operationalitatea cunostintelor de care dispun elevii

nu ofera posibilitatea de a prevedea cu un grad de probabilitate satisfacator rezultatele de verificare oral ape baza rezultatelor obtinute la probele scrise

examinarea orala nu favorizeaza o buna conexiune inversa

nu se reuseste intotdeauna activizarea intregii clase in timpul verificarii orale

obiectele de studiu la care se sustin examene sau sunt testati sunt avantajate, elevii fiind obligati sa invete.

Astfel, alaturi de metodele traditionale de verificare si evaluare, bazate pe probe orale, scrise, practice, etc., au fost consacrate metode alternative / complementare de verificare de si evaluare cu valente formative mai pronuntate.

Toate metodele de verificare si evaluare prezinta atat avantaje cat si dezavantaje, si de aceea strategiile de evaluare au la baza un sistem de metode, combinate astfel incat sa li se valorifice avantajele si sa li se inlature dezavantajele, tinzandu-se catre o evaluare cat mai obiectiva si stiintifica.

O taxonomie a metodelor de verificare si evaluare

Dintre metodele de verificare si evaluare, metoda testelor este utilizata pe scara tot mai larga.

Testele - reprezinta instrumente de verificare si evaluare alcatuite dintr-un ansamblu de itemi, care vizeaza cunoasterea fondului informativ si formativ, dobandit de subiectii investigati, respectiv identificarea prezentei / absentei unor cunostinte, capacitati, competente, comportamente, procese psihice.

Itemul - este o intrebare, o proba, o problema, o tema (teoretica, practica, teoretico - practica) sau o unitate de continut care alcatuieste o cota - parte independenta a unui test.

Elaborarea unui test este o operatiune complexa si riguroasa, bazata pe investigatii stiintifice; de aceea, testul - ca instrument de evaluare standardizat, se deosebeste de proba - care reprezinta un instrument de evaluare ocazional, nestandardizat.

Testele sunt instrumente standardizate, stiintifice, obiective de evaluare, standardizarea lor fiind o conditie sine qua non a testelor. Ea se refera la continut , la conditiile de aplicare, la formularea raspunsurilor si la criteriile de apreciere a rezultatelor, respectiv la pastrarea identitatii sale in toate aplicatiile in care este utilizat.

Testele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte :

Validitatea - testul masoara ceea ce trebuie sa masoare, trebuie sa fie accesibil varstei elevilor carora se adreseaza. Se refera la la capacitatea lui de a oferi informatii despre variabila pe care isi propune sa o masoare

Fidelitatea - calitatea de a da rezultate constante in cursul aplicarii lui succesive. O conditie necesara dar nu si suficienta pentru validitate. Un test poate sa fie fidel fara sa fie valid.

Omogenitatea - se refera la echivalenta dintre diferitele parti ale testului, respectiv la unitatea de structura si continut.

Relatia testului cu alte teste - respectiv masura in care testul se apropie sau se indeparteaza de alte teste.

Etalonarea - operatia statistica de stabilire a relatiei directe dintre valorile testului, obtinute prin experimentare si unitatile scarii metrice adoptate ; etalonul este sistemul de referinta stabilit pentru valorile unui test, obtinute in urma aplicarii acestuia pe un esantion reprezentativ.

Stabilirea conditiilor de utilizare (aplicare, corectare, interpretare a rezultatelor obtinute)

Testele pot fi (dupa I. Holban, 1995):

Teste psihologice- destinate studierii configuratiei psihice a persoanelor, a parametrilor psihologici ai personalitatii;

Teste pedagogice - destinate studierii fondului informational si educational al persoanei ;

Teste sociometrice - destinate analizei structurii grupurilor sociale si a relatiilor interindividuale din interiorul grupurilor ;

Teste pedagogice de cunostinte - alcatuiesc categoria de baza a testelor de cunostinte si au o aplicabilitate larga, extinsa la scara intregului proces de invatamant ; ele pot fi utilizate fie la nivel macro, in vederea organizarii invatamantului in ansamblu sau, fie la nivel micro in vederea ameliorarii practicilor educative.

Teste docimologice - indeplinesc o functie docimologica, adica de examinare si notare si se folosesc la concursuri, sau examinari curente.

Rezulta ca asa numitele teste concepute de catre cadrele didactice si utilizate in procesul instructiv - educativ, nu sunt standardizate si nu indeplinesc cerintele testelor prezentate ; ele sunt teste pedagogice de cunostinte si nu teste docimologice. Insa fiind concepute chiar de catre cadrul didactic care a proiectat si realizat instruirea, ele au avantajul ca sunt flexibile si asigura concordanta dintre obiectivele propuse, continuturile instruirii si itemii formulati.

Dezavantaje ale testelor de cunostinte :

in multe cazuri solicita automatisme intelectuale si practice ale elevilor si nu reflectia si gandirea acestora ;

creaza la elevi o « tehnica » a raspunsurilor la problemele propuse si independenta in intelegerea reala a problemelor, de natura sa "bruieze" cunoasterea nivelului real al capacitatilor intelectuale si / sau practice investigate ;

intrucat solicita de cele mai multe ori, raspunsuri inchise, nu contribuie la imbogatirea limbajului stiintific al elevilor

continutul lor poate fi uneori transmis usor de la o clasa de elevi la altele, de la un grup la altul etc.