Fisa scolara

FISA SCOLARA

Fisa scolara reprezinta 'un instrument de lucru menit sa colecteze si sa sistematizeze informatiile semnificative pentru personalitatea elevului, pentru prognoza dezvoltarii sale' (Radu, Ion, 1974, pag. 198).

Literatura de specialitate evidentiaza existenta mai multor 'variante de fise scolare', exprimate prin diferiti termeni complementari (vezi Radu. Ion. 1974: Holban, Ion, coordonator, 1978):

- fisa pentru studiul individualitatii (de tip antropometric, psihologic, defectolo-gic, de orientare scolara si profesionala etc);

- fisa pentru urmarirea progresului scolar, bazata pe studiul longitudinal al rezultatelor scolare, raportabile la dezvoltarea generala a elevului;

- fisa pedagogica 'pentru stabilirea diagnosticului pedagogic' care reflecta interactiunea variabilelor scolare, psihologice, medicale, sociale etc;

-fisa psihologica, bazata pe analiza structurii interne a personalitatii/prezentarea profilului psihologic al personalitatii;

fisa psihopedagogica, bazata pe sinteza informatiilor despre structura personalitatii elevului cu informatiile despre rezultatele obtinute in activitatea educativa/didactica.

Tipologia fisei scolare reflecta orientarile angajate in activitatea de investigare a personalitatii copilului si adolescentului in vederea caracterizarii sale dintr-o perspectiva dinamica si globala (vezi Badea, Elena, 1993).

Analizele efectuate la nivelul cercetarii pedagogice evidentiaza urmatoarele modele de fise scolare (vezi Fisa scolara - ghid documentar. Institutul de Stiinte ale Educatiei, Bucuresti, 1991): fisa de observatie a prescolarului; fisa de caracterizare a prescolarului; fisa de primire in grupa scolara; fisa de inscriere scolara (realizata la cererea parintilor); fisa de realizare scolara; fisa de examinare psihologica; fisa de informare scolara/caracterizare pedagogica simpla; fisa de caracterizare medico-psiho-pedagogica simpla; fisa de examinare psihopedagogica simpla; fisa de observatie curenta; fisa de orientare scolara, profesionala si sociala; fisa de caracterizare psihopedagogica ampla/complexa; fisa de caracterizare psihopedagogica si de orientare scolara; fisa de observatie psihopedagogica a colectivului clasei; fisa de caracterizare psihopedagogica a colectivului clasei (vezi Fisa scolara - ghid documentar. Institutul de Stiinte ale Educatiei, Bucuresti, 1991).

Alte variante de fisa sunt definite la nivelul conceptului operational de dosar scolar care 'aduna in cursul studiilor informatiile despre experienta de baza a elevului, vizand dezvoltarea, originea sociala, rezultatele obtinute, observatiile asupra aptitudinilor, atitudinilor si structurilor comportamentale' (De Landsheere, Gilbert, 1992, pag.84) - vezi dosar scolar individual, dosar individual complex, dosar monografic individual de observatie-examinare si caracterizare complexa, dosar scolar individual complex (Fisa scolara - ghid documentar, Institutul de Stiinte ale Educatiei. 1991).

Aplicarea fisei scolare solicita respectarea urmatoarelor principii cu valoare metodologica si operationala:

- principiul abordarii unitare a personalitatii elevului;

- principiul valorificarii interdependentei variabilelor angajate in analiza personalitatii elevului;

- principiul identificarii variabilei dominante pentru dezvoltarea personalitatii elevului;

- principiul orientarii informatiei acumulate in directia stabilirii diagnozei- prognozei personalitatii elevului;

- principiul stimularii asistentei psihopedagogice complexe a elevului, prin implicarea tuturor 'actorilor educatiei' (cadre didactice, elevi, parinti, reprezentanti ai comunitatii locale etc).

Aceste principii directioneaza activitatea profesorului-diriginte de valorificare a fisei scolare, solicitand insa o raportare permanenta la situatiile pedagogice concrete care angajeaza 'operatia de aproximare realizabila prin tatonari experimentale a nivelului de conceptualizare a datelor observate', consemnate, prelucrate din perspectiva activitatii didactice si a integrarii sociale a elevului (Radu, Ion, 1974. vezi pag. 198).

Structura fisei scolare raspunde cerintelor functionale exprimate anterior la nivel de principiu si de actiune formativa eficienta. Continutul sau operationalizeaza un ansamblu de variabile sociale, medicale, scolare, psihologice etc. proiectate din perspectiva interactiunii lor pedagogice.

Structura fisei scolare vizeaza individualizarea urmatoarelor tipuri de informatii despre elev: informatii generale; informatii despre starea sanatatii: informatii despre rezultatele obtinute in activitatea scolara si extrascolara; informatii despre profilul psihologic; informatii despre orientarea scolara, profesionala si sociala.

Varianta de fisa scolara propusa de noi (vezi Cristea, Sorin. 1991), regrupeaza a-ceste categorii de informatii la nivelul urmatoarelor structuri operationale pe tot parcursul unei trepte scolare (gimnaziu, liceu, scoala profesionala):

I) Informatii generale despre elev:

1) Nume, prenume; Data si locul nasterii

2) Date despre familie (ocupatia parintilor, loc de munca, frati, surori/situatia lor sociala, conditii materiale/de locuit, venit etc.)

3) Mediul socioeducational/in familie, camin, gazda etc. (conditii de studiu; atitudinea familiei/a altori factori, fata de scoala; rolul familiei/altor factori in indrumarea pedagogica a elevului).

II) Rezultatele obtinute in activitatea scolara si extrascolara:

1)  Studiul longitudinal privind rezultatele la invatatura (anul scolar-disciplina de inva-tamant-media trimestriala, anuala - grafic privind progresul/regresul scolar)

2)  Succese deosebite in activitatea scolara si extrascolara

3) Probleme deosebite in activitatea didactica si in procesul de integrare sociala (in clasa, scoala, familie, comunitate locala etc).

III) Dezvoltarea fizica si starea sanatatii elevului:

1) Antecedente de natura medicala (boli, traume, situatii deosebite)

2) Defecte, deficiente fizice, fiziologice, senzoriale (vaz, auz etc.)

3) Probleme de sanatate aparute pe parcursul anului/treptei scolare

4) Recomandari medicale importante pentru perfectionarea activitatii elevului in mediul scolar (prin consultarea si valorificarea fisei medicale a elevului, in colaborare cu medicul scolar sau medicul de circumscriptie)

IV)  Caracterizarea psihopedagogica (anuala,fmala/la sfarsitul treptei scolare) -vezi Cunoasterea e/ev«/«;/investigatia longitudinala-transversala:

1) spiritul de observatie

2) atentia (concentrare, volum, stabilitate, mobilitate, distributie)

3) deprinderile (eficienta, rapiditate, grad de integrare in activitatea de invatare, munca productiva, creatie);

4) motivatia

pentru invatare: grad de interiorizare a motivului invatarii: invata de teama sau pentru a fi rasplatit, invata pentru nota, invata pentru autorealizarea personalitatii;

ierarhia intereselor: de cunoastere/stiintifica, artistica, social-umana; cu caracter aplicativ/tehnologic: industrial, agricol, social-politic, managerial etc:

- directia de evolutie: motivatie inferioara (satisfactii imediate, interese de ordin biologic, material, personal); motivatie superioara (valori morale, intelectuale, estetice, tehnologice, sportive etc);

5) afectivitatea (tendinta spre echilibru-dezechilibru afectiv);

6) memoria: logica-mecanica, rapida-lenta

7) gandirea: calitatea operatiilor fundamentale: analiza-sinteza-abstractizare-generali-zare-comparatie-concretizare logica; calitatea operatiilor instrumentale: algoritmice-euristice; calitatea procesului de formare si de valorificare a produselor informationale fundamentale: notiuni, judecati, rationamente, principii, legi, paradigme; calitatea tipului de structuri informational-operationale angajate: rationamente inductive-deduc-tive-analogice; convergente-divergente;

8) Inteligenta generala, confirmata prin: capacitatea de sesizare a problemelor si a si-tuatiilor-problema; capacitate de rezolvare a problemelor si a situatiilor-problema, capacitate de creare de probleme si de situatii-problema

9) Inteligenta verbala, confirmata-prin  calitatile limbajului oral si scris exprimate la nivelul urmatorilor indicatori:

- capacitatea de sesizare rapida a sensului cuvintelor, proprozitiilor. frazelor, de natura stiintifica, artistica, filosofica, tehnologica etc.

- capacitatea de exprimare verbala fluida, in diferite conditii si situatii cu grad ridicat de solicitare si de complexitate;

9) Trasaturi temperamentale ale personalitatii/exprimate la nivelul bazei sale dinami-co-energetice: introvertit-exiravertit-cornbinat; stabil-instabil-combinat; sanguinic-co-leric-flegmatic-melancolic;

10) Trasaturi aptitudinale ale personalitatii /exprimate la nivelul eficientei activitatii sale, in termen de proces si de produs: aptitudini generale/aplicabile in toate domeniile, la toate disciplinele scolare; aptitudini speciale/pentru anumite domenii, discipline scolare etc.

11) Trasaturi caracteriale ale personalitatii /exprimate la nivelul raporturilor cu lumea si cu sine:

- atitudinea fata de familie, scoala, comunitate; atitudinea fata de activitatea de invatare, munca productiva, creatie; atitudinea fata de sine/tendinte de supraapreciere-suba-preciere-apreciere echilibrata

gradul de dirijare voluntara a conduitei (in clasa, scoala, familie, comunitate locala, societate etc.

- modalitatea de structurare functionala a atitudinii caracteriale/pondere cognitiva, pondere afectiv-motivationala, pondere volitiva.

V) Orientarea scolara, profesionala si sociala/ exprimata la sfarsitul treptei de invatamant prin:

- caracterizarea psihologica finala, cu valoare de recomandare pentru viitoarea treapta de invatamant sau/si de activitate sociala (cu accent pe trasaturile generale si speciale pozitive)

- definitivarea deciziei de orientare scolara, profesionala si sociala pe baza stabilirii unei corelatii optime intre: optiunile elevului si ale familiei (exprimate anual/vezi aplicarea chestionarelor de orientare scolara si profesionala) - motivatiile exprimate de e-levi, pe parcursul treptei de invatamant, pentru anumite discipline scolare si domenii de activitate - rezultatele obtinute de elevi, pe parcursul treptei de invatamant, in activitatea scolara si extascolara - recomandarile profesorului-diriginte, profesorilor clasei, altor 'actori ai educatiei' elevului.

- Vezi Caietul dirigintelui, Cunoasterea elevului.