Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
JOCURILE DIDACTICE - MIJLOACE DE INVATARE SI RELAXARE
Putine sunt problemele de psihologie si pedagogie care au framantat in asemenea masura ca si jocul . Jocul nu este altceva decat o activitate de pre- invatare pentru ca prin joc , intr-un mod atractiv , elevul isi insuseste , isi formeaza deprinderi , priceperi , se socializeaza, se pregateste pentru viata .
In general , metodele clasice sau moderne , nu pot avea eficienta maxima daca nu se bazeaza pe deprinderile elevilor de a lucra cu manualul . Aceasta este o deprindere care se formeaza in timp indelungat incepand din ciclul primar .
Din experienta didactica , am putut constata ca jocul didactic ofera elevului cadrul adecvat , prielnic , pentru o actiune independenta .Exista o mare diversitate de jocuri didactice si activitati creatoare .Participand la astfel de jocuri , elevul aprofundeaza cunostintele asimilate pana in prezent , devenind el insusi .
In invatamantul moderm , se pune accent pe activitatea elevului , modelul invatamantului activ , axat pe capacitatile lui de a investiga si de a descoperi , de a inventa , de a crea . Aceasta presupune invatarea participativa , invatarea anticipativa , invatarea formativa .
In ceea ce priveste metoda de invatare , se precizeaza ca : "rolul principal este jucat de descoperire , deoarece in ordinea activitatilor conteaza punerea elevului in situatia de a manui , de a rezolva contradictii , probleme" .( I. Neacsu- Instruire si invatare )
Un mijloc eficient de invatare este jocul didactic , acesta putand fi aplicat cu usurinta de fiecare cadru didactic . Acesta reprezinta un mijloc atractiv si eficace de instruire si educare a scolarului mic si nu numai . Aparent , cu aspect de divertisment , este de fapt o activitate care poate raspunde unor obiective importante ale procesului instructiv-educativ .
J.Piaget , mentiona in "Psihologie si pedagogie" ca : " jocul este o asimilare a realului la activitatea proprie , oferindu-i acestei activitati alimentatia necesara si transformand realul in functie de multiplele trebuinte ale eului . Iata de ce toate metodele active de educare a copiilor mici cer sa li se furnizeze acestora un material corespunzator pentru ca jucandu-se ei sa reuseasca sa asimileze realitatile intelectuale care , fara aceasta , raman exterioare inteligentei copilului . "
Jocurile oferite spre a fi folosite la orele de limba si literatura romana sunt accesibile , au caracter vioi , dau posibilitatea invatatorului sa solicite atentia voluntara , gandirea creatoare , memoria logica , observatia si satisfac totodata nevoia de miscare a micului scolar .
Din experienta proprie , am constatat ca nu numai la clasa I , ci si la celelalte clase , trezirea interesului elevului fata de de lectiile de limba si literatura romana , matematica si nota de voiciune a acestor lectii pot fi realizate prin folosirea unor cerinte pe care elevul le realizeaza si care cer efort intelectual , prevenind monotonia , plictiseala si oboseala .
Jocurile prezentate , in marea lor majoritate , au ca element dinamic intrecerea intre grupele de elevi sau chiar intre elevii intregului colectiv , solicitandu-le cunostintele dobandite si spiritul de disciplina , ordinea , in vederea obtinerii victoriei .
Prezint in continuare cateva jocuri didactice desfasurate cu interes de elevii de ciclu primar dintr-o scoala din mediul rural .
Hainute magice
a) materiale necesare : sarma (rafie) pentru rufe , clame colorate , obiecte de imbracaminte xeroxate si decupate(ANEXA 1), carioca , biletele cu exercitii , banda adeziva
b) pregatirea jocului : se intinde sarma de care sunt agatate clemele colorate in fata clasei , apoi de fiecare clema se prinde o "haina magica " ce are lipita cu banda adeziva un biletel cu exercitii . Numarul "hainutelor" trebuie sa fie de 2-3 mai mare fata de numarul elevilor din clasa .
c) desfasurarea jocului : fiecare elev va merge, pe rand , sa isi aleaga o "hainuta magica " , iar exercitiul de pe biletel va fi notat pe caiet si rezolvat .
d) incheierea jocului : jocul se incheie cand toate "hainutele" sunt luate de pe sarma iar elevul care are cele mai multe obiecte de imbracaminte este declarat castigator , cu precizarea ca exercitiile rezolvate de el sa fie corecte .
Cubul
a) materiale necesare : cub din material plastic , marker , banda adeziva , coli de scris , carioci , creioane colorate
b) pregatirea jocului : pe bancile elevilor sunt lipite cu banda adeziva colile de scris iar elevii isi pregatesc cariocile si creioanele colorate
c) desfasurarea jocului : invatatorul prezinta "Cubul" elevilor pe fetele caruia a lipit cate o litera invatata . Fiecare elev va arunca cubul iar cu litera de deasupra va avea de notat pe foaia sa cate 5-10 cuvinte care incep cu litera respectiva . Pentru a nu uita litera , elevii sunt indrumati sa isi noteze litera cu carioca pe foaie .Daca o litera este extrasa de doi elevi , se mai arunca inca o data cubul pe masa . Pentru clasele cu efective mai numeroase , se pot constitui mai multe grupe din 4 elevi , astfel putandu-se verifica mai multe litere .
d) incheierea jocului : castiga jocul elevul care reuseste sa scrie cel mai repede cuvintele . Jocul se poate complica prin formularea unei cerinte de tipul : * Scrie o propozitie in care toate cuvintele sa inceapa cu aceeasi litera . * Deseneaza un obiect care sa inceapa cu litera de pe foaia ta .
Trenuletul
a) materiale necesare : biletele cu exercitii , un trenulet confectionat din hartie glasata cu multe vagoane numerotate
b) pregatirea jocului : trenuletul colorat este lipit cu banda adeziva de tabla iar fiecare vagon numerotat va avea agatat 2 -3 biletele cu exercitii
c) desfasurarea jocului : elevii pornesc intr-o calatorie venind pe rand sa ia un biletel de pe un vagon . Exercitiile de pe biletele se noteaza pe caiete si apoi se rezolva . Exercitiile pot fi variate , de la litere cu ajutorul carora sa formuleze cuvinte , la exercitii de vocabular , la cuvinte cu ajutorul carora sa formuleze propozitii .
d) incheierea jocului : jocul se incheie cand toate vagoanele au ramas fara biletele iar elevul care are cele mai multe exercitii rezolvate corect este declarat castigator .
Cosul cu flori
a) materiale necesare : cos cu flori artificiale , biletele colorate cu exercitii , banda adeziva
b) pregatirea jocului : pe catedra , invatatoarea pregateste cosul cu flori , lipind cu banda adeziva biletelele cu exercitii de toarta acestuia , de petalele florilor
c) desfasurarea jocului : elevii vor merge pe rand si vor lua cate un biletel iar exercitul il noteaza in caiete si apoi il rezolva pe caiet
d) incheierea jocului : dupa terminarea tuturor biletelor , se stabileste castigatorul , in functie de numarul de exercitii rezolvate de fiecare elev . Se poate oferi ca premiu elevului castigator o floare pe care sa o coloreze . * Numarul biletelelor va fi de 4 -5 ori mai mare fata de numarul elevilor din clasa .
Alege-ti imaginea
a) materiale necesare : imagini diferite de dimensiuni mai mici , decupate pentru a putea fi la sfarsit colorate de catre elevi , fasii de hartie colorata pe care se noteaza exercitii , banda adeziva , polistiren , ace de gamalie
b) pregatirea jocului : invatatoarea pregateste polistirenul asezandu-l in asa fel incat fiecare elev sa-l poata privi cu usurinta . Pe acesta se prind cu ace de gamalie imaginile decupate , de care se lipesc fasiile ce contin exercitii alese de invatator .
c) desfasurarea jocului : fiecare elev vine , pe rand , la panou si isi alege imaginea dorita luand-o impreuna cu fasia ce contine exercitiul pe care il va rezolva pe caiet.
d) incheierea jocului : jocul se va termina in momentul in care toate imaginile vor fi luate de pe panou iar cel care reuseste sa rezolve corect mai multe exercitii este desemnat castigator . Imaginile pe care elevii le-au ales pot fi colorate si lipite in caiete . * Numarul imaginilor poate fi de 4 -5 ori mai mare fata de numarul elevilor din clasa , in acest mod jocul didactic poate fi jucat mai mult timp , verificandu-se un volum important de cunostinte .
e) *Acest joc didactic poate fi aplicat cu succes si la orele de matematica sau de cunoasterea mediului astfel , invatatorul avand posibilitatea de a alege imaginile pentru colorat in functie de obiectul de invatamant , de tema lectei si chiar de nivelul clasei .
Gradina cu flori
a) materiale necesare : ghiocei , lalele , narcise , bete de frigarui (pentru codite) , hartie creponata (pentru iarba) biletele cu exercitii , banda adeziva
b) pregatirea jocului : se lipesc cu banda adeziva florile de betele de frigarui pentru a obtine coditele dupa ce se infig in polistirenul peste care s-a asezat hartia creponata . De fiecare floare se prinde cate un bilet cu cate un exercitiu . Numarul florilor trebuie sa fie de 3 - 4 ori mai mare fata de numarul elevilor pentru a da posibilitatea acestora de a alege florile preferate si astfel de a descoperi exercitii interesante .
c) desfasurarea jocului : fiecare elev va merge , pe rand in gradina de unde va culege o floare preferata , va nota pe caiet cerinta si o va rezolva
d) incheierea jocului : jocul se incheie cand in gradina nu mai ramane nicio floare de cules iar elevul care are cele mai multe flori si exercitii rezolvate corect castiga .
Concluzii :
Rolul invatatorului este foarte important in toate jocurile didactice prezentate datorita faptului ca el este cel care supravegheaza buna desfasurare a acestora ,explica , da indicatii acolo unde e cazul , verifica exercitiile rezolvate de elevi .
Jocul didactic poate fi considerat o metoda traditionala de invatare dar eficenta acesteia deriva tocmai din adaptarea la cerintele educatiei europene . Aceasta metoda dinamizeaza actiunea didactica prin intermediul motivatiei ludice care sunt subordonate scopului activ de predare - invatare- evaluare intr-o perspectiva cu un pronuntat caracter formativ .
Jocurile didactice pe care le-am conceput si pe care le-am aplicat la clasa au avut menirea de a-i face pe elevi sa participe cu un mai mare interes la lectii , sa inteleaga spiritul competitiv si sa -si insuseasca mai bine anumite cunostinte pe care nu am reusit sa le fixez la fel de bine si de usor prin alte metode . Elevii mei , mereu ma intrebau "Cand ne mai jucam ?" fara sa isi dea seama ca de fapt repetam cunostinte sau notiuni care li se pareau greoaie uitandu-le foarte usor prin alte metode . Parintii elevilor au remarcat faptul ca odraslele lor abia asteapta sa vina la scoala "sa ne mai jucam" intelegand prin asta faptul ca desfasuram lectii foarte atractive si pe placul lor si nu facem altceva decat sa invatam printr-un alt mod .
La sfarsitul anului scolar am fost foarte multumita de progresele inregistrate de elevii mei , care lucrau foarte incet la inceput si nu reuseau sa asimileze notiuni mai dificile decat foarte greu . Au reusit in timp sa lucreze intr-un ritm destul de rapid si sa retina mult mai usor definitii , informatii datorita jocurilor didactice concepute de mine .
BIBLIOGRAFIE :
1.Cerghit , Ioan, 1980, Metode de invatamant , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti .
2, Cucos , Constantin , 2006 , Pedagogie - Editia a II-a revazuta si adaugita , Editura Polirom , Iasi
3. Piaget , J. , 1988 , Psihologie si pedagogie , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti
4.Neacsu , I., 2000 , Instruire si invatare , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate