Strategii si tehnici de evaluare in consiliere

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

MASTER PSIHOLOGIE SI CONSILIERE EDUCATONALA SEM III

SCOREI IOANA ANISOARA

Strategii si tehnici de evaluare in consiliere

Strategie utilizata in procesul consilierii

Strategii de identificare a comportamentelor indezirabile sau inadecvate.

Din punct de vedere psihopedagogic, comportamentul se refera la totalitatea reactiilor si actiunilor ( motorii, verbale, cognitive si afecive) prin care individul sau grupul raspunde la anumite imbolduri interne sau la diverse solicitari ale lumii externe. La nivelul persoanei comportamentul apare ca un traducator de atitudini, cele doua categorii aflandu-se in raporturi de complementaritate: atitudinea este un comportament virtual iar comportamentul la randul sau esta o atitudine explicita. De regula, comportamentul exprima atitudinii multiple,el fiind rezultatul configurației totale atitudinilor. De asemenea,in comportament mai sunt implicate motivele,cu rol de suport energetic,si scopurile,ca modele mentale care prefigureaza si orienteaza anticipat comportamentul.

Intr-o asemenea perespectiva,putem spune ca nu este suficienta identificarea sentimentelor și atitudinilor clientului de catre acesta,impreuna cu ajutorul consilierului,pentru ca el sa stie ce anume sa fac in vederea remedierii situtiei in care se afla. De multe ori,clientul nu vede legatura dintre comportamentul lui si atitudinile sau sentimentele sale,dintre comportamentul lui si consecintele acestui comportament.Spre exemplu copilul poate spune :*Nimeni nu ma place la scoala*.

Totusi el nu este capabil sa vada faptul ca modul lui de a raspunde celorlalti copii produce aceasta situatie.

Pentu a rezolva o astfel de problema,consilieru trebuie sa recurga la anumite strategii,prin care sa-l ajute pe client ca sa-si identifice comportamentul care trebuie schimbat.In continuare ne vom ocupa de analiza acestor strategii.

Vizualizarea rolului

Deseori,clientul poate descrie cum i-ar placea sa fie,dar el nu poate identifica lucrurile pe care i-ar placea sa le faca.Dupa opiniile practicienilor din domeniul consilierii,constientizarea clientului in asemenea cazuri poate fi grabita prin folosirea strategiei de vizualizare a rolului.In cazul utilizarii cestei strategii,consilierul ii cere clientului sa se gandeasca l o persoana pe care o cunoaste,o admira si o respecta,adica la o persoana care reprezinta descrierea modului in care i-ar place lui sa fie.Apoi,i se cere sa faca o lista cu lucrurile pe care persoana respectiva este capabila sa le faca si cu tipurile de actiuni pe care aceasta persona le-a facut in situatii diferite.Dupa aceea i se spune clientului sa se vizualizeze pe sine ca fiind persoana respectiva.Este instruit s descrie modul in care se simte si sa specifice comportamentele pe care le are in timpul procesului de vizualizare.Clientul este incurajat sa incerce aceste comportamente atat in timpul sedintelor de consiliere,cat si in afara lor.

O varianta a acestui exercitiu o constituie recrearea scenei,in care consilieru ii cere clientului sa recreeze 3-4 situatii memorabile legate de problema cu care se confrunta.In esenta,consilieru ii propune clientului sa se vizulizeze pe sine in situatiile respective si sa descrie apoi acele situatii la timpul prezent.Spre exemplu,in cazul unui client care se plange de faptul ca are o stare de disconfort psihic atunci cand este in centrul atentiei,i se cere sa recreeze si s descrie mai multe scene in care s-a simtit bine atunci cand a fost in centrul atentiei grupului(grup de prieteni,clasa de elevi,alte situatii).Apoi,consilierul ii va cere clientului sa continue acest mod de vizualizare zilnic,in afara procesului de consiliere.Practica consilierii demonstreaza recrearea scenelor semnificative reprezinta si un mod de a identifica tipurile de conditii care mentin starea clientuui.

Descrierea și inventarierea comportamentului

Una din cele mai eficiente strategii prin carepoate fi ajutat clientul sa-și identifice comportamentele o constituie procesul de descriere și inventariere comportamentelor sale. Acest proces consta in a-i solicita clientului sa descrie lucrurile pe care le face intr-o situație data. Intodeauna, consilierul ii va cere clientului sa-și prezinte acțiuni precise și nu generalitați. Descrierea comportamentului ofera, deopotriva clietului și consilierului posibilitatea de a conștientiza lucurile pe care clientul le face și care au ca rezultat situția nedorita in care el se afla temporar.

Un alt mod de a obține același gen de informații consta in ai cere clientului sa faca inventarul unei zile obișnuite din viața sa. Clientul trebuie sa treaca in revista una sau mi multe zile și sa descrie, pe scurt, lucrurile concrete pe care le face și activitațile in care se angajeaja. Acest exercițiu il va ajuta p3 client sa vada mai calr modul in care acțiunile sale contribuie la rezultatele nedorite.

Practica muncii de consiliere ne arata ca exsista clienți care iși pot identifica comportamentele, dr care au dificultați in ceea ce privește ințelegerea impactului pe care il au acțiunile lor asupra altor persoane. Cu acest tip de client, strategia cea mai adecvata consta in a-l pune sa numere de cate ori se angajeaja intr-un anumit comportament in timpul unei secvențe de timp ( o ora, o zi etc.)

Strategia dialogarii și inversarii rolului

Aceasta strategie a fost descrisa la identificarea atitudinilor ți sentimentelor clientului. Ea este la fel de utila și pentru identificarea comportamentelor neadecvate.Deseori,clientul si consilierul se pot considera pe o scena in efortul lor de a ajunge la     comportamentele care apar intre client si alte persone importante.Spre exemplu,o clienta poate relata faptul ca ,in ultimul timp,are diverse certuri cu prietenul ei si se intreaba ce sa faca pentru a evita asemenea discutii.Consilierul poate juca rolul prietenului si ii poate cere clientei sale sa interpreteze cea mai recenta cearta.Procedand in acest mod,consilierul poate examina interactiuniile verbale care apar si poate identifica comportamentele legate de aceste dispute.

O modalitate eficienta in cadrul acestei strategii o constituie inregistrarea video si revederea materialului,cu rolurile inversate.Ea permite clientului sa identifice,intr-o maniera mai obiectiva,atat comportamentele sale adecvate,cat si pe cele neadecvate.Spre exemplu,daca un client spune ca are dificultati in a realiza intalniri cu fetele,consilieru il poate inregistra video in timp ce el interpreteza o convorbire telefonica cu o fata pentru a obtine o intalnire potentiala.In timp ce priveste intregistrarea,clientul isi poate evalua comportamentul prin care cere o intalnire.Acest lucru ii da de asemenea,consilierului posibilitatea de discuta si modela alte comportamente mai adecvate,pe care clientul le-ar putea pune in practica,iar apoi sa le evalueze.

APROXIMAREA SUCCESIVA A COPORTAMENTULUI

De regula,clientii care doresc sa-si schimbe comportamentul sunt descurajati atunci cand isi dau seama de faptul ca este imposibil sa-si schimbe radical comportamentul de la o sedinta de consiliere la alta.Acest tip de dezamagire poate fi micsorat de catre consilier atunci cand il incurajeaza pe client sa faca pasi marunticare duc la un progres treptat spre scopul final.Este important ca fiecare pas facut de client sa fie incununta de succes.Prin urmare,consilierul apeleaza astfel la strategia aproximarii succesive a comportamentului,bazata pe tema si repetitie.Tema sugerata de consilier trebuie sa aiba un scop rezonabil.Consilierul observa modul in care actioneaza clientul si face modificarile necesare,punandu-l pe client sa repete tema in timpul sedintelor de consiliere.Spre exemplu,in cazul unui client care doreste sa aiba intalniri,dar el nu le are niciodata,nu i se poate da ca tema initiala sa sune mai multe fete si sa aranjeze doua intalniri in aceeasi saptamana.

La inceput consilierul trebuie sa -i ceara unui astfel de client sa-si imagineze faptul ca telefoneaza unei fete cunoscute,pe care a intalnit-o deja si careia sa-i ceara o intalnire pentru saptamana viitoare.Intrucat nivelele inalte de anxietate impiedica,de regula performanta,ar fi util ca sa i se ceara clientului sa interpreteze,impreuna cu consilieru,conversatia sa posibila de la intalnirea programata.Pentru ca performanta clientului sa fie mai mare,este indicat ca,la inceput, consilierul sa interpreteze rolul clientului.In acest fel,el ii ofera clientului un model,ajutandu-lsa identifice comportamentele necesare pentru indeplinirea temei.

STRATEGIA CONTRACTELOR COMPORTAMENTLE SI A PROCEDEELOR DE INTARIRE

Clientii care sunt capabili sa-si identifice propriile comportamente recunosc adesea ca actiunile lor au ca rezultat consecintele nedorite.Nu intotdeauna insa isi pot da seama de faptul ca pentru a schimba consecintele ei trebuie mai intai sa-si modifice comportmentele lor.Schimbatrea comportamentului poate fi adesea un proces incet si dureros.Ea necesita mult timp si efort din partea clientului.Prin urmare,determinarea clientului ca sa-si schimbe comportamentul nu este un lucru usor.Mai intai consilierul trebuie sa obtina angajamentul clientului pentru schimbare.Una din strategiile cele mai eficiente pentru castigarea cooperarii si angajamentului din partea clientului este strategia contractului comportamental.Contractul,care trebuie sa fie scris specifica actiunile cu care este de acord clientul ca sa le desfasoare pentru atingerea scopului dorit.Mai mult,contractul contine o descriere a conditiilor care insotesc aceste actiuni si anume:unde vor avea loc aceste actiuni;cum sau in ce mod le va duce clientul la indeplinire;cand sau pana cand sarcinile vor fi indeplinite.

Practica din domeniul consilierii a demonstrat faptul ca,de cele mai multe ori,contactele comportamentale au mai mult succes atunci cand ele sunt insotite de modalitati de intarire a comportamentului.Cu alte cuvinte,clientul este mai dornic sa se angajeze intr-un contract comportamental daca el stie ca va obtine o recopmensa care rezulta din indeplinirea termenilor contractului.In acest mod,consilierul il incurajeaza pe client sa-si ofere propria reintarire,intrucat a-l intreba pe client ce anume ii place sa faca mai mult in timpul sau liber este un mod eficient de a determina o reintarire sau o recompensa a comportamentului sau.Recompens devine efectiva dupa indeplinirea de catre client a termenilor contactului.

Intarirea din partea consilierului reprezinta,de asemenea,importanta pentru implementarea cu succes a contactelor comportamentale.Astfel,consilerul poate asiguara intarirea comportamentului pozitiv al clientului prin rasputeri verbale de aprobare(e grozav,imi place acest lucru etc.)sau prin recunoasterea progresului clientului(ai facut bine;ti- ai indeplinit sarcina perfect etc).Pentru ca intarirea sa fie eficienta,ea trebuie sa urmeze imediat dupa ce s-a derulat comportamentul dorit.In acest scop,consilierul ii poate cere clientului ca sa-l contacteze imediat ce prevederele contractului au fost indeplinite.

Un lt factor care influenteaza succesul actiunii il constituie frecventa intaririlor,atunci cand clientul invata un nou comportament,trebuie ca intarirea sa fie continua.Cu alte cuvinte,consilierul v-a intari initil fiecare demonstratie unui nou comportament pe care o face clientul.Dupa ce noul comportament a fost incorporat in obisnuintele clientului,intarirea trebuie administrata la anumite intervale de timp,adica dupa a treia sau a patra demonstratie a comportamentului dorit.In concluzie,putem spune ca cel mai eficient mod de utilizare a intaririi este folosirea ei cu sinceritate.A spune unui client"imi place de dumneata"sau "ai realizat un lucru minunat",atunci cand nu crezi acest lucru inseamna o folosire gresita a strategiei de consiliere.

STUDIU DE CAZ

Prezentare de caz

S.avea optsprezece ani si era elev in clsa a douasprazecea cand s-a prezentat la cabinet,la recomandarea profesorului diriginte.Baiatul acuza stari de disconfort si stres aparute in ultimele doua luni,c urmre a neintelegerilor cu familia,in special cu tatal sau.

Ingredientele problemei

S.si-a dorit inca din frageda copilarie sa devin politist.Dragostea pentru aceasta profesie i-a fost insuflata de catre tatal sau,care a lucrat in domeniul jandarmeriei cincisprezece ani,iar actualmente lucreaza ca politist.In urma cu cinci ani,domnul P.a dorit sa se repofileze din motive subiective si obiective,sa activeze ca politist in sectorul interventiilor ca urmare a bsolvirii Academiei de Politie.

Marea dragoste a domnului P.a fost politia,dar din motive obiective,mi-a marturisit domnia sa,nu s-a putut de la inceput si a optat pentru jandarmerie.

De cand lucreaza ca politist optica tatalui s-a schimbat fata de aceasta ocupatie,dar dorinta baiatului este tot mai ferma.

Domnul P.avusese nenumarate discutii cu fiul sau,cu privire la aceasta problema,sfatuindu-l tot timpul pe copil sa renunte la acest vis si sa opteze pentru domeniul economic unde,ca economist,poate castiga multi bani,isi poate face propria afacere etc.In ceea ce priveau contraargumentele pentru ocupatia de politist,tatal baiatului invoca stresul continuu,lipsa banilor,lipsa vietii de familie.Mai mult decat atat,tatal ii reprosa fiului,care este un tip mai picnic,ca nu are conditie fizica si ca nici din cest motiv nu i se potriveste profesia de politist.

Cu doua luni inaintea examenului de bacalauret baiatul fugise de acasa, lasand parintilor un bilet pe care scria c va lipsi o vreme pentru a-si pune ordine in viata.Tatal baiatului a venit speriat la mine spunandu-mi c nu-si explica de ce fiul dansului putut sa fca una ca asta fr sa-i spuna unde se duce,cand se intoarce,si mai ales motivele care l-au determinat sa ia o astfel de decizie,dat fiind faptul ca nu se mai intamplase niciodata acest lucru.

Mai trebuie adaugat faptul ca mama baiatului,de profesie consilier diplomatic,nu a participat la sedintele de consiliere,intrucat era plecata din tara.

Identificarea solutiilor

Sedintele de consiliere cu baiatul au decurs cat se poate de bine,atat pana la incidentul cu fuga de acasa,cat si dupa.

Va mai spun ca baiatul mi-a intrat in cabinet,la recomandarea dirigintelui.pe langa starea de stres pe care o resimtea in ultim vreme,si cu dorinta de a se cunoaste mai bine pe sine,daca are aptitudini pentru profesia de politist, daca i se potriveste aceasta profesie,tinand cont de intetresele sale si daca poate sa afle cat mai multe amanunte despre profilul ocupational al politistului.

Avizul meu psihologic a fost favorabil,dar intrucat biatul mi-a marturisit disputa ce o purta cu tatal sau,vizavi de aceasta problema,i-am sugerat cestuia sa vina si cu tatal sau intr-una din sedintele viitoare.Domnul P.a refuzt sa vina la cabinet sub pretextul ca nu-i face placere mersul la psihologic si ca este foarte ocupat la serviciu.Precizez ca invitatia tatalui a fost facuta pana in momentul cand baiatul a fugit de acasa.Dupa ce baiatul lipsise patru zile de acasa,domnul P.intra in cabinetul meu deprimt si alertat,neintelegand unde si cu ce a gresit.

Ulterior,pe parcursul celor trei sedinte de consiliere,domnul P. a inteles tot mecanismul psihologic care stat la baza problemei.De fapt,domnia sa a dorit mai inainte de a fi politist ca fiul dansului sa se faca politist,intrucat dumnealui nu reusise aceasta performanta,fapt ce a stat la baza cultivarii dragostei pentru profesia de politist,la copil.Dupa ce devenit politist,datorita unor insuccese profesionale pe care dumnealui le avusese,capatse aversiune fata de aceasta profesie si nu mai dorea nici ca fiul dansului sa mai imbratiseze aceasta meserie.

Deci domnul P.a constientizat, pe baza ajutorului psihologic oferit,ca s-a identificat inconstient cu fiul dansului,odata pentru a-si satisface frustrarea ca nu a putut sa devina politist(cand dorea ca fiul sau sa opteze pentru Academia de Politie),a doua oara cand nu mai dorea ca fiul dansului sa devina politist tocmai ca urmare a insucceselor profesionale pe care domnia sa le avusese.

Spre finalul sedintelor de consiliere,domnul P.a recunoscut ca,desi ca ii gandeste bine copilului,a pierdut din vedere ca aceasta este o alta entitate care are personalitatea sa cu interesele si aptitudinile sale,diferita de personalitatea dumnealui.Ca atare,domia sa a inteles de ce fiul dansului a incercat sa atraga atenia asupra sa fugind de acasa de optiunea facuta de parinti,carea se apropia tot mai mult o data cu sustinerea examenului de admitere la Academia de Studii Economice.

In anul respectiv,baiatul a sustinut examenul de bacalaureat,nemaiputand sa se prezinte bine pentru nici una din cele doua facultati.Anul urmator a sustinut examenul la Academia de Politie,unde a intrat printre primii in ciuda parintilor sai.

SUGESTII PRACTICE IN VEDEREA ORIENTRII SCOLARE SI PROFESIONALE A COPILULUI

Identitatea de opinii in concordanta cu posibilitatile copilului

Pentru a exista aceasta,se impune ca intre parinti si copil sa existe o concordanta de pareri,iar interesele parintilor si ale copilului sa corespunda cu aptitudinile copilului si cu realitatile economice.Astfel spus,orice adolescent care ia o decizie privind orientarea sa scolara si profesionala trebuie sa raspunda la trei intrebari:Ce imi place sa fac?,Ce stiu sa fac?,Ce trebuie sa fac?

Constientizarea frustrarilor